Disciplinary expulsion of a judge barred by loss of magistrate status due to release from office

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea disciplinară

Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară, Inspecţia Judiciară a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtei A., judecător în cadrul Judecătoriei Horezu, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de dispoziţiile art. 99 lit. h) teza I şi lit. t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, constând în "nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor", precum şi în "exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă".

2. Soluţia instanţei de disciplină

Prin Hotărârea nr. 22/J din 30 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară, a admis acţiunea disciplinară şi, în baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a aplicat pârâtei A., judecător în cadrul Judecătoriei Horezu, sancţiunea disciplinară constând în "excluderea din magistratură", pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I şi lit. t) teza a II-a, raportat la art. 99<SUP>1</SUP> alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Procedura în recurs

3.1. Cererea de recurs

Împotriva Hotărârii nr. 22/J din 30 septembrie 2015, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară, a declarat recurs pârâta judecător A., solicitând, în esenţă, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi respingerea acţiunii disciplinare, ca neîntemeiată.

În susţinerea recursului, magistratul a invocat exclusiv aspecte referitoare la cauzele examinate sub aspectul situaţiei de fapt reţinute în acţiunea disciplinară şi de către instanţa de disciplină, fără a se formula vreo critică de nelegalitate în sensul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

3.2. Apărările intimatei

Intimata Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, în temeiul art. 489 alin. (1) şi (2), cu aplicarea art. 486 alin. (3) teza l din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, motivat de faptul că criticile formulate de recurentă nu ar putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.

3.3. Excepţia de neconstituţionalitate formulată

Recurenta a formulat şi a ataşat la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat, motivat, respingerea apărărilor expuse de intimată, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493, art. 497, art. 488 şi art. 490 alin. (1) din C. proc. civ. şi a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea acestei excepţii.

Prin încheierea din şedinţa completului de filtru de la 11 aprilie 2016, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de recurenta A., a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493, art. 488, art. 497 şi art. 490 alin. (1) din C. proc. civ. şi a suspendat soluţionarea recursului până la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale asupra excepţiei menţionate.

Excepţia de neconstituţionalitate invocată a fost respinsă, ca inadmisibilă, de către instanţa de contencios constituţional, prin Decizia nr. 778 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 334 din 17 aprilie 2017.

Urmare ataşării la dosar a deciziei menţionate, cauza a fost repusă pe rol, fiind continuată procedura de filtrare a recursului.

3.4. Procedura de filtrare a recursului

Constatându-se că cererea de recurs îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 din C. proc. civ., precum şi condiţiile de admisibilitate, în raport cu prevederile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, prin încheierea de şedinţa completului de filtru de la 7 mai 2018, s-a respins, ca nefondată, excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata Inspecţia Judiciară şi s-a admis în principiu recursul pârâtei A.

3.5. Susţinerile intimatei

Ulterior, cu prilejul dezbaterilor pe fond, în concluziile formulate prin reprezentant, intimata a cerut admiterea recursului, casarea hotărârii Secţiei pentru judecători şi respingerea, ca rămasă fără obiect, a acţiunii disciplinare, în considerarea faptului că, la acest moment, recurenta nu mai are calitatea de judecător, impusă pentru atragerea răspunderii sale disciplinare, întrucât, prin Decretul nr. 377 din 12 aprilie 2017, Preşedintele României a dispus eliberarea sa din funcţie.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând hotărârea atacată în raport cu actele dosarului, Înalta Curte va admite recursul, în sensul şi pentru considerentele expuse în continuare.

Potrivit dispoziţiilor art. 98 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei".

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 100 din aceeaşi lege:

" sancţiunile care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt […]".

Din interpretarea gramaticală, logică şi teleologică a prevederilor legale mai sus citate, rezultă că angajarea răspunderii disciplinare este condiţionată, în primul rând, de existenţa calităţii de judecător sau procuror a persoanei care a fost subiectul acţiunii disciplinare.

În ceea ce priveşte cauza dedusă judecăţii, se constată că, prin Decretul nr. 377 din 12 aprilie 2017 emis de Preşedintele României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 266 din 14 aprilie 2017, recurenta A. a fost eliberată din funcţie ca urmare a aplicării prevederilor art. 83 alin. (1) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport cu situaţia de fapt intervenită, trebuie examinate consecinţele juridice ale faptului pensionării magistratului şi eliberării sale din funcţie, asupra subzistenţei obiectului acţiunii disciplinare şi a angajării răspunderii sale disciplinare.

Examinând recursul din această perspectivă, Înalta Curte reţine că, la acest moment nu mai este întrunită situaţia legală premisă vizând calitatea de judecător a recurentei-pârâte, esenţială pentru stabilirea existenţei sau inexistenţei răspunderii sale în context disciplinar.

Mai trebuie menţionat că, alături de alte modalităţi specifice de realizare a dreptului prin angajarea răspunderii, sancţiunea aplicată în cauză pârâtei A. reprezintă o ripostă socială particularizată la constatarea neconformării la obligaţiile sociale stabilite pentru judecători prin actele normative indicate de titularul acţiunii disciplinare şi avute în vedere, ca atare, de Consiliul Superior al Magistraturii, ca instanţă disciplinară.

Ca orice altă sancţiune, sancţiunea disciplinară îşi îndeplineşte scopul şi îşi realizează funcţiile prin executare.

Or, în speţă, eventuala sancţiune disciplinară aplicată recurentei nu ar mai putea fi executată, ca urmare a încetării raporturilor sale de serviciu, astfel încât, practic, acţiunea disciplinară exercitată împotriva acesteia a rămas fără obiect.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va respinge, ca rămasă fără obiect, acţiunea disciplinară exercitată împotriva recurentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE<BR>ÎN NUMELE LEGII<BR>

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta A. împotriva Hotărârii nr. 22J din 30 septembrie 2015, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul x/2015

Casează hotărârea atacată şi respinge, ca rămasă fără obiect, acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei A.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2018.