Inadmissibility of appeal against intervention rejection issued by apex court

Asupra excepţiilor puse în discuţie, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 martie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie formulată de Asociaţia "21 decembrie 1989" Bucureşti în favoarea revizuentei A.

S-a reţinut, prin încheierea atacată, că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de art. 61 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., întrucât formularea cererii de intervenţie în termeni generali, ce nu aduc un supliment de apărare în sprijinul părţii, nu atestă îndeplinirea condiţiei interesului procesual de a interveni în cauză.

Împotriva acestei soluţii, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs Asociaţia "21 decembrie 1989" Bucureşti, susţinând, în esenţă, că i-a fost încălcat dreptul la apărare - nefiind citată în vederea susţinerii cererii, că soluţia respingerii cererii de intervenţie nu se regăseşte în dispozitivul încheierii atacate şi că, în calitatea sa de organizaţie care militează pentru respectarea drepturilor civice, are interesul de a interveni în cauză.

Potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., "Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel (...)".

În temeiul acestor prevederi legale, instanţa de judecată a pus în discuţie, la termenul din 11 iunie 2018, excepţiile inadmisibilităţii şi tardivităţii recursului.

Conform dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., "Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei" (alin. 1), iar "În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc" (alin. 2).

Întrucât aspectul admisibilităţii căii de atac prevalează asupra celui privind regularitatea formulării acesteia, instanţa de judecată va analiza cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului.

Astfel, din dispoziţiile art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., citate mai sus, rezultă că împotriva încheierii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenţie poate fi formulat numai apel, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recurs la instanţa ierarhic superioară, dacă încheierea a fost pronunţată în apel.

În speţă, cererea de intervenţie respinsă prin încheierea recurată a fost formulată în cadrul dosarului nr. x/2017, având ca obiect o cerere de revizuire împotriva unei decizii pronunţate în recurs de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, cerere aflată pe rolul aceleiaşi instanţe.

Pe cale de consecinţă, în situaţia în care încheierea a fost pronunţată de o instanţă aflată în vârful ierarhiei instanţelor de judecată, împotriva încheierii nu mai poate fi formulată nicio cale de atac, întrucât nu mai există o instanţă imediat superioară, care să judece cererea.

Singura excepţie de la această regulă este recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti pronunţate în ultimul grad de jurisdicţie, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.

În acest sens, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a statuat că:

"24 . . . . . . . . . .hotărârea judecătorească pronunţată de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti [în materie civilă, secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar, în materie penală, Completul de 5 judecători], prin care este respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, nu mai poate fi atacată la "instanţa imediat superioară", deoarece aceasta nu există. Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că nu poate fi realizat un melanj între cererile în materie civilă, pe de o parte, şi cele din materie penală, disciplinară sau alte cauze care sunt date în competenţa Completului de 5 judecători, pe de altă parte, pentru a se justifica posibilitatea exercitării recursului prevăzut de Legea nr. 47/1992 în materie civilă la Completul de 5 judecători. Mai mult, în condiţiile legale date, nici hotărârea judecătorească pronunţată de Completul de 5 judecători prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale [materie penală, disciplinară sau alte cauze prevăzute de lege] nu poate fi supusă recursului prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, tocmai pentru că nu mai există o instanţă imediat superioară.

25. În această situaţie particulară, a gradului de jurisdicţie reprezentat chiar de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, Curtea reţine că structura de organizare a instanţelor judecătoreşti nu poate fi un motiv care să anihileze un drept stabilit chiar prin Legea nr. 47/1992 (...)

28. Prin urmare, în acest caz particular, în temeiul art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3) şi art. 129 din Constituţie, în lipsa unei reglementări exprese cuprinse în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, cererea de recurs astfel formulată angajează, în mod intrinsec, o competenţă de recurs pe orizontală, respectiv o judecată realizată de un complet aflat pe acelaşi nivel ierarhic. (...)".

Faţă de cele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere dispoziţiile art. 64 alin. (4) din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, constatând că excepţia inadmisibilităţii recursului este întemeiată, urmează să respingă recursul, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Asociaţia "21 decembrie 1989" Bucureşti împotriva Încheierii din 26 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2017, în ceea ce priveşte soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenţie formulate de Asociaţia "21 decembrie 1989" Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2018.

Procesat de GGC - CL