Pension recalculation appeal held inadmissible where revision targeted final, non-appealable ruling.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 11 mai 2016, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Braşov, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să fie recalculat punctul de pensie în conformitate cu art. 194 alin. (1) lit. c), valoarea obiectului acţiunii constând într-o sumă de bani cu luarea în calcul a salariilor brute câştigate în conformitate cu art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, aplicarea prescripţiei extinctive pe 3 ani în conformitate cu art. 179 din Legea nr. 263/2010 şi a art. 2515 din C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1655/MAS din 27 octombrie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov, s-a respins contestaţia formulată de către contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Braşov.

Prin decizia civilă nr. 293/17 martie 2017, Curtea de Apel Braşov a respins, ca neîntemeiat, apelul declarat de apelantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1655/MAS din 27.10.2016, pronunţate de Tribunalul Braşov, pe care a păstrat-o.

Prin decizia civilă nr. 806 din data de 8 mai 2017, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a respins contestaţia în anulare formulată de apelantul A. împotriva deciziei civile nr. 293 din 17 februarie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Braşov în Dosarul nr. x/62/2016.

Prin decizia nr. 1596/Ap din 10 octombrie 2017, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a respins cererea formulată de revizuentul A., de revizuire a deciziei civile nr. 806 din 08.05.2017, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

Împotriva deciziei nr. 1596/Ap din 10 octombrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a declarat recurs revizuentul, cerere înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 28.12.2017.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat, la data de 05.01.2018, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a constatat faptul că decizia ce face obiectul recursului nu este supusă acestei căi de atac.

Completul de filtru C2, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 14.02.2018, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la filele 20-21, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

Recurentul a depus punct de vedere asupra raportului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

Totodată, se reţine faptul că potrivit art. 513 alin. (6) din C. proc. civ. "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul".

Din cuprinsul cererii de revizuire, se constată faptul că revizuentul nu a invocat niciunul din cazurile de revizuire prevăzute de dispoziţiile art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., solicitând doar anularea deciziei atacate conform art. 513 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin urmare, constatând că nu s-a cerut revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, în cauză nu este incident art. 513 alin. (6) din C. proc. civ.

Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 12 februarie 2013, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 62/2015 şi O.U.G. nr. 95/2016, hotărârile pronunţate în cererile privitoare la asigurări sociale nu sunt supuse recursului, fiind supuse numai apelului la curtea de apel.

De asemenea, potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, împotriva hotărârilor tribunalelor pronunţate în litigii de asigurări sociale, se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar potrivit dispoziţiilor alin. (2) al aceluiaşi articol, hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.

Se reţine că, potrivit art. 508 din C. proc. civ. "Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată. "

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., aşa cum s-a arătat anterior:

"Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

Faţă de cele menţionate, din coroborarea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu cele ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, rezultă că hotărârile pronunţate în soluţionarea litigiilor de asigurări sociale sunt supuse numai apelului la curtea de apel. Prin urmare, în raport de dispoziţiile 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., hotărârea prin care se soluţionează apelul împotriva hotărârii primei instanţe, în soluţionarea unui litigiu de asigurări sociale nu este supusă căii de atac a recursului, fiind definitivă, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ.. Prin urmare, decizia civilă nr. 293 din data de 17 februarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, prin care a fost respins apelul îndreptat împotriva soluţiei instanţei de fond, într-un litigiu de asigurări sociale, nu este supusă căii de atac a recursului.

De asemenea, în raport de dispoziţiile art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., decizia nr. 806 din data de 8 mai 2017, prin care Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a respins contestaţia în anulare formulată de apelantul A. împotriva deciziei civile nr. 293/Ap din 17 februarie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, în Dosarul nr. x/62/2016, este la rândul său definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.

Totodată, dat fiind faptul ca, în cauză, este atacată cu recurs decizia nr. 1596/Ap din 10 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin care a fost respinsă cererea formulată de revizuentul A., de revizuire a deciziei civile nr. 806/AP din 08 mai 2017, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă în Dosarul nr. x/64/2017 al aceleiaşi instanţe, în raport de dispoziţiile art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., nici această decizie nu poate fi atacată cu recurs.

În consecinţă, decizia nr. 1596/Ap din 10 octombrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, prin care s-a soluţionat cererea de revizuire îndreptată împotriva hotărârii instanţei care a soluţionat contestaţia în anulare îndreptată împotriva hotărârii instanţei de apel, pronunţată într-un litigiu de asigurări sociale, nu poate fi atacată cu recurs.

Pentru argumentele expuse, se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1596/Ap din 10 octombrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1596/Ap din 10 octombrie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi,15 mai 2018.