Admissibility of unconstitutionality challenge to judicial stamp duty: requirement of direct link between contested tax provision and case merits

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin Decizia civilă nr. 278 din 13 noiembrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a cererii formulate de contestatorul A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, precum şi respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei în anulare formulate de acelaşi contestator împotriva Deciziei civile nr. 287 din şedinţa completului de filtru de la 19 septembrie 2016, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2016.

Pentru a pronunţa soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, instanţa a reţinut că prevederile referitoare la obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru nu au legătură cu soluţionarea contestaţiei în anulare, întrucât contestatorul a achitat această taxă, astfel încât nu este îndeplinită cerinţa art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. A fost considerată relevantă Decizia nr. 7 din 8 decembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137/24.02.2015, prin care s-a reţinut că partea în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar, pe calea apelului sau recursului.

2. Recursul declarat împotriva hotărârii menţionate la pct. 1

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1 a declarat recurs autorul excepţiei de neconstituţionalitate, A..

În fapt, recurentul arată că taxa judiciară de timbru prevăzută la art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 [precum şi cea de la art. 9 lit. a) şi b) din acelaşi act normativ, împrejurare care dovedeşte că prevederea de la art. 26 alin. (1) nu este una izolată] este aberant de mare comparativ cu valoarea ei dinainte de intrarea în vigoare a acestei ordonanţe. Acest fapt încalcă, în sensul condiţionării economice într-un mod mascat, liberul acces la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie. Apreciază că garanţiile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt insuficiente pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere economic şi nu corespund cu motivaţiile legiuitorului din expunerea de motive, prin care se arată că sistemul de taxare trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil.

În consecinţă, solicită soluţionarea recursului în concordanţă cu art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

3. Apărările intimaţilor

Intimatul Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţa Persoanelor Vatra Dornei nu a depus întâmpinare.

4. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În raport cu dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 şi având în vedere fizionomia juridică proprie a căii de atac exercitate în cauză, în sensul considerentelor de la pct. 21 - 22 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20.07.2017, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, analizând legalitatea hotărârii atacate din perspectiva criticilor formulate de recurent, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

Dispoziţiile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate sunt următoarele:

Art. 26 - "(1) Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 RON. (...)"

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie ridicată în faţa instanţelor judecătoreşti poate fi făcută doar în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Aşadar, legea impune condiţia legăturii dintre prevederile care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate şi soluţionarea litigiului în care s-a ridicat excepţia. În absenţa unei asemenea legături, potrivit dispoziţiilor alin. (5) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, excepţia nu poate fi considerată admisibilă, iar cererea de sesizare a Curţii Constituţionale se respinge de către instanţă, printr-o încheiere motivată.

În mod corect, prin hotărârea atacată s-a reţinut lipsa acestei legături, faţă de faptul că nu se ridică problema soluţionării litigiului în raport cu îndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru.

Astfel, în faţa instanţei care a soluţionat contestaţia în anulare, recurentul nu a înţeles să conteste taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa. În acest sens a reţinut prima instanţă relevanţa Deciziei nr. 7/2014 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii. Prin această Decizie s-a reţinut că reexaminarea priveşte modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, ca operaţiune de ansamblu, ce se constituie din mai multe etape, începând cu încadrarea acţiunii sau a cererii deduse judecăţii în categoriile prevăzute de legea privind taxele judiciare de timbru, în scopul stabilirii caracterului timbrabil sau netimbrabil al cererii, cu observarea eventualei incidenţe a normelor legale care instituie scutiri legale de la plata taxei judiciare de timbru, iar în situaţia în care se stabileşte că acţiunea sau cererea este supusă taxei judiciare de timbru, următoarea etapă constă în determinarea cuantumului acestei taxe. Cererea se soluţionează prin încheiere împotriva căreia nu se mai poate exercita vreo cale de atac de reformare, nici prin încheiere separată şi nici odată cu fondul, aspectele dezlegate intrând în puterea lucrului judecat şi neputând fi repuse în discuţie de aceeaşi parte în căile de atac exercitate împotriva hotărârii pronunţate cu privire la fondul litigiului.

Aşadar, numai în situaţia în care recurentul din cauza de faţă ar fi formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate pentru exercitarea căii de atac extraordinare a contestaţiei în anulare, s-ar fi putut constata existenţa unei legături între excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi soluţionarea cauzei, aşa cum cere în mod expres legea, nu şi în situaţia în care acesta, pentru a-şi prezerva dreptul, a achitat taxa judiciară de timbru, însă fără a exercita calea de atac a reexaminării.

Pentru toate considerentele expuse, se constată că este legală soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionale a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, motiv pentru care, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei civile nr. 278 din 13 noiembrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2017, în ceea ce priveşte respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 februarie 2018.

Procesat de GGC - CL