Appeal against filtering procedure decision declared inadmissible as no further appeal lies
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by a legal entity against a previous High Court decision, thereby upholding the earlier ruling and leaving it in final force without further avenue for review. The dispute concerned the admissibility of a procedural challenge against a decision rendered by the High Court's Civil Section in a filtering procedure regarding an appeal, where the appellant argued for judicial review of that prior determination. Relying on Article 493(5) of the Code of Civil Procedure, the court held that decisions issued in the filtering procedure are not subject to any further appeal or reform; consequently, recognizing an appeal in such circumstances would violate the principle of legality and public order, rendering the new appeal inadmissible due to the absence of a decision susceptible to review under the law.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 493 din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) din C. proc. civ, art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ; Appeal against filtering procedure decision declared inadmissible as no further appeal lies: The dispute concerned the admissibility of a procedural challenge against a decision rendered by the High Court's Civil Section in a filtering procedure regarding an appeal, where the appellant argued for judicial review of that prior determination. Relying on Article 493(5) of the Code of Civil Procedure, the court held that decisions issued in the filtering procedure are not subject to any further appeal or reform; consequently, recognizing an appeal in such circumstances would violate the principle of legality and public order, rendering the new appeal inadmissible due to the absence of a decision susceptible to review under the law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedEstablishes that the decision rendered in the filtering procedure is final and not subject to any further appeal, serving as the basis for dismissing the current appeal as inadmissible.
Full text
Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 499 din C. proc. civ., constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Hotărârea atacată
Prin Decizia nr. 1.630 din camera de consiliu de la 20 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta Asociaţia A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 19 ianuarie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că soluţia se impune, în raport cu dispoziţiile art. 493 alin. (5), art. 483 alin. (1), art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. şi art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi cu faptul că hotărârea prin care se soluţionează o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru este definitivă, nemaifiind supusă recursului.
I.2. Cererea de recurs
La data de 14 decembrie 2017, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători recursul declarat de Asociaţia A. împotriva Deciziei nr. 1.630 din camera de consiliu de la 20 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016.
II. Procedura de filtrare a recursului
Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.
Prin Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, întrucât vizează decizia pronunţată de către Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie tot în procedura de filtru într-un recurs, hotărâre care, potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac.
Prin Încheierea din camera de consiliu de la 12 februarie 2018, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi.
III. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
În temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecăţii în speţă.
Analizând recursul în condiţiile art. 493 alin. (1) şi (5) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru considerentele ce se succed.
Potrivit art. 129 din Constituţia României, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
În raport cu principiile statuate prin textele menţionate, admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.
Întrucât, în speţă, recursul vizează o decizie pronunţată de către Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procedura de filtru, tot într-un recurs, hotărâre care, potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac, nemaiputând fi supusă, astfel, reformării şi dat fiind faptul că reclamanta a uzat deja de calea de atac prevăzută de lege (respectiv recursul), aceste condiţii nu sunt îndeplinite.
Se constată, aşadar, că recursul declarat nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 483 din C. proc. civ., cu referire la existenţa unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, determinate ca atare de lege.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. 7 din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Asociaţia A. împotriva Deciziei nr. 1.630 din camera de consiliu de la 20 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016.
Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 aprilie 2018.
Procesat de GGC - ED