Cassation limits: refusal to reclassify continued trafficking offenses as not falling within statutory penalty limit grounds

Asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor de la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 25 din 25.10.2016 a Tribunalului Covasna s-a dispus cu privire la recurenţii inculpaţi:

IV.1. În temeiul art. 367 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa principală a închisorii de 3 (trei) ani pentru săvârşirea infracţiunii de "constituire a unui grup infracţional organizat" şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu coinculpaţii B., C., D., E. - căsătorită E. sau de a se apropia de aceştia) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

2. În temeiul art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu" (persoana vătămată minoră F.).

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

3. În temeiul art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu" (persoana vătămată minoră G.).

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

4. În temeiul art. 211 alin. (1), (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (2) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori" (din 04.09.2014) şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoanele vătămate F. şi G. sau de a se apropia de acestea) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

5. În temeiul art. 211 alin. (1), (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (2) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori"(din 12.09.2014) şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoanele vătămate F. şi G. sau de a se apropia de acestea) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

6. În temeiul art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de "abuz în serviciu" (persoana vătămată minoră H.).

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

7. În temeiul art. 216 C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 1 (un) an pentru săvârşirea infracţiunii de "folosirea serviciilor unei persoane exploatate" (persoana vătămată minoră H.).

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 5 ani închisoare, în final inculpatul A. având de executat pedeapsa principală de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu coinculpaţii B., C., D., E. şi cu persoanele vătămate F., G., H. sau de a se apropia de aceştia) pe o durată de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., deduce din pedeapsa pronunţată perioada în care inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu de la data de 18.02.2015 până la data de 23.06.2016.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura controlului judiciar luată faţă de inculpat.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de "folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual" prevăzută de art. 299 alin. (2) C. pen. (12.09.2014 - persoana vătămată minoră G.).

V. 1. În baza art. 211 alin. (1), (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat inculpatul I. la pedeapsa principală a închisorii de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori"(persoana vătămată H.) şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoana vătămată H. sau de a se apropia de aceasta) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului I., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen.

2. În baza art. 211 alin. (1), (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat acelaşi inculpat, la pedeapsa principală a închisorii de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori" (persoana vătămată J.) şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoana vătămată J. sau de a se apropia de aceasta) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului I., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen.

3. În baza art. 211 alin. (1), (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat acelaşi inculpat, la pedeapsa principală a închisorii de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori" (persoana vătămată K.) şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoana vătămată K. sau de a se apropia de aceasta) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului I., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen.

4. În baza art. 211 alin. (1), (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat acelaşi inculpat, la pedeapsa principală a închisorii de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de "trafic de minori" (persoana vătămată L.) şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoana vătămată L. sau de a se apropia de aceasta) pe o durată de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., a aplicat inculpatului I., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen.

5. În baza art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 din C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 2 (doi) ani pentru săvârşirea infracţiunii de "proxenetism" (M.) şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 1 an.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 C. pen., a aplicat inculpatului I. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 5 ani şi 8 luni închisoare, în final inculpatul I. având de executat pedeapsa principală de 10 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoanele vătămate H., J., K. şi L. sau de a se apropia de aceştia) pe o durată de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen., deduce din pedeapsa pronunţată perioada în care inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu de la data de 18.02.2015 până la data de 23.06.2016.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut măsura controlului judiciar luată faţă de inculpat.

VIII. În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 19 şi art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1381 - 1382 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de persoana vătămată constituită parte civilă F. şi a obligat inculpatul A. să îi plătească acesteia, suma de 1.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale şi respinge restul pretenţiilor civile.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 19 şi art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1381 - 1382 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de persoana vătămată constituită parte civilă G. şi a obligat inculpatul A. să îi plătească acesteia, suma de 1.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale şi va respinge restul pretenţiilor civile.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 19 şi art. 25 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1381 - 1382 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de persoana vătămată constituită parte civilă K. şi a obligat inculpatul I. să îi plătească acesteia, suma de 1.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale şi respinge restul pretenţiilor civile.

