Cassation declared null for failure to substantiate specific grounds of illegality against procedural suspension order
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's cassation null and void, thereby leaving the first-instance appeal suspension decision in force and effectively dismissing the appellant's challenge. The dispute arose from a pension claim where the appellate court had suspended proceedings pursuant to the Civil Procedure Code, citing the failure of any legally cited party to appear at the hearing or request a default judgment; the appellant filed a cassation alleging that the grounds for suspension no longer existed but failed to substantiate this claim with legal arguments. The court found the appeal null under the requirements for cassation motivation, holding that the appellant’s simple assertion regarding the lapse of the suspension grounds did not constitute a valid ground of illegality as strictly defined by the relevant procedural articles, nor did the appellant develop specific criticisms of the lower court's judgment or invoke public order exceptions.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 487 alin. (1) din C. proc. civ, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ; Cassation declared null for failure to substantiate specific grounds of illegality against procedural suspension order: Faţă de faptul că nu constituie motiv de recurs orice nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată, instanţa de recurs poate examina numai acele critici privitoare la decizia atacată care pot fi încadrate în prevederile art. 488 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 17 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost suspendată judecata apelului formulat de apelanta reclamantă A., împotriva sentinţei civile nr. 720 din 7 aprilie 2017, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, în Dosarul civil nr. x/118/2016, având ca obiect " contestaţie decizie de pensionare ", în contradictoriu cu intimata pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Constanţa.
împotriva acesteia, reclamanta A. a formulat recurs susţinând că motivul suspendării nu mai subzistă şi se impune repunerea cauzei pe roi. Recursul va fi constatat nul, pentru următoarele considerente: Conform art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegaiitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; motivele de nelegaiitate sunt prevăzute limitativ în art. 488 pct. 1- 8 din C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legai, cu excepţia cazurilor prevăzute la i alin. (3), care se referă la motivele de ordine publica, precum şi în situaţia aiin. 2, în care criticile dezvoltate nu sunt susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, raportat la motivul de nelegalitaîe invocat.
Faţă de faptul că nu constituie motiv de recurs orice nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată, instanţa de recurs poate examina numai acele critici privitoare la decizia atacată care pot fi încadrate în prevederile art. 488 din C. proc. civ.
în speţă, recurenta reclamantă nu s-a conformat exigenţelor legale şi. nu a motivat declaraţia de recurs, simpla susţinere potrivit căreia motivui suspendării nu mai subzistă nefiind suficientă pentru a face posibilă încadrarea în ipotezele de neiegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.
Prin încheierea atacată cu recurs s-a dispus suspendarea judecăţii apelului pentru că nîciuna dintre părţile legal citate nu s-au înfăţişat ia strigarea cauzei şi nici nu au cerut în scris judecarea în lipsă.
Recurenta susţine că nu mai subzistă motivul suspendării dar nu motivează de ce nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., nu formulează un motiv de recurs în a cărui dezvoltare să demonstreze în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare ia soluţia pronunţata de instanţa de apel şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia.
Pentru considerentele arătate, reţinând că în speţă nu s-au invocat nici motive de ordine publică, Înalta Curte constată, în conformitate cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., că recursul dedus judecăţii este nul.
ÎNALTA CURTE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 17 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 martie 2018.