Annulment of exceptional appeal for failure to articulate specific illegality grounds under review petition framework

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Hotărârea atacată

Prin Decizia nr. 1198 din 24 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017, s-a respins cererea de revizuire formulată de A. împotriva Sentinţei nr. 592 din data de 27 iunie 2016 a Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi a Deciziei nr. 1918 din 23 noiembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa a reţinut, în esenţă, că soluţia se impune, în raport cu prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi cu faptul că, în speţă, din analiza hotărârilor invocate ca fiind potrivnice, se constată că acestea nu conţin elementele caracteristice pentru existenţa lucrului judecat, întrucât sentinţa şi decizia sunt hotărâri pronunţate în aceeaşi cauză, dar în etape procesuale diferite, respectiv fond şi recurs, astfel încât hotărârea definitivă este cea pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.

1.2. Cererea de recurs

Împotriva deciziei instanţei de revizuire, a declarat recurs revizuentul A., solicitând casarea deciziei atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ., cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate şi a daunelor cerute.

Cu referire la istoricul cauzei şi la pretinsele erori săvârşite de instanţele care au soluţionat pricina, autorul recursului a susţinut că nu a exprimat critici, ci a expus "din dosar adevărul spre lămurirea acestuia" şi a depus anumite înscrisuri pe care le consideră "lămuritoare".

II. Procedura de filtrare a recursului

Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de pregătire a dosarului de recurs şi procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.

Prin Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul ar fi fost admisibil în principiu, dacă ar fi fost motivat conformitate cu dispoziţiile legale, respectiv dacă erau indicate motivele de nelegalitate pe care se fundamentează recursul şi dezvoltarea lor.

Prin Încheierea din camera de consiliu de la 15 ianuarie 2018, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol.

III. Considerentele Înaltei Curţi

În condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate îndeplinirea cerinţei motivării căii de atac, deoarece nerespectarea acestei condiţii imperative atrage sancţiunea nulităţii, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În speţă, se constată că deşi, prin cererea de recurs formulată, recurentul A. a indicat generic dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 şi pct. 8 din C. proc. civ., acesta nu a adus critici punctuale, prin care să demonstreze în mod concret în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate, din perspectiva cazurilor de casare expuse, respectiv care sunt argumentele pentru care apreciază că decizia instanţei de revizuire a fost dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat şi cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Aspectele invocate de recurentul-revizuent în cuprinsul cererii, referitoare exclusiv la istoricul cauzei şi la pretinsele erori săvârşite de instanţele care au soluţionat pricina în etape procesuale anterioare, care nu au legătură cu soluţia şi argumentele instanţei din decizia atacată, nu se pot constitui în critici de nelegalitate susceptibile de încadrare în cazurile de nelegalitate invocate şi nici în vreunul dintre celelalte motive prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs.

Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi că în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte, în complet de filtru, va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) din codul menţionat şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 1198 din 24 martie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 martie 2018.

Procesat de GGC - NN