A constatat că persoanele vătămate H., J. şi L. nu s-au constituit părţi civile.

IX. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a dispus confiscarea sumelor dobândite prin săvârşirea infracţiunilor, astfel cum au rezultat din probatoriul administrat:

- de la inculpatul B. - 6000 RON (provenind din trafic de minori);

- de la inculpatul B. - 5400 RON (provenind din proxenetism);

- de la inculpata C. - 5400 RON (provenind din proxenetism);

- de la inculpatul D. - 600 RON (provenind din trafic de minori);

- de la inculpata E. - 120 RON (provenind din trafic de minori);

- de la inculpata N. - 130 RON (provenind din trafic de minori);

- de la inculpatul I. - suma de 1200 RON (provenind din proxenetism).

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpaţi a bunurilor, folosite la săvârşirea infracţiunilor (conform dispozitiv).

X. În baza art. 162 alin. (3), art. 163 C. proc. pen., art. 146 alin. (3) C. proc. pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, a dispus arhivarea, odată cu dosarul a plicurilor (conform dispozitiv)

XI. În baza art. 398 C. proc. pen. raportat la art. 272 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a dispus ca onorariile de câte 230 RON fiecare pentru av. O., av. P. şi av. Q., desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii N., A., respectiv, E. acordate că prin încheierea din 03.07.2015 a Tribunalului Covasna din fondul Ministerului Justiţiei, se includ în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.

În baza art. 398 C. proc. pen. rap. la art. 272 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a dispus ca onorariile parţiale cuvenite pentru persoanele vătămate/părţi civile av. R. şi av. S., de 292,50 RON, respectiv, 146,25 RON acordate prin încheierile din 27.04.2016 şi 25 mai 2016 ale Tribunalului Covasna din fondul Ministerului Justiţiei, se includ în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.

Conform art. 272 alin. (1) C. proc. pen., a dispus ca onorariul apărătoarei desemnată din oficiu pentru inculpatul I., av. T. în cuantum de 100 RON, să se avanseze din fondul special al Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Covasna şi se include în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.

În baza art. 272 alin. (1) C. proc. pen., a dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., av. P., în cuantum de 500 RON să se avanseze din fondul special al Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Covasna şi se include în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.

Conform art. 272 alin. (1) C. proc. pen., a dispus ca onorariul apărătoarei desemnată din oficiu pentru persoanele vătămate/părţi civile, av. U. în cuantum de 1365 RON, să se avanseze din fondul special al Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Covasna şi se include în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 273 alin. (4) C. proc. pen., art. 16 din Ordinul nr. 1054/C/27.07.2005 şi art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordinul nr. 772/C-414 din 05 martie 2009, valoarea serviciilor de traducere prestate în prezenta cauză de către doamna V. şi domnul W., a căror plată a fost dispusă prin încheierile Tribunalului Covasna din 03.07.2015, 21.09.2015, 05.10.2015, 02.11.2015, 06.01.2016, 02.03.2016, 11.04.2016 şi 22.06.2016, rămâne în sarcina statului.

În conformitate cu art. 398 C. proc. pen. raportat la art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., a obligat inculpaţii B., C., A., I., D., E. şi N. la plata către stat a sumei de câte 474,30 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de câte 200 RON reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.

Prin Decizia penală nr. 776/AP din 25.10.2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, s-a dispus, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelurilor formulate de inculpaţii B., C., A. şi D. împotriva Sentinţei penale nr. 25 din 25 octombrie 2016 a Tribunalului Covasna, pronunţată în Dosarul penal nr. x/2015, pe care a desfiinţat-o sub aspectul modalităţii de soluţionare a laturii penale referitor la infracţiunile de trafic de persoane, proxenetism şi abuz în serviciu.

Rejudecând în aceste limite, cu privire la recurenţii inculpaţi:

III. A descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată inculpatului A. în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor şi a înlăturat sporul de 5 ani închisoare:

- 3 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu coinculpaţii A., D., E. - căsătorită E. sau de a se apropia de aceştia) pe o durată de 3 ani şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen.

