Contestație în anulare perimată pentru lipsa demersurilor procesuale după suspendarea judecății
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the cancellation objection filed by the appellant as lapsed of right, thereby upholding the lower court's earlier dismissal of the appeal against the disciplinary decisions issued by the Superior Council of Magistracy. The dispute arose from a disciplinary proceeding where the appellant sought to challenge the dismissal of her appeal, arguing that the appellate court failed to apply a specific Constitutional Court decision. The decisive legal basis for the current ruling was Article 416(1) of the Civil Procedure Code, which mandates that any request for reform, including a cancellation objection, lapses by operation of law if it remains dormant for six months due to party fault. The Court found that the case had remained in a state of inactivity from March 2016 until April 2018, exceeding the statutory limit without any interruption or suspension, resulting in the automatic extinction of the procedural action.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ, art. 416 alin. (1) din C. proc. civ; Contestație în anulare perimată pentru lipsa demersurilor procesuale după suspendarea judecății: Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul de la momentul suspendării (14 martie 2016) şi până la data repunerii pe rol a cauzei (19 aprilie 2018), trecând mai mult de 6 luni, perioadă în care niciuna dintre părţi nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecăţii şi nici nu a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare, potrivit prevederilor art. 417 - 418 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei în anulare de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin Decizia civilă nr. 239 din 14 decembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta A., împotriva Încheierii de şedinţă din data de 1 octombrie 2014 şi a Hotărârii nr. 6/J din 11 martie 2015, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară.
La data de 4 ianuarie 2016, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., recurenta A. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei civile nr. 239 din 14 decembrie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, susţinând, în esenţă, că măsura respingerii recursului împotriva încheierii este rezultatul unei erori materiale, întrucât instanţa nu a făcut aplicarea Deciziei nr. 774/2015 a Curţii Constituţionale, deşi avea obligaţia să o facă.
La termenul din 14 martie 2016, pentru lipsa nejustificată a părţilor, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 teza I din C. proc. civ.
Cauza a fost repusă pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de mai mult de 6 luni.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând excepţia perimării, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni".
În speţă, părţile, deşi legal citate, nu s-au prezentat în instanţă la termenul din data de 14 martie 2016, stabilit pentru judecarea contestaţiei în anulare, termen la care, constatându-se că niciuna dintre părţi nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a fost dispusă suspendarea pricinii.
Termenul de perimare de 6 luni prevăzut de lege a început să curgă la data pronunţării încheierii de suspendare a judecăţii, împlinindu-se la data de 14 septembrie 2016.
Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul de la momentul suspendării (14 martie 2016) şi până la data repunerii pe rol a cauzei (19 aprilie 2018), trecând mai mult de 6 luni, perioadă în care niciuna dintre părţi nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecăţii şi nici nu a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare, potrivit prevederilor art. 417 - 418 din C. proc. civ.
Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor pe perioada menţionată, Înalta Curte constată că a operat sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 420 alin. (1) din acelaşi cod, judecata contestaţiei în anulare formulate de contestatoarea A. fiind perimată de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei civile nr. 239 din 14 decembrie 2015, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2015.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 mai 2018.
Procesat de GGC - GV