Conflict of jurisdiction: territorial competence for labor disputes determined by plaintiff employer's seat rather than local representative office
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Bacău Court of Appeal, establishing it as the competent forum to hear the underlying civil dispute. The case involved an individual employment law dispute where the public water administration employer sought the repayment of 1,571 RON representing overpayments resulting from a recalculation of salary rights. The conflict arose because the Suceava Court of Appeal initially declined jurisdiction, arguing that the employer’s legal seat determined competence, while the Bacău Court of Appeal declined on the basis that the local sub-unit initiating the action was the true plaintiff. Relying on Article 269(2) of the Labor Code and Article 194 of the Code of Civil Procedure, the supreme court determined that territorial jurisdiction is exclusively tied to the plaintiff's legal seat, not the location of the local office or representative. The court clarified that the local system acted merely as a mandatar representing the national basin administration, which holds legal personality and its seat in Bacău, thereby affirming the exclusive and non-waivable nature of the jurisdictional rule for labor conflicts.
Legislator headnote
AI generatedart. 61 din legea nr. 107/1996, art. 56 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 194 C. proc. civ, art. 126 C. proc. civ; Conflict of jurisdiction: territorial competence for labor disputes determined by plaintiff employer's seat rather than local representative office: , au fost invocate dispoziţiile art. 266 şi 269 alin. (1), (2) din Codul muncii, precum şi art. 92 şi 194 C. proc. civ., art. 253 - 256 din C. muncii, coroborat cu art. 1341, 1470 şi 1635 din C. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia I civilă, sub numărul x/86/2017, reclamanta AN "Apele Române " - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtul A., să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 1.571 RON, reprezentând plata nedatorată, în perioada octombrie 2014 - noiembrie 2015, rezultat al recalculării drepturilor salariate, conform dispoziţiilor Deciziei Directorului General al Administraţiei Naţionale "Apele Romane " (ANAR) nr. 816 din 14.12.2015 şi a Notei ANAR nr. 24484 din 14.12.2015, emise în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale succesive privind salarizarea unitară.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 266 şi 269 alin. (1), (2) din Codul muncii, precum şi art. 92 şi 194 C. proc. civ., art. 253 - 256 din C. muncii, coroborat cu art. 1341, 1470 şi 1635 din C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1473 din 12 decembrie 2017, Tribunalul Suceava, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamanta A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret are sediul în municipiul Bacău, iar, în materia conflictelor de drepturi, cum este litigiul dedus judecăţii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 269 alin. (2) C. muncii, potrivit cărora competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de domiciliul sau sediul reclamantului, indiferent dacă reclamant este salariatul sau angajatorul, competenţa teritorială în cauză fiind exclusivă şi neputând fi înlăturată de părţi.
Instanţa a reţinut şi aplicabilitatea art. 61 din legea nr. 107/1996, conform căruia: (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române ", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale "Apele Române " care funcţiona cu statut de regie autonomă. (2) Administraţia Naţională "Apele Române " are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu personalitate juridică, constatând că Administraţia Bazinală de Apă Siret are personalitate juridică, ea fiind şi titularul raportului juridic de muncă încheiat cu pârâtul.
Ca urmare, instanţa a apreciat că sediul reclamantei vizat de art. 269 alin. (2) C. muncii este sediul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, independent de existenţa unor subunităţi fără personalitate juridică şi chiar dacă raportul juridic dedus judecăţii s-a derulat la această subunitate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la data de 17.01.2018.
Prin sentinţa civilă nr. 205 din 14 martie 2018, Tribunalul Bacău, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bacău şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului pentru pronunţarea regulatorului de competenţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa a constatat că, potrivit art. 269 alin. (2) din C. muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul. În speţă, în opinia acestei instanţe, calitatea de reclamant o are Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, iar sediul acesteia se află în circumscripţia teritorială a Tribunalului Suceava. Lipsa personalităţii juridice nu interesează în această fază procesuală, acest aspect urmând a fi analizat ulterior, şi în raport de art. 56 alin. (2) C. proc. civ.
Analizând conflictul de competenţă cu a cărui soluţionare a fost învestită, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Litigiul supus analizei, având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A.N. "Apele Române " - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, în contradictoriu cu pârâtul A., are caracterul unui conflict individual de muncă, astfel cum acesta este definit în dispoziţiile art. 1 lit. n) şi p) din Legea dialogului social nr. 62/2011.
In acest punct, se poate constata că instanţele aflate în conflict nu sunt în divergenţă de opinie cu privire la normele de competenţă aplicabile în cauză, ci interpretările diferite se raportează la calitatea de reclamant pe care ar putea să o aibă diversele unităţi menţionate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Conform art. 61 din Legea nr. 107/1996: (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române ", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale "Apele Române " care funcţiona cu statut de regie autonomă. (2) Administraţia Naţională "Apele Române " are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu personalitate juridică.
Înalta Curte constată că, în cauză, acţiunea civilă a fost promovată de A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava. Dat fiind caracterul obligatoriu al indicării elementelor oricărei cereri de chemare în judecată, prevăzute de art. 194 C. proc. civ., inclusiv cele referitoare la numele sau denumirea părţilor şi numele reprezentantului, menţiunile din cuprinsul cererii deduse judecăţii relevă calitatea de reclamantă a A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret.
Mai mult, în speţă, la fila 9 din dosarul Tribunalului Suceava, se află împuternicirea acordată de către Administraţia Bazinală de Apă Siret, cu sediul în municipiul Bacău, str. x, judeţul Bacău, în favoarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, cu sediul în Suceava, str. y, judeţul Suceava, pentru a reprezenta instituţia în litigiile cu agenţi economici şi persoanele fizice aflate pe aria administrativă a SGA Suceava, fapt ce demonstrează că Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava acţionează ca mandatar al reclamantei Administraţia Bazinală de Apă Siret şi nu poate întruni concomitent calitatea de reclamant si aceea de mandatar.
Astfel, în determinarea instanţei competente din punct de vedere teritorial, este important sediul unităţii ce are calitatea de reclamantă, iar nu sediul unităţii fără personalitate juridică, care acţionează ca mandatar al reclamantei, chiar dacă raportul juridic dedus judecăţii s-a derulat la aceasta din urmă. În plus, în această ipoteză, nu operează nici o eventuală alegere a instanţei de judecată de către reclamant, deoarece dispoziţiile art. 116 şi art. 126 C. proc. civ. sunt incidente numai în cazul unei necompetenţe relative sau de ordine privată, competenţa teritorială reglementată de art. 269 alin. (2) Codul muncii fiind una exclusivă, ce nu poate fi înlăturată de părţile litigante.
Cum sediul Administraţiei Bazinale Siret se află în municipiul Bacău, str. x, judeţul Bacău, iar aceasta figurează în proces în calitate de reclamantă, instanţa competentă teritorial a soluţiona litigiul dedus judecăţii este instanţa în a cărei rază teritorială se află sediul societăţii reclamante.
Pentru argumentele expuse, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A.N. "Apele Române " - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, în contradictoriu cu pârâtul A., având ca obiect, drepturi băneşti, în favoarea Tribunalului Bacău.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 mai 2018.