Inadmissibility of complaint against final criminal decision under Article 425(1) Code of Criminal Procedure
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, sitting as a five-judge panel, dismissed as inadmissible the complaint filed by the appellant against a previous final decision from the same panel, ordering the appellant to pay 100 lei in judicial costs to the state. The dispute concerned the procedural admissibility of a complaint (*contestație*) lodged against a criminal decision that had already been declared final and not subject to ordinary or extraordinary appeals, specifically following a prior ruling that had itself dismissed an appeal filed against a final order issued by the pre-trial judge. The court held that the challenged decision was final and that the filing of a complaint violated the principle of the legality of appeals and the coherent system of appellate remedies established by law. Relying on Article 129 of the Constitution, Article 21 of the Constitution, Article 13 of the European Convention on Human Rights, and Article 425¹ of the Code of Criminal Procedure, the court determined that a remedy is admissible only when expressly provided by law and that allowing an appeal against a non-appealable final judgment constitutes an unlawful violation of the legal framework governing appellate routes.
Legislator headnote
AI generatedart. 275 alin. (2) C. proc. pen; Inadmissibility of complaint against final criminal decision under Article 425(1) Code of Criminal Procedure: The dispute concerned the procedural admissibility of a complaint (*contestație*) lodged against a criminal decision that had already been declared final and not subject to ordinary or extraordinary appeals, specifically following a prior ruling that had itself dismissed an appeal filed against a final order issued by the pre-trial judge. The court held that the challenged decision was final and that the filing of a complaint violated the principle of the legality of appeals and the coherent system of appellate remedies established by law. Relying on Article 129 of the Constitution, Article 21 of the Constitution, Article 13 of the European Convention on Human Rights, and Article 425¹ of the Code of Criminal Procedure, the court determined that a remedy is admissible only when expressly provided by law and that allowing an appeal against a non-appealable final judgment constitutes an unlawful violation of the legal framework governing appellate routes.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for imposing judicial costs on the appellant to the state.
Full text
Asupra contestaţiei de faţă,
În baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 50 din data de 12 martie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2018 a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatoarea A. împotriva încheierii nr. 934 din data de 07 octombrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2016.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-a reţinut că, în cauză, contestatoarea A. a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive - încheierea nr. 934 din 07 octombrie 2016 (prin care s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de aceeaşi contestatoare împotriva altei încheieri prin care a fost soluţionată o plângere, potrivit dispoziţiilor art. 340 şi urm. C. proc. pen., de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), nesusceptibilă de a mai face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Împotriva acestei decizii contestatoarea A. a formulat la data de 22 martie 2018 contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, sub nr. x/1/2018, fiind fixat termen în mod aleatoriu la data de 23 aprilie 2018.
Înalta Curte, completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de contestatoare, constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală şi a exigenţelor stabilite prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestaţiei este condiţionată de exercitarea acesteia potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Astfel, potrivit art. 425<SUP>1</SUP> C. proc. pen. alin. (1):
" calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel."
Înalta Curte, completul de 5 judecători, examinând actele şi lucrările dosarului prin raportare la dispoziţiile legale incidente în speţa dedusă judecăţii, constată că decizia contestată este una definitivă.
În cauză, contestatoarea a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca principiul unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Faţă de cele menţionate mai sus, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în conformitate cu prevederile art. 425<SUP>1</SUP>alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A., împotriva deciziei penale nr. 50 din data de 12 martie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2018.
În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A., împotriva deciziei penale nr. 50 din data de 12 martie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2018.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. obligă contestatoarea la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2018.