Appeal annulled for failure to state illegality grounds; prior dismissal for lack of standing stands.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the claimant’s appeal (recurs) against the Court of Appeal’s decision that had upheld the trial court’s dismissal of the action for lack of passive standing against the Ministry of Public Finance; therefore, the appellate decision remains in force and the claimant did not prevail. The dispute involved a civil claim seeking recovery of damages, whose prior instances rejected it on procedural grounds (no standing of the defendant). The annulment was based on the appellant’s failure to state any ground of illegality under art. 488 para. (1) of the Code of Civil Procedure, as the appeal merely expressed general dissatisfaction and did not specifically challenge the appellate court’s reasoning, thus falling under the nullity sanction of art. 489 para. (2).
Legislator headnote
AI generatedart. 493 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 493 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 4 din C. proc. civ; Appeal annulled for failure to state illegality grounds; prior dismissal for lack of standing stands: The dispute involved a civil claim seeking recovery of damages, whose prior instances rejected it on procedural grounds (no standing of the defendant). The annulment was based on the appellant’s failure to state any ground of illegality under art. 488 para. (1) of the Code of Civil Procedure, as the appeal merely expressed general dissatisfaction and did not specifically challenge the appellate court’s reasoning, thus falling under the nullity sanction of art. 489 para. (2).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for declaring the appeal null because the grounds invoked do not fall within the cassation grounds of Art. 488 C. proc. civ.
Full text
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 403 din 22 martie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului şi a respins cererea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin decizia civilă nr. 875/A din 26 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 403 din 22 martie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Împotriva deciziei nr. 875 A din 26 octombrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs reclamantul A.
Învestită cu soluţionarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin rezoluţia din data de 21.12.2017, comunicarea cererii de recurs către intimat, cu menţiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la comunicare, precum şi întocmirea raportului prevăzut de dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ., după efectuarea formalităţilor de comunicare menţionate de art. XV din Legea nr. 2/2010.
Prin raportul întocmit la data de 08.02.2018, s-a reţinut faptul că, în raport de dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, decizia atacată în prezenta cauză este supusă recursului, de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport de valoarea obiectului cauzei deduse judecăţii şi de faptul că a fost atacată cu recurs o decizie pronunţată de curtea de apel. Totodată, raportat la faptul că, prin recurs, nu au fost indicate motivele căii de atac subsumate dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a se analiza dacă recurentul şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., precum şi posibilitatea aplicării sancţiunii prevăzute de dispoziţiile 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 14.02.2018, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Conform dovezilor aflate la filele 42-43, raportul a fost comunicat părţilor.
Recurentul-reclamant a depus punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea căii de astfel cum a fost formulată.
Prin rezoluţia din data de 05.03.2018, s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 15.05.2018, în camera de consiliu, complet de filtru - CF 2, fără citarea părţilor, în temeiul art. 493 din C. proc. civ.
Înalta Curte, fiind învestită cu soluţionarea recursului, constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed:
În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant îşi exprimă nemulţumirile în legătură cu modul de soluţionare a cauzei, formulând o serie de critici, fără ca acestea să fie încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Astfel, în motivarea căii de atac, recurentul-reclamant arată faptul că "înglobarea acestui prejudiciu nerecuperat în categoria tuturor cazurilor reprezintă o gravă greşeală, susceptibilă de atragere de penalizări, pentru încălcarea legilor comunitare şi naţionale " . De asemenea, arată că, potrivit art. 4 din C. proc. civ., jurisprudenţa UE este prioritară.
Prin urmare, sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, se constată că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la una din situaţiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ.
Reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a nemulţumirilor părţilor cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei de apel în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
Or, obiectul recursului constituindu-l decizia nr. 875/A din 26 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raţionamentul instanţei în respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de reclamant, astfel încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări.
În concluzie, cum aspectele invocate de recurentul-reclamant A. nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ., nu se grefează pe conţinutul hotărârii atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 875/A din data de 26 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2018.