Inadmissibility of appeal against a jurisdictional declination decision under the absolute non-appealability rule
Legislator summary
AI generated**Operative Outcome:** The High Court of Cassation and Justice (5-judge panel) dismissed the appeal as inadmissible, ruling that the challenged decision stands without further review; no further appeal is permitted. **Dispute and Facts:** An association filed a request for a change of venue in a civil case, which the Supreme Court's Civil Section I declined from its own jurisdiction in favor of the Bucharest Court of Appeal via a chamber council decision. The association subsequently appealed this jurisdictional declination. **Legal Basis:** The court held that under Article 132(3) of the Civil Procedure Code, a decision where an institution declares itself incompetent is not subject to any appeal, making the appealed decision final and irreversible under Article 634(1)(1). Consequently, the appeal failed to meet the admissibility condition of Article 483 (existence of a judgment susceptible to reform) and violated the principle of legality (Article 7) and constitutional norms regarding procedural order (Article 126(2)), as jurisdictional rules are matters of public order.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 din C. proc. civ, art. 142 din C. proc. civ, art. 493 din C. proc. civ, art. 132 alin. (3) din C. proc. civ, art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against a jurisdictional declination decision under the absolute non-appealability rule: în condiţiile art. 493 alin. (1) şi (5) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru considerentele ce se succed.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 499 din C. proc. civ., constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Hotărârea atacată
În fapt, prin Decizia nr. 1.687 din camera de consiliu de la 27 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a declinat, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea formulată de petenta Asociaţia A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2017 al Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că soluţia se impune, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi cu dispoziţiile art. 131 şi art. 142 din C. proc. civ.
I.2. Cererea de recurs
La data de 14 decembrie 2017, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători recursul declarat de Asociaţia A., împotriva Deciziei nr. 1.687 din camera de consiliu de la 27 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
II. Procedura de filtrare a recursului
Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.
Prin Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, întrucât vizează provocarea controlului judiciar asupra unei hotărâri prin care s-a dispus declinarea competenţei, hotărâre care, potrivit dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac.
Prin Încheierea din camera de consiliu de la 12 februarie 2018, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi.
III. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
În temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecăţii în speţă.
Analizând recursul în condiţiile art. 493 alin. (1) şi (5) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru considerentele ce se succed.
Potrivit art. 129 din Constituţia României, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
În raport cu principiile statuate prin textele menţionate, admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.
Întrucât, în speţă, recursul vizează o hotărâre prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, s-a pronunţat asupra propriei competenţe şi, având în vedere dispoziţiile art. 132 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora, dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, în atare situaţie, hotărârea atacată fiind, conform art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., definitivă şi nemaiputând fi supusă reformării, aceste condiţii nu sunt îndeplinite.
Se constată, aşadar, că recursul declarat nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 483 din C. proc. civ., cu referire la existenţa unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, determinate ca atare de lege.
Recunoaşterea unor căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. 7 din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Asociaţia A. împotriva Deciziei nr. 1.687 din camera de consiliu de la 27 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 aprilie 2018.
Procesat de GGC - ED