Failure to file appeal grounds within 48-hour deadline and lack of nexus between statutory provision and case merits in unconstitutionality exception appeal

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 20 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă, pentru cauze cu minori şi de familie, la data de 22 februarie 2018 petentui Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului a declarat, în termen legal, recurs în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ.

Recurentul a arătat că îşi rezervă dreptul de a motiva cererea de recurs, printr-un înscris pe care îi va depune după comunicarea încheierii atacate.

Urmare a diligentelor efectuate de către instanţa supremă, Curtea de Apel Bucureşti a înaintat dovada comunicării încheierii atacate către recurent, la data de 9 martie 2018, însă la dosarul cauzei nu s-au depus motive de recurs până ia acest termen.

Analizând recursul, Înalta Curte urmează a-l respinge, pentru următoarele aspecte:

Cu titlu prealabil, instanţa supremă constată caprin decizia nr. 321/2017 a Curţii Constituţionale s-a reţinut că recursul împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este un remediu judiciar care nu preia nicîunul dintre elementele şi caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ., fiind o cale de atac specială ce nu poate fi calificată în funcţie de reglementările proprii procedurii penale sau civile.

De asemenea, Curtea a mai constatat că obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanţei ierarhic inferioare cu privire la soiuţia pe care aceasta a adoptat-o de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, motivată de neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma acestor condiţii.

Pe de alta parte, pentru a se verifica legalitatea încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, recurentul trebuie să formulize critici sau minime argumente care să fie susceptibile de analiză de către instanţa ierarhic superioară.

Prin urmare, pentru ca încheierea pronunţată asupra unei cereri de sesizare a instanţei de contencios constituţional să fie supusă cenzurii, recurentul trebuie să. se raporteze la cuprinsul hotărârii judecătoreşti atacate şi să arate, punctual, care sunt greşelile imputate instanţei, referitoare la neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

În cauza dedusă judecăţii, încheierea recurată a fost pronunţată în soluţionarea unei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neeonstituţkmaiitate a dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ., cerere ce a fost respinsă ca inadmisibilă, faţă de împrejurarea că dispoziţiile invocate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, cerinţă impusă de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, împotriva încheierii prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, se poate exercita recurs termen de 48 de ore de la pronunţare.

În speţă, recurentul a depus cererea de recurs la data de 22 februarie 2018, conform rezoluţiei de înregistrare a recursului la Curtea de Apel Bucureşti, arătând că urmează a motiva recursul după comunicarea încheierii atacate, încheierea reeurată a fost comunicată recurentului ia data de 03 martie 2018, astfel cum rezultă din dovada transmiterii hotărârii prin e-mai! emisă de către instanţa de apel, această dovadă îndeplinind toate condiţiile de validitate prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Prin raportare Ia această dată, aplicând modul de calcul pe ore, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru termenele procedurale pe ore, urmează a se reţine că termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 06 martie 2018.

Or, recurentul nu a formulat motivele de recurs odată cu cererea de recurs şi nici separat, în cadrul termenului de recurs.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, în mod corect Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstîtuţionalitate a dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ., având în vedere că aceste dispoziţii nu au legătură cu soluţionarea cauzei, ele neconstituind temeiul juridic al calificării căii de atac (ca apel, iar nu ca recurs).

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului împotriva încheierii de şedinţă din data de 20 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă, pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2018.