Pension contestation dismissed as inadmissible cassation due to statutory exclusion of social security disputes from extraordinary appeal.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal (recurs) as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's 2017 decision that had rejected the plaintiff's initial challenge to pension decisions and the first-instance court's dismissal of the claim on grounds of res judicata. The dispute concerned a labor and social security conflict where the claimant sought to annul multiple invalidity and age pension decisions issued by the municipal pension house, requesting the issuance of a new pension based on a European Court of Human Rights judgment and the payment of outstanding financial differences. The decisive legal basis was Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, which established that judgments pronounced in social security disputes between 2013 and 2016 were not subject to cassation, rendering the appellate decision final and absolute under Articles 634(1)(4) and 483(2) of the Code of Civil Procedure, a restriction the Court found compatible with the right to access justice under the Constitution and the European Convention on Human Rights.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 427 alin. (1) C. proc. civ; Pension contestation dismissed as inadmissible cassation due to statutory exclusion of social security disputes from extraordinary appeal: The dispute concerned a labor and social security conflict where the claimant sought to annul multiple invalidity and age pension decisions issued by the municipal pension house, requesting the issuance of a new pension based on a European Court of Human Rights judgment and the payment of outstanding financial differences. The decisive legal basis was Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, which established that judgments pronounced in social security disputes between 2013 and 2016 were not subject to cassation, rendering the appellate decision final and absolute under Articles 634(1)(4) and 483(2) of the Code of Civil Procedure, a restriction the Court found compatible with the right to access justice under the Constitution and the European Convention on Human Rights.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision cited in the dispositive to establish that the decision dismissing the appeal is final and subject to no further appeal.
Full text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VlII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 10.10.2014, reclamantul A., în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. X din 18.09.2014, emisă în baza Legii nr. 263/2010, deciziei de pensie pentru limita de vârstă nr. X din 18.09.2014, emisă în baza Legii nr. 19/2000, deciziei de pensie pentru invaliditate nr. X din 18.09.2014, emisă în baza Legii nr. 19/2000, deciziei de pensie de invaliditate gr. II cu nr. X din 18.09.2014, emisă fără a fi precizat nici un temei legal, deciziei de pensie de invaliditate gr. II cu nr. X din 20.06.2012, emisă Iară a fi precizat nici un temei legal, solicitând a se dispune anularea acestora, pentru netemeinicie şi nelegaiitate şi să se emită o nouă decizie de pensie, care să aibă ia bază hotărârea din Dosarul C.E.D.O. nr. x/2014 şi plata diferenţelor băneşti restante cuvenite şi neîncasate de la 1.06.2000 la zi.
Prin sentinţa nr. 10707 din 24.11.2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Prin decizia nr. 5665 din 17.11.2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII a pentru cauze privind conflictele de munca şi asigurările sociale a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 10707 din 24.11.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea Dosarului nr. x/3/2014 la Curtea de Apel Bucureşti pentru rejudecare.
Analizând recursul in condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu. referire la cele ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul prezentului dosar se încadrează în sfera cererilor privitoare la conflictele de muncă şi de asigurări sociale, reprezentând o acţiune introdusă pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 10.10.2014, prin care reclamantul A. a contestat deciziile de pensie indicate, solicitând anularea acestora şi emiterea unei noi decizii de pensie, care să aibă la bază hotărârea din Dosarul C.E.D.O. nr. x/2014 şi plata diferenţelor băneşti restante cuvenite şi neîncasate de la 1.06.2000 la zi.
Conform art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.: jn procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 (termen care prin O.U.G. nr. 65/2015 a fost extins până la data de 31 decembrie 2016), nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. " În speţă, Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia nr. 5665 din data de 17 noiembrie 2017, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. X din 24.11.2016 a Tribunalului Bucureşti. Decizia este definitivă.
Dispoziţiile art. 634 alin. (1) pet. 4 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive "hotărârile date în apel, rară drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs ", iar dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. prevăd că " nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului. "
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Textele procedurale enunţate reglementează posibilitatea ca anumite categorii de hotărâri să fie atacate numai cu apel, ceea ce configurează într-un mod mai pronunţat faţă de vechea reglementare caracterul recursului de cale extraordinară de atac.
De asemenea, modul de reglementare a căilor de atac nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabila, astfel cum este aceasta consacrată de art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, întrucât dreptul ia un tribunal nu impune obligativitatea dubiului grad de jurisdicţie în materie civilă sau instituirea căii de atac a recursului în toate materiile, dacă accesul la un tribunal cu plenitudine de jurisdicţie este efectiv, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac.
Aşadar, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie, acest drept putând fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de vreun tratat internaţional la care România este parte.
Faţă de considerentele expuse, decizia nr. 5665 din data de 17.11.2017 a Curţii de Apel Bucureşti nu este supusă căii de atac a recursului, înalta Curte urmând să respingă recursul declarat de reclamantul A., ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil» recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 5665 din data de 17 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurările sociale.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă nîciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 mai 2018.