Illegitimate re-verification of project eligibility in second-stage selection contrary to two-tier competition methodology

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2/2013, reclamanta Asociaţia "A." a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului:

- anularea Rezultatelor Contestaţiei nr. x/01.07.2013, formulată în cadrul Concursului Naţional de Proiecte de Tineret 2013, rezultate emise de Ministerul Tineretului şi Sportului sub nr. x/08.07.2013;

- admiterea Contestaţiei nr. x/01.07.2013, cu consecinţa declarării Proiectului "Tineri Mediatori", înregistrat sub nr. x/20.05.2013, ca admis;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentului demers judiciar.

La primul termen de judecată, reclamanta a depus cerere modificatoare, arătând că solicită:

- anularea Procesului-verbal de constatare a rezultatelor selecţiei pentru Concursul Naţional de proiecte de Tineret 2013, înregistrat sub nr. x/27.06.2013;

- obligarea pârâtei la a emite un nou Proces-verbal care să reflecte drepturile reclamantei, respectiv declararea Proiectului "Tineri Mediatori", înregistrat sub nr. x/20.05.2013, ca admis.

Prin Sentinţa civilă nr. 3.953 din 11.12.2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele:

- a respins ca neîntemeiată excepţia prematurităţii, invocată de pârât,

- a respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârât,

- a admis în parte acţiunea precizată de reclamanta Asociaţia "A.", în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului,

- a anulat în parte Procesul-verbal nr. x/27.06.2013 privind rezultatele celei de-a doua etape de selecţie din cadrul Concursului Naţional de proiecte de tineret 2013, în ceea ce o priveşte pe reclamantă,

- a obligat pârâtul să procedeze la reevaluarea proiectului reclamantei în cadrul celei de-a doua etape de selecţie (etapa cu punctaj), potrivit prevederilor art. 12 şi art. 13 din Metodologia aprobată prin Ordinul M.T.S. nr. 355/12.03.2013, cu respectarea considerentelor prezentei hotărâri,

- a respins ca neîntemeiată cererea privind obligarea pârâtului la emiterea unui Proces-verbal prin care proiectul reclamantei să fie declarat admis,

- a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

În motivarea recursului declarat se arată că sentinţa civilă recurată este netemeinică pentru următoarele aspecte:

- în conformitate cu dispoziţiile art. 9 din Metodologia de finanţare pentru Concursul Naţional de Proiecte de Tineret, reprezentând Anexa C la Ordinul M.T.S. nr. 355/12.03.2013, au fost constituite două comisii de selecţie a proiectelor de tineret care vizau o etapă eliminatorie, fără punctaj, respectiv o etapă de evaluare pe bază de punctaj, conform art. 9 alin. (4) din Metodologie.

- comisiei de selecţie care viza etapa eliminatorie fără punctaj îi revenea sarcina să evalueze organizaţiile neguvernamentale de tineret (O.N.G.T.) şi alte acte conexe ale proiectului, aşa cum rezultă din art. 9 alin. (5) lit. a) din Metodologie, iar prin raportare la dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Metodologie îi revenea sarcina să stabilească dacă proiectele de tineret depuse pentru Concursul Naţional de proiecte pentru tineret 2013 îndeplinesc condiţiile şi criteriile art. 8 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) din Metodologie.

- în mod fără echivoc Comisia de selecţie din etapa eliminatorie nu avea vreo competenţă să se pronunţe pe un proiect de finanţare din perspectiva art. 3 din Metodologie, cum în mod nefondat susţine instanţa de fond prin motivarea hotărârii recurate;

- la Comisia de evaluare pe bază de punctaj, constituită în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) lit. b) urmau să ajungă doar proiectele care respectau prevederile art. 8 din Metodologie, contrar susţinerilor instanţei de fond.

Subliniază recurentul că instanţa de fond nu a cercetat probele de la dosar şi în mod nefondat a stabilit competenţe atât pentru Comisia din etapa eliminatorie fără punctaj, cât şi pentru Comisia de evaluare cu punctaj, care sunt netemeinice prin raportare la dispoziţiile din Metodologia de finanţare a proiectelor de tineret.

Recurentul apreciază că un alt aspect al netemeiniciei sentinţei recurate îl reprezintă faptul că, deşi prin dispozitiv "anulează în parte procesul-verbal nr. x/27.06.2013 privind rezultatele celei de-a doua etape de selecţie din cadrul Concursului Naţional de proiecte de tineret 2013 în ceea ce o priveşte pe reclamantă", menţine rezultatul de la Comisia de contestaţii de la Concursul Naţional de proiecte de tineret, care respinge contestaţia formulată de intimatul-reclamant înregistrată cu nr. x/01.07.2013 în baza art. 3 lit. f) şi g) din Metodologie, aşa cum reiese de la poziţia 6 din tabelul cu rezultatele la contestaţii înregistrat cu nr. x/08.07.2013.

