Cassation of criminal conviction for customs fraud: limits of appeal in cassation and prohibition of re-evaluating evidentiary findings

Deliberând asupra recursului în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 18/A din 9 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 2851 din 12 octombrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/182/2017 al Judecătoriei Baia-Mare, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpaţi prin apărătorii aleşi.

În baza art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. (fără antecedente penale), la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. din 1968.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. din 1968, rap. la art. 64 alin. (1), lit. a), b) şi alin. (2) C. pen. din 1968, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 81 C. pen. din 1968 s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, iar în baza art. 82 C. pen. din 1968 s-a stabilit un termen de încercare de 4 ani ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1968, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

S-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 15 din Legea nr. 187/2012.

S-a constatat că inculpatul a acoperit prejudiciul cauzat părţii civile Statul Român prin A.N.A.F. - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Maramureş conform chitanţelor x şi y/01.11.2016.

În baza art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul B. (fără antecedente penale), la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. din 1968.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. din 1968, rap. la art. 64 alin. (1), lit. a), b) şi alin. (2) C. pen. din 1968, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 81 C. pen. din 1968 s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, iar în baza art. 82 C. pen. din 1968 s-a stabilit un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1968, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

S-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 15 din Legea nr. 187/2012.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător luată în vederea confiscării asupra cantităţii de 1.000 pachete de ţigări, ridicată de la inculpaţii A. şi B. la data de 04.01.2014.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a cantităţii de 1.000 pachete de ţigări, ridicată de la inculpaţii A. şi B. la data de 04.01.2014, depozitată la Camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Maramureş conform dovezii seria H nr. 0127626.

În baza art. 275 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpaţi la plata sumei de 1.500 de RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că: în drept, fapta inculpatului A. care, în data de 04.01.2014, împreună cu inculpatul B. a deţinut şi a transportat cu autoturismul marca X, cu numărul de înmatriculare x, în vederea comercializării, produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate cu marcaj fiscal românesc, respectiv cantitatea de 1.000 pachete de ţigări, ce reprezintă mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă şi cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 10.889 RON, reprezentând accize, TVA şi taxe vamale, recuperat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 - C. vamal.

Fapta inculpatului B. care, în data de 04.01.2014, împreună cu inculpatul A. a deţinut şi a transportat cu autoturismul marca X, cu numărul de înmatriculare x, în vederea comercializării, produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate cu marcaj fiscal românesc, respectiv cantitatea de 1.000 pachete de ţigări, ce reprezintă mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă şi cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 10.889 RON, reprezentând accize, TVA şi taxe vamale, recuperat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 - Codul Vamal.

Starea de fapt astfel cum a fost reţinută de instanţă a fost probată cu: proces-verbal de sesizare din oficiu; proces-verbal de constatare a infracţiunii şi planşa foto aferentă; adresa din 11.02.2014 a D.G.R.F.P. Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Maramureş; proces-verbal de redare imagini foto-video, efectuat în urma punerii în aplicare a autorizaţiei din 24.12.2013, emisă de Judecătoria Baia Mare în baza încheierii penale din 24.12.2013, prin care s-a autorizat înregistrarea de imagini foto-video a întâlnirilor dintre inculpatul B. şi alte persoane, în legătură cu activităţile ilicite ale acestora de deţinere, achiziţionare şi comercializare a produselor accizabile; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice relevante, efectuate în urma punerii în aplicare a autorizaţiei din 09.12.2013, emisă de Judecătoria Baia Mare în baza încheierii penale din 09.12.2013, prin care s-a autorizat interceptarea convorbirilor telefonice efectuate de către inculpatul B., de la postul telefonic cu numărul de apel x; proces-verbal întocmit de către organele de cercetare penală la data de 09.12.2013, din care rezultă că inculpatul B. este unul dintre furnizorii de ţigarete de contrabandă ai inculpatului C.; dovada din 14.01.2014 de predare la Camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Maramureş a cantităţii de 1.000 pachete de ţigări, ridicată în data de 04.01.2014, de la inculpaţii A. şi B.; declaraţia martorului D.; declaraţiile inculpatului B.; declaraţiile inculpatului A. . Declaraţia dată de martorul E. în cursul cercetării judecătoreşti nu este utilă soluţionării cauzei acesta arătând că nu îşi mai aminteşte conţinutul convorbirilor telefonice.

Instanţa a reţinut că elementul material al laturii obiective, acesta constă într-o acţiune de transport a 1000 de pachete de ţigări marca X, transportul constând în deplasarea bunurilor din localitatea Baia Mare în localitatea F..

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor, instanţa a apreciat că în mod legal şi temeinic a fost reţinută incidenţa art. 274 din Legea nr. 86/2006, având în vedere împrejurarea că ambii inculpaţi cunoşteau natura bunurilor transportate, existând astfel o legătură subiectivă între cei doi, legătură subiectivă ce caracterizează în prezenţa cauză pluralitatea de infractori constând în coautorat.

