Authority's fee-related appeal dismissal annulled; case set for rehearing for defective citation

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa nr. 5330 din 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi a dispus anularea Deciziei nr. 3/7.11.2011 emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia nr. 1820 din 08 aprilie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva Sentinţei nr. 5330 din 26 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de recurs a reţinut, în esenţă, că, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, dovada achitării acestora ataşându-se, potrivit art. 3021 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs.

Cum dovada timbrării nu a fost ataşată cererii de recurs, conform dispoziţiilor legale sus-menţionate, iar recurenta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior - deşi a fost citată cu menţiunea timbrării - devin aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, întemeiată pe dispoziţiile art. 317 alin. (1) din C. proc. civ.

În motivarea contestaţiei în anulare, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a arătat, în esenţă, că citaţia pentru termenul la care a fost pronunţată decizia contestată i-a fost comunicată cu mai puţin de 5 zile înainte, fiind încălcate dispoziţiile art. 87 şi 89 din C. proc. civ.

Contestatoarea a susţinut că o altă neregulă cu privire la judecarea cauzei a constitui-o faptul că instanţa a anulat recursul ca netimbrat, deşi, potrivit dispoziţiilor art. 86 din O.U.G. nr. 51/1998, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar şi a cauţiunii.

În final, contestatoare a apreciat că prin decizia contestată au fost încălcate în mod grav unele principii fundamentale ale procesului civil şi anume principiul dreptului la apărare şi acel al dreptului la un proces echitabil.

Contestaţia în anulare este fondată.

Contestaţia în anulare este întemeiată pe dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 1) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii

Pentru a fi întemeiat acest motiv de contestaţie în anulare este necesar ca procedura de chemare pentru termenul când a avut loc judecata pricinii să nu fi fost legal îndeplinită faţă de partea care ulterior uzează de această cale extraordinară de atac, deoarece nerespectarea dispoziţiilor referitoare la procedura de citare este sancţionată cu nulitatea relativă care poate fi invocată numai de partea lezată.

Din preambulul Deciziei nr. 1804 din 08 aprilie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rezultă că judecarea recursului declarat în cauză s-a făcut la primul termen şi în lipsa recurentei-pârâte Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostă A.V.A.S.).

În procesul-verbal anexat la fila nr. x a dosarului de recurs s-a consemnat citarea acesteia în calitate de recurentă-pârâtă, la data de 20 septembrie 2013, cu menţiunea că termenul acordat iniţial la data de 07 octombrie 2014 a fost preschimbat din oficiu pentru data de 08 aprilie 2014.

Din procesul-verbal aflat la fila 32 din dosar rezultă că recurenta - pârâtă a fost citată la data de 04 aprilie 2014 pentru termenul din 08 aprilie 2014, cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2 RON şi timbrului judiciar în valoare de 0,15 RON.

Prin urmare, se constată că, pentru termenul de la 08 aprilie 2014, dată la care s-a soluţionat recursul formulat în cauză de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, citaţia prin care se comunică obligaţia de a timbra cererea de recurs i-a fost înmânată recurentei cu mai puţin de 5 zile înainte de termenul de judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 89 alin. (1) din C. proc. civ., sancţiunea nerespectării termenului de înmânare a citaţiei, de cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată, este nulitatea relativă a procedurii de citare şi poate fi declarată numai după invocarea ei de cel care are interes. Această nulitate atrage şi nulitatea tuturor actelor ulterioare întocmite, inclusiv a hotărârii, dacă aceasta s-a pronunţat în cauză.

Referitor la incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 86 din O.U.G nr. 51/2008, potrivit cărora cererile formulate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că greşita stabilire a taxei judiciare de timbru nu poate constitui motiv de contestaţie în anulare, deoarece modul de stabilire a taxei judiciare datorate se cenzurează în cadrul cererii de reexaminare, iar nu direct de instanţa sesizată cu judecarea contestaţiei în anulare.

În speţă, având în vedere că recurentei-pârâte i-a fost comunicată obligaţia timbrării cererii de recurs abia la data de 04 aprilie 2014 (vineri) pentru termenul din 08 aprilie 2014 (marţi), conform ştampilei aplicate pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare, Înalta Curte apreciază că aceasta nu a avut la dispoziţie suficient timp pentru a formula o cerere de reexaminare, potrivit art. 18 din Legea nr. 146/1997, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare.

Având în vedere prevederile art. 89, art. 105 alin. (2) şi art. 107 din C. proc. civ., se constată, întrunite condiţiile reglementate de art. 317 alin. (1) pct. (1) din C. proc. civ. şi, din acest considerent, Înalta Curte va admite contestaţia în anulare, va dispune anularea deciziei atacate şi va fixa termen la 25 septembrie 2015, pentru rejudecarea recursului, cu citarea părţilor

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia în anulare formulată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva Deciziei civile nr. 1804 din 8 aprilie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Anulează Decizia civilă nr. 1804 din 8 aprilie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Acordă termen pentru soluţionarea recursului la data de 25.09.2015, cu citarea părţilor.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2015.

Procesat de GGC - NN