Subliniază recurentul că, în acest context, Comisia de contestaţii constituită în temeiul art. 15 alin. (3) din Metodologie respinge proiectul de tineret pe aceleaşi motive de neeligibilitate cu precizarea că acesta comisie nu mai este restrânsă în evaluarea proiectului de tineret de vreo competenţă în maniera reţinută de instanţa de fond, putând să se pronunţe cu priviri la întregul proiect de tineret din perspectiva Metodologiei.

Învederează recurentul că sentinţa recurată este netemeinică şi motivat de faptul că nu cuprinde referiri la rezultatul comisiei de contestaţii şi, prin urmare, menţine acest rezultat, creând o situaţie paradoxală prin care un proiect de tineret poate fi reevaluat de către Comisia de evaluare pe bază de punctaj şi respins de către Comisia de contestaţii în condiţiile art. 3 lit. f) şi g).

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Instanţa de control judiciar constată că în speţă nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 488 din Noul C. proc. civ., în vederea casării hotărârii: prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.

Soluţia instanţei de fond a fost criticată de către recurent pentru că ar fi fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, temeiul de drept invocat fiind art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că în motivarea cererii de recurs, în lipsa unor argumente juridice pertinente şi concludente, recurentul-reclamant reiterează sub o altă formă considerentele prezentate prin cererea de chemare în judecată, fără a dezvolta un raţionament juridic pentru care apreciază că sentinţa recurată este neîntemeiată.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a respins în mod corect atât excepţia prematurităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile în raport de prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cât şi excepţia inadmisibilităţii acesteia, excepţii invocate de pârât prin întâmpinare, soluţie de altfel necontestată de către recurent.

Pe fondul cauzei, analizând actul administrativ contestat, respectiv procesul-verbal nr. x/27.06.2013 de constatare a rezultatelor selecţiei pentru Concursul Naţional de proiecte de Tineret 2013, Curtea a constată în mod corect că acesta a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 9 - 13 din Metodologia pentru Concursul naţional de proiecte de tineret - 2013, întrucât Comisia constituită pentru această etapă nu a analizat proiectul depus de reclamantă în funcţie de criteriile prevăzute în Anexa E8 aprobată prin Ordinul nr. 355/2013 al Ministrului Tineretului şi Sportului.

Astfel, Curtea a reţinut că în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) lit. a) din Metodologie, selecţia de dosare se realizează în două etape:

- prima etapă, etapa eliminatorie, fără punctaj, a constat în verificarea eligibilităţii dosarului prin raportare la prevederile art. 3 şi art. 8 alin. (1)-(5) din Metodologie;

- a doua etapă, etapa de evaluare, pe bază de punctaj, parcursă doar pentru acele proiecte care au promovat etapa eliminatorie, constă în analizarea îndeplinirii criteriilor Cl - C9 din Anexa E8, cu acordarea punctajului corespunzător.

Curtea de apel a constatat că reclamanta a trecut de prima etapă, etapa fără punctaj, proiectul nr. x/20.05.2013 promovat de aceasta fiind declarat admis, eligibil, în sensul art. 3 din Metodologie, urmând a fi analizat din punct de vedere tehnic, potrivit art. 12, în cea de-a doua etapă, pe bază de punctaj, iar în cea de-a doua etapă, care potrivit Metodologiei constă în verificarea îndeplinirii criteriilor Cl - C9 din Anexa E8, cu acordarea punctajului corespunzător, proiectul reclamantei a fost declarat respins, fiind considerat neeligibil conform Anexei C, art. 3 lit. g), f).

Înalta Curte constată ca fiind corectă aprecierea instanţei de fond în sensul că declararea ca neeligibil a proiectului reclamantei în cea de-a doua etapă a procedurii este nelegală, întrucât, potrivit Metodologiei de selecţie (art. 3 şi art. 8), eligibilitatea proiectului se verifică în prima etapă de selecţie, etapa fără punctaj, etapă care a fost parcursă cu succes de reclamantă, proiectul acesteia fiind declarat eligibil (admis).

Astfel, prevederile art. 3 şi art. 8 din Metodologie prevăd elementele care vor fi avute în vedere la verificarea eligibilităţii proiectelor, iar prevederile art. 9 alin. (5) lit. a) sunt în sensul că verificarea eligibilităţii proiectelor se realizează în etapa de selecţie fără punctaj, ceea ce s-a şi întâmplat în cazul reclamantei, întrucât în prima etapă proiectul său a fost declarat eligibil.

Instanţa de fond în mod corect a apreciat că prima Comisie de selecţie evaluează proiectele sub aspectul eligibilităţii, având în vedere că art. 9 alin. (5) lit. a) din Metodologie dispune în mod expres acest lucru. Or, cum eligibilitatea proiectelor se analizează din perspectiva art. 3 şi art. 8 din Metodologie, rezultă fără echivoc că singura abilitată de a se pronunţa în acest sens era prima comisie.

Astfel cum a apreciat şi instanţa fondului, chiar art. 12 din Metodologie arată că proiectele vor fi analizate din punct de vedere tehnic de Comisia de selecţie din etapa a doua, acordând punctaj pe formularul din Anexa E8, pe baza subcriteriilor de evaluare C1 - C9. Aceasta este o limitare prevăzută expres de dispoziţiile legale şi care nu face referire în niciun moment la criteriile prevăzute de art. 3 din Metodologie, criterii care trebuie avute în vedere de prima comisie, din prima etapă.

Astfel, este evident că în cea de-a doua etapă Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza modul de îndeplinire a criteriilor C1 - C9 şi nu de a verifica eligibilitatea proiectului, care a făcut obiectul primei etape de selectare a dosarelor.

Înalta Curte constată, în acord cu instanţa de fond, că, odată ce în prima etapă a declarat eligibil proiectul reclamantei, pârâtul avea obligaţia ca în cea de-a doua etapă să verifice acest proiect numai sub aspectul îndeplinirii criteriilor Cl - C9 din Anexa E8, cu acordarea punctajului corespunzător şi nu să verifice din nou eligibilitatea, aşa cum s-a întâmplat.

În mod corect a reţinut Curtea de apel că descalificarea proiectului pentru că nu a întrunit numărul minim de puncte conform art. 13 alin. (4) din Metodologie reprezintă un aspect diferit de eligibilitatea proiectului, or recurentul-pârât a respins proiectul intimatei-reclamante în cea de-a doua etapă nu pentru că nu a întrunit punctajul minim, aşa cum trebuia conform Metodologiei, ci pentru că l-a apreciat ca fiind neeligibil, aspect care fusese deja analizat de prima comisie.

Această soluţie, dincolo de faptul că este dată cu depăşirea competenţei comisiei constituite pentru etapa a doua, vine şi în contradicţie cu soluţia de admitere a proiectului ca fiind eligibil de către comisia constituită pentru prima etapă.

Astfel cum în mod corect a concluzionat instanţa de fond, Comisia de selecţie din cadrul etapei a doua, care trebuia să realizeze evaluarea proiectului reclamantei prin acordarea unui punctaj, a încălcat prevederile art. 9 - 13 din Metodologie, întrucât nu a analizat proiectul în funcţie de criteriile prevăzute în Anexa E8 aprobată prin Ordinul nr. 355/2013 al Ministrului Tineretului şi Sportului, ci a pronunţat soluţia cu încălcarea raportului primei comisii care a declarat proiectul eligibil, acesta fiind un aspect asupra căruia nu se putea reveni odată ce prima etapă a fost parcursă.

Înalta Curte constată astfel că soluţia pronunţată de instanţa de fond, prin care a anulat în parte Procesul-verbal nr. x/27.06.2013 privind rezultatele celei de-a doua etape de selecţie din cadrul Concursului Naţional de proiecte de tineret 2013, în ceea ce o priveşte pe reclamantă şi a obligat pârâtul să procedeze la reevaluarea proiectului reclamantei în cadrul celei de-a doua etape de selecţie (etapa cu punctaj), este corectă, întrucât este concluzia ce se desprinde din dispoziţiile legale aplicabile, respectiv Metodologia pentru Concursul naţional de proiecte de tineret 2013 aprobată prin Ordinul Ministerului Tineretului şi Sportului nr. 355/12.03.2013.

Înalta Curte constată că este neîntemeiată susţinerea recurentului-pârât, potrivit căreia instanţa de fond nu a cercetat probele de la dosar, având în vedere că sentinţa pronunţată cuprinde aprecieri cu privire la toate aspectele relevante ale cauzei şi redă o situaţie exactă şi corectă a speţei.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă cu evidenţă faptul că instanţa de fond a analizat în primul rând aprecierile celei de-a doua comisii sub aspectul competenţelor ce îi reveneau şi, constatând că a încălcat aceste competenţe, a considerat că elementele ce ţin de conţinutul proiectului, cum sunt perioada de derulare şi bugetul, trebuie reanalizate de către recurentul-pârât în cadrul unei noi evaluări, nefiind în competenţa sa să se pronunţe asupra acestor aspecte la acest moment.

În raport de cele învederate anterior, Înalta Curte apreciază că nu este întemeiată nici critica recurentului potrivit căreia instanţa a procedat în mod greşit anulând rezultatele celei de-a doua etape de selecţie fără a anula şi rezultatele contestaţiei formulate împotriva acestora.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar şi susţinerile părţilor, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârât ca nefondat, decizia urmând a fi comunicată părţilor.

În ceea ce priveşte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de intimata-reclamantă Asociaţia "A.", Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 452 C. proc. civ., o va respinge, având în vedere faptul că petenta nu a făcut, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii acestor cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului împotriva Sentinţei civile nr. 3.953 din 11 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, formulată de intimata-reclamantă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 martie 2015.

Procesat de ED