Appeal for non-execution of interim reinstatement order struck as unfounded; cassation claims null for failing to state statutory grounds.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin trei cereri de chemare în judecată, înregistrate pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti sub nr. x/302/2015, nr. y/302/2015 şi nr. z/302/2015, reclamantul A. a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 554/2004, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală a Vămilor, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - DGRFP, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - ANAF, B., C. şi D. aplicarea unei amenzi (conducătorilor instituţiilor pârâte) în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data de 20 martie 2014 până la reintegrarea creditorului A. în funcţia deţinută anterior, precum şi la despăgubiri, pentru neexecutarea încheierii din 21 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. x/2014 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Prin Încheierea de şedinţă din data de 5 iunie 2015, instanţa a admis excepţia conexităţii şi a dispus trimiterea Dosarului nr. x/2015, precum şi a Dosarului nr. x/2015 spre a fi reunit cu Dosarul nr. x/2015.

La termenul de judecată din 18 iunie 2015, instanţa a luat act că la prezentul dosar au fost conexate Dosarele nr. x/2015 şi nr. y/302/2015, motiv pentru care a dispus modificarea citativului, în sensul că în calitate de pârâţi, în cauză, vor mai figura şi ANAF, DGRFP Bucureşti, C. şi D..

Totodată, la acelaşi termen de judecată, instanţa a pus în discuţia părţilor legal citate excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâţi.

1.2 Prima hotărâre pronunţată în cauză

Prin Sentinţa civilă nr. 4770 din 18 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi cauza a fost declinată în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

După declinare, la data de 2 iulie 2015, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/302/2015.

2. Hotărârea pronunţată pe fondul cauzei

Prin Sentinţa civilă nr. 3250 din 8 decembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii celor trei acţiuni conexate şi a respins acţiunile conexe formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală a Vămilor, B., Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - DGRFP, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - ANAF, C. şi D., ca inadmisibile.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 3250 din 8 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând dispoziţiile art. 1 pct. (1) din Noul C. proc. civ. şi art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului.

5. Soluţia instanţei de recurs.

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte va anula recursul, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Din conţinutul cererii de recurs rezultă că aceasta nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Prin cererea de recurs recurentul invocă dispoziţiile art. 1 pct. (1) din Noul C. proc. civ. şi art. 24 din Legea nr. 554/2004, referitor la obligaţia de executare a hotărârii pronunţate de instanţa de contencios administrativ şi art. 25 din acelaşi act normativ, referitor la competenţa instanţei de executare.

Or, aşa cum rezultă din conţinutul sentinţei atacate, aceste critici au fost analizate de prima instanţă, însă în calea de atac a recursului, nu trebuie neglijat faptul că, dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. reglementează în mod expres şi limitativ cazurile de casare, însă niciunul dintre acestea nu a fost conceput astfel încât să permită instanţei de recurs reanalizarea probelor şi reevaluarea situaţiei de fapt.

Concluzionând, Înalta Curte constată că în cererea de recurs formulată, recurentul-reclamant nu combate în vreun fel argumentele de fapt şi de drept avute în vedere de instanţa de fond atunci când a soluţionat pricina şi nu face nicio referire la aceste argumente ce sunt redate pe larg în considerentele hotărârii. Autorul căii de atac nu face decât să reia aspectele pe care le-a menţionat în motivarea cererii de chemare în judecată, neînţelegând să arate care sunt eventualele greşeli de judecată ale primei instanţe ori elementele de nelegalitate ale sentinţei recurate.

De asemenea, se constată că motivele invocate nu pot fi încadrate în cele prevăzute de art. 488 din Noul C. proc. civ.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ.:

"Recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488", iar la alin. (3) se menţionează în mod expres că:

"Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică".

Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanţă.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs formulată nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină şi nici dezvoltarea acestora, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi va anula recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 3250 din 08 decembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2017.

Procesat de GGC - LM