Civil party’s lack of standing to challenge criminal reclassification and sufficiency of tort damages in violent injury

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 33 din 19 februarie 2003 a Tribunalului Hunedoara a fost condamnat inculpatul M.A. la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen.

Conform art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen., în baza art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească părții civile N.D. suma de 76.473.668 lei despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că inculpatul în seara de 19 iulie 2002 după ce a consumat băuturi alcoolice ca dealtfel și partea civilă N.D., i-a aplicat acesteia lovituri puternice cu un corp contondent doborând-o la pământ. Urmare agresiunii partea civilă a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 35–40 zile îngrijiri medicale, viața ei fiind pusă în primejdie, salvarea fiind posibilă numai prin intervenție chirurgicală în Spitalul de Urgență Petroșani.

Prin decizia penală nr. 219/A/2003 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul inculpatului M.A. împotriva hotărârii menționate pe care a casat-o, schimbând încadrarea juridică dată faptei din art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., pentru care i-a aplicat 3 ani și 6 luni închisoare.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței inclusiv cele referitoare la rezolvarea laturii civile.

A fost respins apelul părții civile.

Împotriva deciziei a declarat recurs partea civilă care a criticat-o pentru schimbarea încadrării juridice pe care a dat-o instanța de fond, iar pe de altă parte pentru că instanța de apel n-a majorat cuantumul despăgubirilor civile hotărâte prin sentință, motive de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17 și 171 C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Pe de parte, potrivit art. 3852 C. proc. pen., raportat la art. 362 din același cod, partea civilă nu poate face recurs decât cu privire la latura civilă a cauzei, calea de atac la latura penală nefiindu-i deschisă de lege.

Cum în prima parte a recursului părții civile, aceasta se referă la încadrarea juridică dată faptei și cum această chestiune ține exclusiv de rezolvarea laturii penale a cauzei, rezultă că în această parte recursul este inadmisibil.

Cât privește rezolvarea laturii civile, recursul este nefondat.

Potrivit art. 998 C. civ., orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciul obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Reparația trebuie să fie integrală.

În cauză instanța de fond a calculat diferențele între salariul părții civile și ajutorul de boală primit, cheltuielile efectuate cu refacerea sănătății, cu transportul necesar pentru îngrijirile medicale. De asemenea, a considerat că partea civilă a suferit un prejudiciu moral pe care l-a apreciat la valoarea de 60 milioane lei, bani ce urmează să-i primească de la inculpat. Toate aceste pagube au fost atent evaluate de instanța de fond în baza probelor, stabilirea despăgubirilor fiind temeinică și legală.

Așa fiind, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul părții civile pe care o va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă N.D. împotriva deciziei penale nr. 219/ A din 26 iunie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, privind pe inculpatul Morar Alexandru.

Obligă pe recurenta parte civilă la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 februarie 2004.