Urmarea imediată a acţiunii inculpaţilor constă în cauzarea unui prejudiciu în patrimoniul părţii civile, prejudiciu care a fost reparat de către inculpatul A..

Sub aspectul laturii subiective, infracţiune a fost săvârşită cu întreţine directă, inculpaţii prevăzând şi urmărind producerea rezultatului.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor, instanţa a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiune săvârşită (de la 5 la 15 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi), împrejurările comiterii infracţiunii (după o prealabilă înţelegere, cei doi inculpaţi au transportat 1000 de pachete de ţigări provenind din contrabandă, cu intenţie de a le comercializa), urmarea produsă (prejudiciul cauzat bugetului de stat a fost în sumă de 10.889 RON, reprezentând accize, TVA şi taxe vamale), împrejurarea că acest prejudiciu a fost acoperit de inculpatul A., comportamentul celor 2 inculpaţi ulterior săvârşirii infracţiunii (ambii inculpaţi au încercat să inducă în eroare organele judiciare dând declaraţii cu scopul de a nu-l incrimina pe inculpatul B., dar şi poziţia acestuia din urmă astfel cum rezultă din conţinutul convorbirilor telefonice), dar şi persoana inculpaţilor care nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale.

În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă, instanţa a constatat că limitele de pedeapsă prevăzute de art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 sunt aceleaşi atât sub imperiul legii vechi cât şi sub imperiul legii noi.

Având în vedere împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii şi a solicitat ca judecarea sa să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanţa a redus cu o treime limitele pedepsei închisorii către care s-a orientat anterior (prin aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. 1968, sau art. 396 alin. (10) C. proc. pen.), rezultând astfel atât potrivit art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cât şi potrivit art. 336 alin. (1) C. pen. o pedeapsă între 8 luni închisoare şi 3 ani şi 4 luni închisoare.

În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate, instanţa a apreciat că legea mai favorabilă inculpatului este tot C. pen. din 1969 care prevede posibilitatea suspendării condiţionate a executării pedepsei, lege care a fost aplicată conform principiului aplicării legii mai favorabile, chiar dacă, legea nouă nu prevede o asemenea modalitate de individualizare a executării pedepsei. S-a constatat că suspendarea condiţionată a executării pedepsei este mai favorabilă inculpaţilor decât orice altă modalitate de individualizarea prevăzută de C. pen. (inclusiv amânarea aplicării pedepsei prev. de art. 83 C. pen.), având în vedere că, pe parcursul termenului de încercare aceştia nu au nicio obligaţie, iar la împlinirea acestui termen, dacă nu s-a dispus anularea sau revocarea suspendării condiţionate, inculpatul este reabilitat de drept.

Pentru aceste considerente, instanţa, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpaţi prin apărătorii aleşi.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii A. şi B..

În susţinerea motivelor de apel inculpatul A., prin apărătorul său, a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate şi rejudecând, reducerea cuantumului pedepsei aplicate întrucât nu s-a dovedit caracterul penal al faptei şi nu s-a stabilit provenienţa ilicită a bunurilor.

Sub aspectul soluţionării laturii civile, a solicitat a se lua act de stingerea prejudiciului imputat inculpatului referitor la constituirea de parte civilă.

S-a motivat că, în speţa de faţă, s-a dovedit fără îndoială că în autoturismul inculpatului au fost descoperite pachetele de ţigări, dar nu s-a lămurit provenienţa lor, destinaţia bunurilor şi în oricare din situaţiile reglementate de legiuitor, făptuitorul trebuie să cunoască caracterul ilicit al provenienţei sau destinării lor, a faptului că a fost ocolit controlul vamal sau că sunt destinate eludării controlului vamal.

S-a mai susţinut că din probele dosarului nu rezultă că bunurile aflate în maşina inculpatului ar fi fost achiziţionate într-o manieră care să se substituie rigorilor legale, astfel că nu s-a dovedit caracterul penal al faptei reţinute pe seama inculpatului.

Prin Decizia penală nr. 18/A din data de 9 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A. şi ca tardiv apelul inculpatului B. împotriva Sentinţei penale nr. 2851 din 12 octombrie 2017 a Judecătoriei Baia Mare.

Împotriva Deciziei penale nr. 18/A din data de 9 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, la data de 16 martie 2018 prin avocat G., inculpatul A. a declarat recurs în casaţie.

Cererea de recurs în casaţie formulată de inculpat a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, inculpatului B. şi părţii civile Statul Român: prin A.N.A.F. - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi prin A.N.A.F Bucureşti.

