Lapse of appeal due to procedural inaction following suspension for absent parties: nullity of cassation for failure to articulate valid grounds of illegality
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal null, ruling in favor of the opposing party and leaving the lower court's decision of lapse in force without further avenues of appeal. The dispute concerned a procedural challenge to a Court of Appeal decision that declared the appellant's previous appeal lapsed due to inaction following a suspension of proceedings for the absence of parties; the appellant argued the lapse was illegal because the case had not been left in suspension and the decision was unmotivated. The court determined that the appellant failed to formulate specific grounds of illegality as required by Article 486(1)(d) of the Code of Civil Procedure, noting that the criticisms did not fit within the exhaustive grounds for cassation listed in Article 488 and did not address the specific arguments of the appellate court, thus triggering the sanction of nullity under Article 489(2) for insufficiently developed criticisms.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ; Lapse of appeal due to procedural inaction following suspension for absent parties: nullity of cassation for failure to articulate valid grounds of illegality: Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de neîegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Hotărârea pronunţată de tribunal în primă instanţă Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 6 octombrie 2015, a trimis dosarul, având ca obiect nelegalitatea art. 53 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi rectificarea deciziei de pensie anticiapată şi reciacularea pensiei începând cu data de 08.07.2015, spre soluţionare, Tribunalului Neamţ, secţia I civilă.
Prin încheierea din data de 18 noiembrie 2015, Tribunalul Neamţ, secţia civilă, a suspendat judecarea cauzei pentru lipsa părţilor, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
2. Hotărârea pronunţată de curtea de apel în apel împotriva celor doua încheieri sus-menţionate, reclamantul A. a formulat recurs.
Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, prin încheierea de şedinţă din 10 august 2016, constatând întrunite condiţiile prevăzute de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului, pentru lipsa părţilor.
La data de 21 februarie 2017, instanţa a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea discutării perimării, fixând în acest scop termen la data de 17 mai 2017.
Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, prin decizia nr. 558 din 18 mai 2017, a constatat perimat recursul, reţinând că de la data suspendării judecaţii şi până la data sesizării privind perimarea, părţile nu au înţeles să efectueze acte de procedură în cauză.
3. Cererea de recurs împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs, susţinând că decizia recurată este nelegală, întrucât instanţa mi a motivat soluţia de perimare. Arată că recursul nu a fost lăsat în nelucrare şi că a fost asigurată continuitatea judecăţii.
4. Procedura derulată în recurs
În temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport reţinându-se că recursul este admisibil în principiu, însă, în opinia raportorului, criticile formulate nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.
5. Părţile nu au depus la dosar puncte de vedere la raport.
Constatandu-se încheiată procedura de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac, la data de 23 februarie 2018, fără citarea părţilor.
6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de neîegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Totodată, conform art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Deşi nu se prevede în mod expres, este tară dubiu că, pe lângă posibilitatea încadrării criticilor formulate în motivele de neîegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei de apei în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
În cauză, prin criticile formulate, neîncadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-reci amant a susţinui că decizia recuraîă este nelegală, întrucât instanţa nu a motivat soluţia de perimare, cauza nefiind lăsată în nelucrare.
Din conţinutul cererii de recurs, se constată că recurentul reclamant nu a formulat nicio critică de nelegalitate cu privire la hotărârea împotriva căreia a exercitat calea de atac, acesta nearătând care sunt argumentele pentru care nu este legală soluţia prin care curtea de apel a constatat perimată cererea de recurs.
Or, condiţia legală a dezvoltării criticilor din recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegaliîate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.
Aşa fiind, cum aspectele invocate de recurentul-reelamant nu se grefează pe conţinutul hotărârii atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 558 din 17 mai 2017 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 februarie 2018.