Peremption of administrative appeal for failure to appear at scheduled hearing under Civil Procedure Code

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 25 noiembrie 2011, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Poliţie Transporturi, obligarea pârâţilor la rezolvarea lucrării penale nr. x/2001 şi la plata daunelor materiale şi morale de 10 milioane euro.

2. Hotărârea instanţei de fond

A. Prin Sentinţa nr. 2.369 din 3 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea reclamantului A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală de Poliţie Transporturi.

B. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii instanţei

PENTru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că obiectul acţiunii judiciare în materia contenciosului administrativ vizează existenţa unui act administrativ, iar în cauza de faţă reclamantul contestă refuzul organelor de urmărire penală de a rezolva anumite lucrări penale, situaţie care nu poate fi asimilată unui act administrativ, nefiind în sfera de competenţă a contenciosului administrativ.

3. Recursul formulat de A.

Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs reclamantul, criticând ca nelegală şi netemeinică hotărârea atacată.

II. Decizia instanţei de recurs

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, la termenul stabilit pentru soluţionarea recursului, din data de 5 februarie 2014, a constatat că au lipsit atât recurentul-reclamant, cât şi intimaţii-pârâţi, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cauzei, întrucât părţile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 252 din C. proc. civ.

În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că părţile au lipsit nejustificat la termenul stabilit pentru soluţionarea recursului declarat şi nu au solicitat judecarea în lipsă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 242 alin. (2) din C. proc. civ.

De la data suspendării cauzei şi până la repunerea cauzei pe rol, pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor, care nu au îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

PENTru aceste considerente, Înalta Curte urmează a constata perimat recursul declarat, în temeiul art. 252 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul formulat de A. împotriva Sentinţei civile nr. 2.369 din 3 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2015.

Procesat de ED