Validity of judicial leadership election: discretionary authority of evaluation committees and lack of abuse of power in oral interview scoring.

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanţele cauzei.

I.1. Hotărârile contestate

Prin Hotărârea nr. 839 din 4 iulie 2017 a secţiei pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus numirea în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Iaşi a doamnei A., pentru o perioadă de 3 ani, începând cu data de 15 iulie 2017 şi eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Iaşi a doamnei A., ca urmare a numirii în funcţia de preşedinte al acestei instanţe.

Prin Hotărârea nr. 463 din 4 iulie 2017 a secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit domnul B., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, în funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu data de 15 iulie 2017.

Prin Hotărârea nr. 744 din 4 iulie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins memoriul formulat de către domnii judecători C. (Judecătoria Bacău), D. (Judecătoria Curtea de Argeş) şi E. (Curtea de Apel Bacău), prin care au solicitat invalidarea în tot sau în parte a concursului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017 şi s-au validat rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor la curţi de apel, tribunale şi judecătorii, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, conform tabelului de clasificare anexat la nota direcţiei de specialitate.

Prin Hotărârea nr. 745 din 4 iulie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins memoriul formulat de doamna procuror F. (Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda), prin care a solicitat invalidarea în tot sau în parte a concursului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017 şi s-au validat rezultatele concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor la curţi de apel, tribunale şi judecătorii, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, conform tabelului de clasificare anexat la nota direcţiei de specialitate, care face parte integrantă din hotărâre.

I.2. Contestaţia

Împotriva Hotărârilor nr. 744 şi 745 din 4 iulie 2017 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi împotriva Hotărârilor nr. 839 din 4 iulie 2017 a secţiei pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi nr. 463 din 4 iulie 2017 a secţiei pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, au formulat contestaţie comună C., judecător la Judecătoria Bacău şi F., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, aceasta fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 12 iulie 2017.

Prin contestaţia formulată, au solicitat admiterea memoriului formulat şi invalidarea în tot sau cel puţin în parte (în privinţa funcţiilor de conducere de la Judecătoria Iaşi şi de Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda) a concursului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, pentru nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de regulament cu privire ia organizarea concursului sau examenului, astfel cum prevede art. 27 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor (numit în continuare Regulament); ca şi consecinţă a invalidării totale a concursului, obligarea intimatului CSM să organizeze un nou concurs sau examen, cu respectarea condiţiilor legale încălcate, privind numirea comisiilor de evaluare, renunţarea la proba privind susţinerea proiectului şi întocmirea unor subiecte cu conţinut practic la testarea scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane. În subsidiar, în cazul invalidării parţiale a concursului, au solicitat anularea hotărârilor Secţiilor prin care au fost numiţi în funcţii de conducere candidaţii menţionaţi (A. şi B.) şi reevaluarea candidaţilor în discuţie (reclamantele şi intimaţii) de către o comisie constituită legal, pentru proba privind susţinerea proiectului, pentru a se reface clasamentul după o evaluare obiectivă.

Totodată, au solicitat să se ia act de dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 şi să se constate că prezenta contestaţie suspendă de drept executarea hotărârilor CSM contestate, ca aplicare a principiului de drept privind nulitatea actelor subsecvente, fiind evident că Hotărârile Secţiilor au fost adoptate în baza Hotărârilor Plenului de validare a examenului.

În motivarea contestaţiei, contestatorii au susţinut următoarele:

I.2.1. În primul rând, nu s-au respectat dispoziţiile art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 şi art. 9, respectiv art. 29 din Regulament cu privire la membrii comisiei de evaluare. Judecătorii şi procurorii care au făcut parte din comisiile de evaluare, numiţi prin Hotărârea Plenului CSM nr. 541 din 9 mai 2017, nu au urmat cursuri de management şi nici cursuri ţinute de Institutul Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare. Nici specialiştii în management şi organizare instituţională nu au cursuri speciale de organizare judiciară, motiv pentru care evaluarea făcută de aceştia a fost criticabilă.

Astfel, în cadrul probelor, au solicitat intimatului CSM să depună lista cursurilor de management şi a celor privind metodele şi tehnicile de evaluare, urmate de către fiecare membru al comisiilor de examinare, cu precizarea numărului de ore ale cursurilor şi a rezultatelor obţinute la testele finale, în cazul în care au fost astfel de teste la finalizarea cursurilor; precizări privind funcţiile de conducere avute de către membrii comisiilor de evaluare şi durata exercitării acestor funcţii; rapoartele inspecţiei judiciare care au vizat activitatea de management a membrilor comisiilor de evaluare, dacă membrii au fost supuşi unei astfel de evaluări.

