Inadmissibility of Contestaţie Against Final Criminal Judgment: Violation of Legality and Uniqueness of Appeals

Prin decizia penală nr. 56 din data de 12 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta A. împotriva deciziei penale nr. 27 din data de 12 februarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2017.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că petenta A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei decizii definitive nr. 27 din 12 februarie 2018 a Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei noi căi de atac ordinare sau extraordinare - prin care s-a respins ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 221 din data de 27 noiembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2017, (decizie prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, a respins ca inadmisibilă o altă contestaţie formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 159 din data de 25 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2017).

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, a principiului unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi a dispoziţiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, şi din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Împotriva acestei decizii contestatoarea A. a formulat la data de 22 martie 2018 contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, sub nr. x/1/2018, fiind fixat termen în mod aleatoriu la data de 23 aprilie 2018.

Înalta Curte, completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de contestatoare, constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală şi a exigenţelor stabilite prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.

Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţei de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestaţiei este condiţionată de exercitarea acesteia potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 425<SUP>1</SUP> C. proc. pen. alin. (1):

" calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 425<SUP>1 </SUP>alin. (7) C. proc. pen., "contestaţia se soluţionează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac (…)".

Prin urmare, această cale de atac poate fi exercitată doar dacă legea o prevede expres, or, decizia pronunţată în contestaţie nu este supusă niciunei căi de atac, neputând fi cenzurată într-o altă cale de atac neprevăzută de lege.

Înalta Curte, completul de 5 judecători, examinând actele şi lucrările dosarului prin raportare la dispoziţiile legale incidente în speţa dedusă judecăţii, constată că decizia contestată este una definitivă.

În cauză, contestatoarea a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca principiul unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Faţă de cele menţionate mai sus, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în conformitate cu prevederile art. 425<SUP>1 </SUP>alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 56 din data de 12 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2018.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 56 din data de 12 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă contestatoarea la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2018.