Complaint over alleged delay in disciplinary hearing rejected as unfounded; scheduling found timely and bias claims outside procedural review scope.

Asupra plângerii de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Dosarul nr. x/2017, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, are ca obiect recursul declarat de pârâtul A. împotriva Încheierii din 5 aprilie 2017, pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2016, prin care, în temeiul art. 52 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 317/2004, s-a dispus, din oficiu, suspendarea din funcţia de judecător a pârâtului, începând cu data de 6 aprilie 2017 şi până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare ce formează obiectul dosarului nr. x/2016

Prin Încheierea din camera de consiliu de la 23 octombrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 493 alin. (4) teza întâi din C. proc. civ., completul de filtru a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, cu menţiunea că pot formula în scris un punct de vedere, în termen de 10 zile de la comunicare.

Ulterior, având în vedere actele efectuate în procedura reglementată de art. 493 din C. proc. civ., a fost fixat termen în şedinţa Completului de filtru la data de 29 ianuarie 2018, dată la care, prin încheierea pronunţată, instanţa a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată pe fond a acestei căi de atac la data de 26 martie 2018, cu citarea părţilor.

II. Contestaţia privind tergiversarea procesului

La data de 6 martie 2018, în temeiul art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ., recurentul-pârât A. a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului, prin care a solicitat obligarea instanţei să stabilească un termen de judecată util.

În susţinerea contestaţiei, petentul a menţionat, în esenţă, că, faţă de obiectul litigiului, care constă în recursul declarat împotriva Încheierii din 5 aprilie 2017, pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară, prin care s-a dispus suspendarea sa din funcţie, fixarea termenului de judecată pe fond la data de 26 martie 2018 s-a făcut în mod fraudulos, de conivenţă cu membrii Secţiei pentru judecători care au pronunţat şi hotărârea atacată, de către preşedintele de complet, care este coleg cu autorii hotărârii recurate, astfel încât să facă imposibilă pronunţarea deciziei anterior soluţionării dosarului de către instanţa disciplinară.

III. Hotărârea Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Prin Încheierea din şedinţa camerei de consiliu de la 12 martie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a respins, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de contestatorul A. privind tergiversarea procesului.

Instanţa a reţinut că soluţia se impune, deoarece, în raport cu data înregistrării la dosar a contestaţiei, precum şi cu termenul fixat pentru soluţionarea contestaţiei, respectiv 12 martie 2018, termenul din 26 martie 2018 este cel mai apropiat termen posibil a fi acordat pentru soluţionarea recursului, având în vedere că este următoarea dată la care este planificată şedinţa Completului de 5 judecători căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza.

Totodată, s-a reţinut că, prin Încheierea de admitere în principiu a recursului din 29 ianuarie 2018, termenul de judecată pe fond a fost fixat la data de 26 martie 2018, în funcţie de planificarea şi de gradul de încărcare a şedinţelor Completului de 5 judecători. .

IV. Plângerea formulată de contestator

Împotriva Încheierii din şedinţa camerei de consiliu de la 12 martie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017, la data de 26 martie 2018 (data poştei), în temeiul art. 524 alin. (5) din C. proc. civ., a formulat plângere contestatorul A., solicitând înlăturarea încheierii şi admiterea contestaţiei sale privind tergiversarea procesului, astfel cum aceasta a fost formulată.

Autorul plângerii a contestat soluţia din perspectiva lipsei oricăror date concrete, factuale, privind încărcătura completului, fiind, în opinia sa, o afirmaţie generică, precum şi sub aspectul lipsei oricărei analize a motivelor pe care le-a invocat.

V. Considerentele Înaltei Curţi asupra plângerii

Examinând încheierea atacată, în raport cu motivele formulate şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că plângerea este nefondată, în considerarea argumentelor ce urmează.

Art. 522 din C. proc. civ. reglementează posibilitatea formulării de către oricare din părţi, precum şi de către procurorul care participă la şedinţă, a unei contestaţii prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să se solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

Alin. (2) al art. 522 prevede cazurile în care poate fi formulată respectiva contestaţie, motivele vizând atât culpa instanţei, cât şi atitudinea ei faţă de neglijenţa sau abuzul părţilor, a altor participanţi în proces, ori a terţilor propriu-zişi, care aveau obligaţii legale sau judiciare.

Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 din C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată, care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte, sau nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.

În acest context, contestaţia la tergiversarea procesului reprezintă un remediu oferit de normele de procedură, care are aplicabilitate în situaţiile în care chiar instanţa cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluţionării procesului într-un termen rezonabil.

Pornind de la aceste considerente în analiza încheierii atacate, se constată că, în mod legal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a reţinut, prin încheierea pronunţată asupra contestaţiei la tergiversarea procesului, că în cauză nu poate fi reţinut cazul de tergiversare menţionat de contestator.

În speţă, contestaţia privind tergiversarea procesului a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ., conform cărora se poate face contestaţie privind tergiversarea procesului şi în situaţia în care instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.

Cu just temei s-a reţinut în încheierea atacată, că nu se poate stabili, în sensul cerut de textul de lege în temeiul căruia a fost formulată contestaţia, că instanţa de judecată nu a fixat un termen de judecată util.

Soluţionând contestaţia, Curtea a apreciat în mod corect că a fost respectată cerinţa de judecare a cauzei într-un termen optim şi previzibil, raportarea datei de 26 martie 2018, când s-a fixat termenul de judecată a recursului (după epuizarea procedurii obligatorii de filtrare a recursului), la data soluţionării contestaţiei, respectiv, 12 martie 2018, la condica şedinţelor de judecată şi la gradul de încărcare cu cauze al instanţei pe şedinţă, fiind, pe de o parte, de natură a confirma concluzia instanţei, iar pe de altă parte, de natură a infirma susţinerile contestatorului privind lipsa argumentelor concrete, factuale în motivarea soluţiei.

Înalta Curte mai constată, din actele şi lucrările dosarului, că instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei privind tergiversarea procesului a examinat toate aspectele relevante, expuse de petent în susţinerea contestaţiei, afirmaţiile acestuia privind pretinsa lipsă de imparţialitate a preşedintelui completului de judecată, invocate şi în cuprinsul cererii de recuzare pe care acesta a formulat-o împotriva magistratului, excedând limitele cenzurii în procedura prevăzută de art. 522 şi următoarele din C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în aplicarea dispoziţiilor art. 525 alin. (1) din C. proc. civ., se va respinge, ca nefondată, plângerea formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de contestatorul A. împotriva Încheierii din şedinţa camerei de consiliu de la 12 martie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 aprilie 2018.

Procesat de GGC - ED