În motivarea scrisă a cererii sale inculpatul, prin apărător, a invocat ca temei cazul de casare prevăzut la art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.:

"s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

S-a solicitat admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie, iar pe fond:

- în principal schimbarea încadrării juridice din infracţiunea asimilată de contrabandă prev. de dispoziţiile art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 reţinută în sarcina inculpatului A. în infracţiunea asimilată de contrabandă prev. de art. 270 alin. (3) din acelaşi act normativ, cu consecinţa înlăturării formei agravate a acesteia, şi, în raport de noua încadrare juridică achitarea acestuia în baza dispoziţiilor art. 16 lit. b) C. proc. pen., întrucât nu s-a dovedit caracterul penal al faptei imputate şi nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectul laturii obiective respectiv nu s-au stabilit prin niciun mijloc de probă natura, provenienţa ilicită a bunurilor descoperite în maşina inculpatului care să confere un caracter ilicit de natură a se substitui rigorilor legale şi anume de contrabandă.

- în subsidiar, în măsura respingerii cererii de schimbare a încadrării juridice formulate şi raportat la fapta penală pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., s-a solicitat o reindividualizare a sancţiunii aplicate sub aspectul cuantumului acesteia, întrucât hotărârea instanţei de fond s-a pronunţat cu încălcarea criteriilor prev. de dispoziţiile art. 74 C. pen., iar sancţiunea aplicată nu corespunde exigenţelor acestui text de lege, fiind una excesivă.

Totodată inculpatul A. a solicitat suspendarea executării hotărârii recurate, până la soluţionarea recursului în casaţie.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 16 mai 2018, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 18/A din data de 9 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursului în casaţie la Completul 8 şi s-a fixat termen la data de 27 iunie 2018, cu citarea recurentului inculpat A. şi a părţii civile Statul Român prin A.N.A.F. - prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Maramureş.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

A fost respinsă cererea formulată de inculpatul A. privind suspendarea executării hotărârii.

Pentru a dispune astfel instanţa a constatat că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile formale prevăzute la art. 434 - art. 438 C. proc. pen.

S-a reţinut astfel că recursul în casaţie este întemeiat pe dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Analizând recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 18/A din 9 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, Înalta Curte constată că acesta este nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casaţie este acela de a supune Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Definind scopul recursului în casaţie, art. 433 C. proc. pen. abilitează instanţa competentă - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - să examineze deciziile atacate sub toate aspectele de legalitate şi să sancţioneze, prin casare, orice nelegalitate a acestora, desigur cu observarea cazului de casare strict şi limitativ enumerate la art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Este în afara oricărei îndoieli rezonabile că înţelesul expresiei "în condiţiile legii" este lămurit de prevederile textelor de lege subsecvente, în special, de prevederile art. 434 C. proc. pen., referitoare la hotărârile supuse recursului în casaţie şi ale art. 438 alin. (1) C. proc. pen., referitoare la cazurile în care se poate face recurs în casaţie.

Inculpatul A. solicită schimbarea încadrării juridice din infracţiunea asimilată de contrabandă prev. de dispoziţiile art. 270 alin. (3) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 reţinută în sarcina inculpatului A. în infracţiunea asimilată de contrabandă prev. de art. 270 alin. (3) din acelaşi act normativ, cu consecinţa înlăturării formei agravate a acesteia, şi, în raport de noua încadrare juridică achitarea acestuia în baza dispoziţiilor art. 16 lit. b) C. proc. pen.

În realitate, inculpatul solicită pe calea recursului în casaţie de faţă să se procedeze la o reapreciere a probatoriului, lucru care nu este posibil, întrucât Înalta Curte, examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 438 C. proc. pen. şi verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Recursul în casaţie nu are ca finalitate remedierea unei greşite aprecieri a faptelor, a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare. Instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Sub acelaş motiv de recurs în casaţie art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", inculpatul solicită o reindividualizare a sancţiunii aplicate sub aspectul cuantumului acesteia, întrucât hotărârea instanţei de fond s-a pronunţat cu încălcarea criteriilor prev. de dispoziţiile art. 74 C. pen., iar sancţiunea aplicată nu corespunde exigenţelor acestui text de lege, fiind una excesivă.

Constituie motiv de casare aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită (de exemplu, aplicarea numai a pedepsei amenzii, în cazul în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa închisorii) aplicarea unei pedepse principale care depăşeşte limitele generale ale pedepselor, prevăzute de art. 60, art. 61 sau art. 137 C. pen. ori care se situează sub aceste limite, aplicarea unei pedepse principale care depăşeşte sau se situează sub aceste limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracţiunea săvârşită (cu nerespectarea dispoziţiilor legale care permit acest lucru).

Cazul de casare analizat poate privi şi aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare neprevăzute de lege sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte, constată că pedeapsa aplicată inculpatului, de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. din 1968, a cărei executare a fost suspendată condiţionat în condiţiile art. 81 C. pen. din 1968 se situează în limitele prevăzute de lege.

Criticile invocate de petent nu pot fi analizate însă prin prisma dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., cazul de casare respectiv vizând numai ipoteza în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, ceea ce în speţă nu s-a realizat, pedeapsa fiind în limite legale.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 18/A din 9 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în suma de 260 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 18/A din 9 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 3 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL