Revision bid time-barred; appeal dismissed as unfounded

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cadrul procesual

Cererea de revizuire

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 25 august 2017, A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 2.230 din data de 6 aprilie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, susţinând că aceasta este potrivnică Deciziei civile nr. 3.098 din data de 8 iunie 2016 şi Deciziei civile nr. 5.931 din data de 18 noiembrie 2016, ambele pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Soluţia instanţei de revizuire

Prin Decizia nr. 1.551 din 12 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia l civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 2.230 din data de 6 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Instanţa a reţinut, în esenţă, că soluţia se impune, în raport cu prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 şi art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. şi cu faptul că, în speţă, termenul de la care se exercită revizuirea curge de la data pronunţării hotărârii supuse revizuirii, respectiv de la data de 6 aprilie 2017, iar revizuirea a fost formulată la data de 24 august 2017 (data poştei), peste termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

2. Cererea de recurs

Împotriva deciziei instanţei de revizuire, a declarat recurs revizuentul A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea căii de atac, casarea în totalitate a hotărârii atacate şi repunerea în termenul de revizuire.

Recurentul a susţinut că cererea de revizuire se putea face numai în raport cu considerentele deciziei atacate, iar de aceste considerente a putut lua cunoştinţă doar după comunicarea hotărârii şi, neavând pregătire juridică, a apreciat că termenul de revizuire se calculează de la data comunicării hotărârii (1 august 2017), termen pe care l-a respectat.

În continuare, cu referire detaliată la circumstanţele cauzei, recurentul a reiterat şi dezvoltat aspectele de fapt şi considerentele expuse pe fondul cererii de revizuire, din care ar rezulta, în opinia sa, existenţa unei jurisprudenţe neunitare în materie, la nivelul instanţei de control judiciar.

3. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din codul menţionat.

Având în vedere că cererea de recurs îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 din C. proc. civ., precum şi condiţiile de admisibilitate, în raport cu prevederile art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., prin încheierea din data de 12 martie 2018, completul de filtru a admis în principiu recursul dedus judecăţii.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând hotărârea atacată în raport cu actele dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum şi cu reglementările legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în cele ce succed.

În mod nejustificat se susţine de către recurent că este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Contrar celor susţinute de către autorul recursului, se constată că dezlegarea dată cererii de revizuire de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, este conformă dispoziţiilor legale incidente.

Cererea de revizuire, astfel cum este reglementată de art. 509 şi următoarele din C. proc. civ., trebuie să fie formulată în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac, după distincţiile prevăzute în art. 511 din C. proc. civ.

În speţă, cererea de revizuire vizează dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., caz în care, potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 din codul menţionat, revizuirea se poate exercita în termen de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, în cazul de faţă, de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4, coroborat cu alin. (2) teza finală din C. proc. civ., respectiv de la 6 aprilie 2017.

Întrucât textul de lege incident prevede expres că termenul de o lună are în vedere data pronunţării ultimei hotărâri, recurentul nu poate solicita să-i fie calculat acest termen de la o altă dată, respectiv de la data comunicării hotărârii, caz în care s-ar ajunge ca o lex tertiae să reglementeze situaţia litigioasă, neputându-se invoca necunoaşterea legii.

În considerarea celor expuse, care relevă legalitatea hotărârii atacate şi întrucât susţinerile recurentului formulate prin motivele de recurs nu sunt întemeiate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., se va respinge, ca nefondat, recursul dedus judecăţii în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 1.551 din 12 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 aprilie 2018.

Procesat de GGC - ED