I.2.2. În al doilea rând, în cadrul probei privind susţinerea proiectului, prevăzută la art. 15 din Regulament, se notează 4 criterii şi 25 de subcriterii într-un interval de 30 de minute, prin acordarea unor punctaje pentru fiecare din cele 4 criterii.

a) Cu privire la această probă, contestatorii au susţinut că, în mod evident, examinarea este una pur formală, aleatorie şi lipsită de rigoare, întrucât este imposibil să se pună întrebări şi să se puncteze fiecare subcriteriu într-un timp limitat. În plus, şi dacă timpul de examinare ar fi mai mare, tot ar fi dificil să se puncteze subcriteriile, acestea însele fiind nemăsurabile. Un specialist în management şi organizare instituţională ar fi remarcat acest lucru încă din momentul în care ar fi fost numit în comisie.

b) Această probă se suprapune cel puţin parţial peste proba privind testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres. Dacă în cadrul primei probe, psihologice, nu se acordă notă, ci calificative, care pot fi contestate, la susţinerea proiectului se pun note care nu pot fi contestate, deoarece calităţile verificate nu sunt măsurabile. Contestatoarele au precizat că au obţinut calificativul "recomandabil" la testarea psihologică, unde au fost verificate aptitudini manageriale, rezistenţa la stres, capacitatea de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, ceea ce nu mai făcea necesară o nouă evaluare, în cadrul probei privind susţinerea proiectului.

c) Proba privind susţinerea proiectului nu a fost una previzibilă şi echitabilă, întrucât întrebările adresate unor candidaţi nu au fost de natură a verifica îndeplinirea criteriilor menţionate la art. 15 alin. (2) din Regulament, ci au fost întrebări de natură a verifica alte aspecte, precum motivaţia (deja verificată la proba psihologică - în cazul contestatoarei C., candidat pentru funcţiile de preşedinte la judecătoriile Iaşi şi Vaslui), evaluarea activităţii anterioare de conducere (în cazul contestatoarei F.) sau chiar comparaţie între funcţia de poliţist, procuror şi judecător (în cazul unui candidat care deţinuse aceste funcţii înainte - judecător D., judecător la Judecătoria Curtea de Argeş).

d) De observat este şi faptul că unor candidaţi li se pun întrebări comode, referitoare la proiectul deja întocmit, iar altor candidaţi li se cere să răspundă la întrebări fără legătură cu atribuţiile pentru a căror îndeplinire s-au pregătit. În aceste condiţii, se poate spune că această probă este discriminatorie, pentru că dificultatea probei este diferită de la un candidat la altul, iar întrebările sunt diferite, deşi rezultatele (notele) sunt comparate. Prin urmare, proba însăşi trebuie anulată în întregime.

e) Au mai arătat contestatoarele că la acest examen au fost cele mai multe note sub 7 (şapte) la proba privind susţinerea proiectului de până acum, note greu de explicat în condiţiile în care aceiaşi candidaţi, în faţa altei comisii, prezentând proiecte asemănătoare, au luat note mult mai mari. Aceasta înseamnă că s-au aplicat standarde diferite de notare şi de la o comisie la alta, nu doar de la un candidat la altul.

În cadrul probatorului, contestatoarele arată că au depus tabelele de clasificare a candidaţilor judecători de la concursul martie - iunie 2017, respectiv septembrie - decembrie 2016, pentru probarea notelor obţinute de către C., la proba privind susţinerea proiectului şi tabelul de clasificare a candidaţilor procurori la examenul din martie - iunie 2017, respectiv tabelul cu candidaţii admişi la examenul din martie 2014, pentru probarea notelor de la aceeaşi probă, obţinute pe proiecte similare, de către F.

De asemenea, au solicitat să se pună în vedere intimatului CSM să depună: proiectele depuse de către contestatoarea C., la examenul din martie - iunie 2017 pentru Judecătoria Iaşi (notat cu 5) şi pentru Judecătoria Vaslui (notat cu 4) şi la examenul din septembrie - decembrie 2016 pentru Judecătoria Iaşi (notat cu 8,13); proiectele depuse de către contracandidata A., la examenul din martie - iunie 2017 pentru Judecătoria Iaşi - preşedinte şi la examenul din septembrie - decembrie 2016 pentru Judecătoria Iaşi - vicepreşedinte; proiectele depuse de către contestatoarea F. la examenul din martie - iunie 2017 pentru Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (notat cu 7,92) şi de la examenul din martie 2014 (notat cu 9,39); proiectul depus de către B., prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, la examenul din martie - iunie 2017: fişele de notare întocmite de către comisiile de evaluare pentru candidaţii în discuţie, reclamantele şi contracandidaţi, la examenul din martie - iunie 2017; fişele de notare întocmite de către comisiile de evaluare pentru examenele anterioare; înregistrările audio ale probei cu susţinerea proiectului, pentru examenele în discuţie.

I.2.3. Cu privire la proba scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane, s-a susţinut că aceasta nu face decât să testeze memoria candidaţilor şi nu abilităţile concrete de management şi de comunicare. În plus, tematica şi bibliografia nu sunt aduse la zi, materialele folosite sunt vechi, depăşite şi nu ţin seama de nevoile actuale ale sistemului judiciar.

Lipseşte profilul managerului de instanţă şi de parchet (există doar profilul magistratului şi al inspectorului judiciar), lipsesc manualele actualizate de management judiciar (cel care există pe inm-lex e din 2004 şi are vulnerabilităţile sale), lipsesc specialiştii în management, lipsesc cursurile care ar trebui ţinute de specialiştii din management, specialişti care să facă şi evaluarea apoi, lipsesc subiectele diferenţiate în funcţie de gradul instanţei sau parchetului şi în funcţie de funcţia pentru care se candidează-preşedinte/vicepreşedinte sau prim-procuror/prim-procuror adjunct etc.