- 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen. (persoană vătămată F.), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 1 an şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. (1), (3) C. pen., cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

- 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen. (persoană vătămată G.), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 1 an şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. (1), (3) C. pen., cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

- 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi a art. 5 C. pen. (persoană vătămată H.), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 1 an şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. (1), (3) C. pen., cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

- 5 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen. (faptă din 4.09.2014), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoanele vătămate F. şi G. sau de a se apropia de aceasta) pe o durată de 3 ani şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi n) C. pen.

- 5 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) C. pen., rap. la art. 210 alin. (1) lit. b) C. pen. (faptă din 12.09.2014), pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu persoanele vătămate F. şi G. sau de a se apropia de aceasta) pe o durată de 3 ani şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de folosirea serviciilor unei persoane exploatate, prevăzută de art. 216 C. pen. (persoană vătămată H.).

În baza art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor de abuz în serviciu reţinute în sarcina inculpatului din 3 infracţiuni prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. într-o singură infracţiune de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale).

În baza art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 2 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1), (3) C. pen., a interzis ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 3 ani şi 8 luni închisoare, în final inculpatul A. având de executat pedeapsa principală de 8 ani şi 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen. (dreptul de a comunica cu coinculpaţii B., C., D., E. şi cu persoanele vătămate F., G., H. sau de a se apropia de aceştia) pe o durată de 3 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) C. pen.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T. - Biroul teritorial Covasna, şi inculpaţii I., E. şi N. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile în cuantum de 390 RON, 390 RON şi 585 RON ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru persoanele vătămate H., J., L., precum şi pentru părţile civile F., G., X. şi K., au rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul în cuantum de 260 RON al apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., I., B. şi C. a rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul în cuantum de 520 RON al apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii E. şi N. a rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2), (3) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii I., E. şi N. la câte 1.000 RON cheltuieli judiciare, restul rămânând în sarcina statului.

Împotriva Deciziei penale nr. 776/AP din 25 octombrie 2017 au declarat recurs în casaţie inculpaţii I., la data de 27.12.2017 şi A., la data de 1 martie 2018.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 15 februarie 2018, când s-a stabilit termen la data de 30 martie 2018, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilităţii în principiu a cererilor de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen.

Prin încheierea pronunţată la data de 30 martie 2018 în Dosarul nr. x/2015, Înalta Curte a admis, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de recurenţii inculpaţi I. şi A. împotriva Deciziei penale nr. 776/Ap din 25.10.2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi a trimis cauza în vederea judecării recursului în casaţie.

Analizând cererile de recurs în casaţie formulată de recurenţii inculpaţi I. şi A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi 2 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie, în reglementarea C. proc. pen., este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, într-un sistem guvernat de dublu grad de jurisdicţie, reprezentând un ultim nivel de jurisdicţie în care părţile pot solicita conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, însă doar în limita cazurilor de casare prevăzute expres şi limitativ de legiuitor la art. 438 C. proc. pen.

Având în vedere specificul acestei căi extraordinare de atac, legiuitorul a prevăzut condiţii stricte cu privire la hotărârile ce pot fi atacate, termenul de declarare, cuprinsul şi motivarea cererii de recurs în casaţie, cazurile pentru care se poate formula această cale de atac şi titularii căii de atac, în scopul asigurării unei rigori şi discipline procesuale şi al evitării introducerii, în mod abuziv, a recursurilor care nu se încadrează în motivele prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 438 alin. (1) C. proc. pen. motivele de recurs în casaţie sunt limitate la nerespectarea dispoziţiilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente (pct. 1); condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală (pct. 7); încetarea, mod greşit, a procesului penal (pct. 8); lipsa constatării graţierii sau constatarea în mod greşit că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată (pct. 11); aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege (pct. 12).

