Conflict of jurisdiction for civil review under Art. 322(7) CPC: identifying the competent superior court when conflicting judgments originate from different jurisdictions

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 12 mai 2017 sub nr. x/46/2017 revizuenta A. a solicitat revizuirea sentinţei nr. 280 din 02.03.2016 pronunţată de Judecătoria Brezoi şi a deciziei nr. 49 din 03.04.2017 pronunţată de Tribunalul Sibiu, prin care a rămas irevocabilă sentinţa nr. 280/02.03.2016, în raport de sentinţa nr. 8405/27.10.1999, pronunţată de Judecătoria Rârnnicu Vâlcea în Dosarul nr. x/1999.

În drept au fost invocate prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 8 din 20 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/46/2017, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Examinând hotărârile atacate instanţa a reţinut că hotărârea împotriva căreia se exercită calea extraordinară de atac a fost dată într-o pricină cu a cărei soluţionare instanţa de judecată, Judecătoria Brezoi, a fost învestită fa data de 4 martie 2010, în Dosarul nr. x/198/2010, sub imperiu! dispoziţiilor prevăzute de Codul de procedură civilă adoptat în anul 1865, astfel că prezentei cauze îi rămân aplicabile regulile de procedură sub imperiul cărora judecata a început.

S-a arătat că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cale extraordinară de atac se determină potrivit dispoziţiilor art. 323 pct. 2 C. proc. civ., anume instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre.

Întrucât hotărârea dată de prima instanţă este cea a Judecătoriei Brezoi, iar instanţa mai mare în grad acesteia este Tribunalui Vâlcea, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Tribunalului Vâicea,

Prin decizia nr. 241/R din 14 decembrie 2017, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Piteşti. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 8405/1999 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea a fost anulat, ca netîmbrat, prin decizia civilă nr. 587/2000 a Tribunalului Vâlcea.

Prin cererea de chemare în judecată, revizuenta a solicitat revizuirea ceior două hotărâri judecătoreşti (cea din primă instanţă, pronunţată de Judecătoria Brezoi şi cea din recurs pronunţată de Tribunalul Sibiu ca efect al strămutării), invocând ca motiv de revizuire cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă, în raport de sentinţa civiiă nr. 8405/1999 a Judecătoriei Râmnicu Vâicea.

S-a apreciat că prevederile art. 323 alin. (2) C. proc. civ. trebuie interpretate în ansamblul şi în spiritul lor, tară a înlătura prima ipoteză a textului în aplicarea ipotezei ulterioare. Astfel, şi în a doua ipoteză instanţa mai mare în grad trebuie să fie cea care pe linia ierarhizării instanţelor are această poziţionare faţă de ambele categorii de instanţe (din prima şi din a doua hotărâre). A interpreta altfel textul ar însemna spre exemplu ca în situaţia în care s-ar solicita revizuirea unei hotărâri a unei curţi de apel, pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7, raportat la o hotărâre anterioară a unei judecătorii, ambele din circumscripţii diferite, o asemenea cerere să fie soluţionată de un tribunal (instanţă ierarhic inferioară curţii de apel).

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare care de regulă (alin. (1) se soluţionează de instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită.

Normele de competenţă reglementate de art. 323 din Cod au caracter special şi nu denotă ipoteza ca o instanţă ierarhic inferioară să soluţioneze o cale de atac de retractare a unei instanţe superioare.

În consecinţă, apreciind că instanţa care întruneşte cerinţele referitoare la poziţionarea ierarhică superioară este Curtea de Apel Piteşti, raportat teritorial la instanţa care a pronunţat prima sentinţă, Tribunalul Vâlcea, în temeiul art. 158 alin. (3) C. proc. civ., a declinat competenţa în favoarea acestei instanţe.

Cu privire la conflictul negativ de competenţa, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 20 pct. 2 raportat la art. 22 alin, (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului regulator de competenţă îl reprezintă conflictul de competenţă ivit cu privire la instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice. Când cele două instanţe care au pronunţat hotărârile potrivnice fac parte din circumscripţii judecătoreşti deosebite, instanţa mai mare în grad ia care urmează să se îndrepte cererea de revizuire va fi aceea a instanţei care a dat prima hotărâre.

în cauză, hotărârile pretins potrivnice, astfel cum au fost indicate de către revizuenta, sunt sentinţa nr. 280/02.03.2016 pronunţată de Judecătoria Brezoi în Dosarul nr. x/198/2010 şi decizia nr. 49 din 03.04.2017 pronunţată de Tribunalul Sibiu, prin care a rămas irevocabilă sentinţa nr. 280 din 02.03.2016, prin raportare la sentinţa nr. 8405 din 27.10.1999, pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. x/1999.

Tribunalul Sibiu, prin decizia nr. 49 din 03.04.2017, a respins recursul declarat de A., revizuenta din prezentul dosar, împotriva sentinţei nr. 280 din 02.03.2016 pronunţată de Judecătoria Brezoi, fiind admis doar recursul promovat de B. împotriva acestei sentinţe, fiind înlăturată obligaţia lui B. de a respecta dreptul de proprietate şi posesie asupra terenului de 2.350 mp pentru parcelele 54 şi 57 şi menţinând în rest sentinţa atacată.

Se constată că cererea de revizuire a sentinţei nr. 280 din 02.03.2016 vizează partea din această hotărâre care nu a fost modificată prin decizia nr. 49 din 03.04.2017, pronunţată de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. x/90/2016.

Astfel, revizuenta critică faptul că prin sentinţa nr. 280 din 02.03.2016 s-a statuat că între C., autoarea reclamantei, şi D. nu ar fi intervenit un schimb, astfel că E. ar fi îndreptăţită ia reconstituirea dreptului de proprietate în pct. Joagăr de pe urma autoarei sale F., precum şi că autorul revizuentei nu ar fi îndreptăţit la 1.772 mp, ci doar la 1.100 mp., or această parte din sentinţă nu a suferit modificări urmare a pronunţării de către Tribunalului Sibiu a deciziei nr. 49 din 03.04.2017.

Prin urmare, întrucât cererea de revizuire vizează aspecte reţinute prin sentinţa Judecătoriei Brezoi nr. 280 din 02.03.2016, ce nu au suferit modificări în calea de atac, iar sentinţa Judecătoriei Brezoi nr. 280 din 02.03.2016 şi sentinţa Judecătoriei Râmnicu Vâlcea nr. 8405 din 27.10.1999 au fost pronunţate de judecătorii din raza Tribunalului Vâlcea, aceasta este mstanţa mai mare în grad faţă de instanţele care au pronunţat hotărârile despre care se afirmă că sunt potrivnice.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă. Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 13 martie 2018.