Competence assigned to First-Instance Court for Non-Conclusion of EU Rural Financing Contract Notice

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (în prezent Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) şi Centrul Regional de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest:

- anularea adresei nr. x/11.04.2014 emisă de pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

- admiterea plângerii prealabile formulată împotriva adresei de nr. x/19.02.2014 emisă de Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit 5 Vest şi a notei de constatare a neîncheierii contractului de finanţare nr. x/19.02.2014;

- anularea adresei nr. x/19.02.2014 emisă de Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit 5 Vest şi a notei de constatare a neîncheierii contractului de finanţare nr. x/19.02.2014;

- revocarea măsurii dispuse de Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest, de a declara Contractul de finanţare cu statut de neîncheiat şi, pe cale de consecinţă, recunoaşterea valabilităţii acestui contract

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa nr. 1.539 din 21 noiembrie 2014, Tribunalul Caraş-Severin a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârât şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, următoarele:

Obiectul acţiunii vizează anularea actului care priveşte refuzul de încheiere a contractului de finanţare pe Măsura 313 cu privire la finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, iar potrivit art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 "toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în primă instanţă".

Având în vedere că adresa a cărei anulare se solicită este emisă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autoritate publică centrală şi vizează un contract cu sume reprezentând finanţare nerambursabilă, competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă revine Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Prin Sentinţa nr. 52 din 20 februarie 2015, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş-Severin, secţia de contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că actul vătămător pentru reclamant îl reprezintă Nota de constatare a neîncheierii contractului de finanţare nr. x/19.02.2014, emisă de Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest, deoarece acest act produce efecte juridice prin declararea cererii de finanţare a reclamantului, cu statut de contract de finanţare neîncheiat.

Constatând, pe de o parte, că autoritatea emitentă a actului vătămător contestat este un centru regional, structură aflată în cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi, pe de altă parte, că nota de constatare nu poate fi încadrată în categoria actelor administrative emise de autorităţi publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, Curtea de Apel Timişoara a conchis că actele administrative contestate nu se înscriu în sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 10 alin. (11) din Legea 554/2004, după cum în mod greşit a apreciat pârâta.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Obiectul litigiului dedus judecăţii, bine determinat de Curtea de Apel Timişoara, îl constituie anularea Notei de constatare a neîncheierii contractului de finanţare nr. x/19.02.2014, emisă de Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest, acesta fiind actul administrativ care produce efecte juridice prin declararea cererii de finanţare a reclamantului, cu statut de contract de finanţare neîncheiat.

Este evident, în acest context, că obiectul cererii nu îl constituie sume reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, pentru a atrage incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004.

Chiar dacă reclamantul a dedus controlului instanţei de contencios administrativ şi refuzul pârâtei Agenţia de Plată pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (în prezent Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) de a încheia contractul de finanţare, act ce constituie scopul final al procedurii de evaluare şi selectare a proiectelor eligibile, în cauză, instanţa competentă material se determină în raport cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în funcţie de emitentul actului contestat, prin care se constată/comunică neeligibilitatea proiectului de finanţare.

Or, nota de constatare nr. x/19.02.2014, a cărei anulare se solicită, emană de la o autoritate publică de nivel local, rangul autorităţii emitente atrăgând competenţa în primă instanţă a tribunalului, în temeiul art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004.

Este lipsită de relevanţă împrejurarea că centrul regional emitent nu are personalitate juridică, fiind de necontestat că în practica judiciară şi în doctrină s-a statuat că în materia contenciosului administrativ ceea ce contează este capacitatea administrativă, definită ca fiind capacitatea de a emite acte apte să producă efecte juridice.

În concluzie, actul administrativ a cărui anulare se solicită nu se înscrie în sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 pentru a atrage competenţa curţii de apel, ci intră în competenţa tribunalelor, în temeiul art. 10 alin. (1) teza I din acelaşi act normativ.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraş-Severin, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul B. în contradictoriu cu pârâţii Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 Vest şi Agenţia Investiţiilor Rurale în favoarea Tribunalului Caraş-Severin, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2015.

Procesat de ED