Appeal against suspension during inheritance proceedings annulled as unmotivated; suspension stands.

Deliberând asupra cauzei de faţa, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20 noiembrie 2014 pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia I civilă, sub nr. x/45/2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comisia judeţeană de fond funciar laşi şi B., anularea titlului de proprietate nr. x din 30 iunie 1993, eliberat de Comisia judeţeană de fond funciar laşi în beneficiul pârâtului B. şi anularea, procesului-verbal de punere în posesie nr. x/1994.

Prin sentinţa civilă nr. 64 din 9 decembrie 2014, Curtea de Apel Iaşi, secţia I civilă, a decimat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani.

Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Paşcani, prin sentinţa civilă nr. 853 din 31 martie 2015, a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantului A.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul A., înregistrat pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă, la data de 17 octombrie 2016.

Prin decizia civilă nr. 1737 din 25 noiembrie 2016, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, a respins apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 853 din 31 martie 2015, pronunţată de Judecătoria Paşcani.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul Curţii de Apel Iaşi la data de 7 martie 2017.

Prin încheierea de şedinţă din 27 iunie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/45/2014*, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a dispus, în baza art. 412 alin. (1) pct. l C. proc. civ., suspendarea judecării cererii de recurs formulate de recurentul A. împotriva deciziei nr. 1737 din 25 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, până la depunerea certificatului de moştenitor de pe urma defunctului B.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Iaşi a reţinut că în cauză a intervenit decesul intimatului B., iar desfăşurarea normală a procesului nu se poate realiza în condiţiile în care potrivit menţiunilor factorului poştal, moştenitorii C. şi D. nu sunt cunoscuţi în localităţile în care au fost citaţi, astfel că s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei până când recurentul A. va depune certificatul de moştenitor după defunctul B.

împotriva acestei încheieri, la data de 10 iulie 2017 (data depunerii cererii la oficiul poştal), a declarat prezentul recurs recurentul-reclamant A. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 8 septembrie 2017, sub nr. 801/45/2014*/al, şi repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 12 filtru.

Prin cererea de recurs, recurentul - reclamant a susţinut că înţelege să conteste soluţia de suspendare a judecăţii, pronunţata prin încheierea atacată, fără a arăta în concret care sunt motivele de nelegalitate ale încheierii atacate, respectiv fără a dezvolta critici care să permită încadrarea în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Analizând recursul sub aspect formal, din perspectiva excepţiei de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile ari. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separai.

Dispoziţiile art. 487 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegat itate invocat de către recurent.

În cauză, recurentul-reclamant nu a arătat în ce constă nelegalitatea încheierii atacate, prin raportare la soluţia pronunţata de Curtea de Apel laşi ori la considerentele pe care se fundamentează, şi nu a combătut în vreun fel raţionamentul acesteia prin formularea unor critici susceptibile de cenzură în recurs.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă, şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care sa permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

Având în vedere că recurentul-reclamant nu a dezvoltat critici care să vizeze nelegalitatea încheierii atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate de instanţă, din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acest act normativ.

Faţă de cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul -reclamant A. împotriva încheierii de şedinţă din 27 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, în Dosarul nr. x/45/2014*.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de recurentul - reclamant A. împotriva încheierii de şedinţă din 27 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, în Dosarul nr. 801/45/2014*.

Decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 martie 2018.