Deşi recursul în casaţie presupune o judecată a cauzei, aceasta este însă limitată la persoana care a declarat şi la care se referă declaraţia de recurs, calitatea recurentului şi, nu în ultimul rând, numai la motivele de casare prevăzute la art. 438 C. proc. pen., invocate în cererea de recurs în casaţie şi pentru care s-a admis în principiu această cale de atac.

Or, limitarea obiectului judecăţii în recursul în casaţie la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanţiale constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acelea care corespund unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.

Instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Totodată, se reţine că, în conformitate cu prevederile art. 447 alin. (2) C. proc. pen., la judecarea recursului în casaţie instanţa verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, pe baza actelor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a înscrisurilor anexate cererii de recurs în casaţie şi care au fost invocate în motivarea acesteia şi, de asemenea, este obligată să se pronunţe asupra tuturor cazurilor de recurs în casaţie invocate de părţi sau procuror.

Se mai reţine că, în cazul admiterii recursului în casaţie, potrivit dispoziţiilor art. 448 C. proc. pen., instanţa poate pronunţa o soluţie de achitare a inculpatului, încetarea procesului penal ori înlăturarea greşitei aplicări a legii, precum şi rejudecarea cauzei de către instanţa de apel ori instanţa competentă material sau după calitatea persoanei, dacă sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 438 C. proc. pen.

Prin motivele de recurs în casaţie formulate de inculpaţi a fost invocat incidenţa cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării dacă s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

În considerarea aspectelor teoretice relevate, se constată că inculpaţii, în esenţă, au formulat critici subsumate aplicării unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege ca urmare a faptului că instanţa de apel nu a dat curs solicitării de schimbare a încadrării juridice şi reţinerea unei singure infracţiuni continuate de trafic de persoane şi trafic de minori.

Înalta Curte notează că, prin criticile aduse deciziei atacate, în realitate, nu se invocă nelegalitatea hotărârii, ci se solicită reanalizarea situaţiei de fapt cu consecinţa schimbării încadrării juridice a faptei, motive ce nu pot fi circumscrise cazurilor de casare expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile legale în materie, respectiv art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Or, Înalta Curte apreciază că starea de fapt reţinută în cauză şi încadrarea juridică a faptei, nu mai pot fi analizate de către instanţa de recurs în casaţie, acestea fiind stabilite cu autoritate de lucru judecat de către instanţa de apel care a analizat şi a motivat de ce nu se impune a se reţine o singură infracţiune, în formă continuată, de trafic de persoane, respectiv trafic de minori.

Pornind de la scopul recursului în casaţie impus prin dispoziţiile art. 433 din C. proc. pen., potrivit căruia examinarea cauzei în recurs în casaţie se limitează doar la verificarea respectării legii de către instanţa a cărei hotărâre a fost atacată sub aspectul soluţionării cauzei prin aplicarea şi interpretarea corectă a legii, Înalta Curte poate cenzura situaţia de fapt într-o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept şi nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în parametrii în care a avut loc. judecata în fond şi apel.

Prin urmare, critica inculpatului excede analizei instanţei de recurs în casaţie, aspectul neputând fi valorificat în contextul niciunuia dintre cazurile de casare expres şi limitativ reglementate de art. 438 C. proc. pen., legiuitorul statuând asupra analizei nelegalităţilor comise de instanţele de apel.

Din analiza deciziei penale atacate şi din actele dosarului, rezultă că instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a legii, infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului fiind prevăzute în C. pen., constatându-se că, din ansamblul probator administrat în cauză, a demonstrat că faptele există şi că au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie cerută de lege, iar pedepsele aplicate pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor se află în limitele prevăzute de lege astfel încât criticile recurenţilor sunt nefondate.

În consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de către recurenţii inculpaţi A. şi I. împotriva Deciziei penale nr. 776/AP din data de 25 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în sumă de câte 65 RON pentru fiecare, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de către recurenţii inculpaţi A. şi I. împotriva Deciziei penale nr. 776/AP din data de 25 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în sumă de câte 65 RON pentru fiecare, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 11 mai 2018.

Procesat de GGC - NN