Unele dintre neajunsurile acestei probe au fost subliniate de către Inspecţia Judiciară, într-o Notă privind propuneri de modificare pentru numirea în funcţii de conducere (Anexa 6), în care s-a menţionat, la pagina 2: "Experienţa anilor care s-au scurs de la data implementării modului actual de selecţie a magistraţilor cu funcţii de conducere a demonstrat că modul de selecţie a conducătorilor de instanţe, axat în principal pe verificarea cunoştinţelor teoretice privind managementul, precum şi pe baza unui test psihologic, a scăpat din vedere elemente esenţiale pentru un management de calitate, respectiv modul în care pot fi transpuse în realitate cunoştinţele teoretice acumulate în vederea susţinerii unui examen de acest fel.

... Rezultatul verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară cu ocazia controalelor privind eficienţa managerială a relevat că au fost numeroase situaţiile în care s-au constatat sincope semnificative de comunicare sau lipsa totală a înzestrării pentru desfăşurarea activităţilor manageriale specifice, cu un rezultat negative atât în ceea ce priveşte performanţele instanţei/parchetului, dar şi în ceea ce priveşte atmosfera de lucru sau starea emoţională a personalului."

Comisiile de evaluare nu au ţinut seama de aceste recomandări din anul 2015. testarea scrisă făcându-se în aceeaşi manieră pur teoretică practicată în ultimii 10 - 12 ani. Pentru dovedirea caracterului pur teoretic al subiectelor, depun contestatoarele subiectele de la examenul din martie - iunie 2017, pentru judecători şi pentru procurori, din care ilustrative sunt întrebările nr. 38 şi 42 de la judecători, în care se verifică dacă judecătorii candidaţi cunosc cât la sută din timp ocupă activităţile de comunicare pentru un manager de succes (55 - 95 %) sau cât din mesaj se transmite pe cale nonverbală (aproape 90 %).

I.2.4. Cu toate că au solicitat CSM, prin memoriul formulat, să analizeze utilitatea probei cu susţinerea proiectului, dat fiind că există deja o testare psihologică şi un proiect scris depus după înscrierea la examen, CSM a respins solicitarea, cu o vădită discriminare faţă de situaţia probei cu interviul de la concursul pentru promovarea în funcţia de judecător la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, memoriul formulat de un candidat la concursul din iunie 2017 urmând a fi analizat de CSM (ordinea de zi din 4 iulie 2017, punctul 29). Faptul că proba interviului prezintă probleme, discriminări şi alte neajunsuri a fost recunoscut în mod implicit de către CSM, care, în cadrul secţiei de judecători, a hotărât în data de 15 iunie 2017, la punctul 18, consultarea instanţelor cu privire la propuneri referitoare la transparenţa decizională a CSM şi transparenţa interviurilor în cadrul concursurilor de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţii de conducere şi admitere în magistratură.

Drept urmare, s-a solicitat de către contestatoare anularea Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, invalidarea în tot sau în parte a concursului şi, drept consecinţă, anularea şi a Hotărârilor Secţiilor din 4 iulie 2017 privind numirea în funcţii de conducere a candidaţilor cu rezultatele cele mai bune de la concursul din martie - iunie 2017 şi obligarea intimatului Consiliului Superior al Magistraturii să organizeze un nou concurs, în condiţii legale, de transparenţă şi nediscriminare, pentru toate funcţiile scoase la concursul din martie - iunie 2017, iar în subsidiar, pentru funcţiile de preşedinte la Judecătoria Iaşi şi prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda.

În alt subsidiar, contestatoarea C. a solicitat obligarea intimatului să o numească în funcţia de preşedinte la Judecătoria Vaslui, în situaţia în care instanţa ar anula doar proba privind susţinerea proiectului.

De asemenea, contestatoarele au solicitat, în măsura în care instanţa apreciază ca fiind necesară introducerea în proces a candidaţilor care au fost numiţi în funcţiile de conducere prin Hotărârile Secţiilor CSM contestate, respectiv A., preşedinte al Judecătoriei Iaşi, şi B., prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, introducerea acestora în proces.

Contestatoarele au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor.

I.3. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, susţinând, în esenţă, că aceasta este neîntemeiată, nefiind răsturnată prezumţia de legalitate a actelor atacate.

Argumentele Consiliului Superior al Magistraturii în combaterea susţinerilor contestatoarelor sunt următoarele:

a) Contrar susţinerilor contestatoarelor, se poate observa că au fost respectate normele legale şi regulamentare aplicabile în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor.

Din dispoziţiile art. 48 alin. (5) şi art. 49 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, reiese că legiuitorul nu a instituit obligaţia ca membrii comisiilor de examinare să fie desemnaţi exclusiv dintre magistraţii care au urmat cursuri de management. Din contră, din cuprinsul textelor legale anterior menţionate, rezultă că membrii sunt desemnaţi în principal dintre judecătorii şi procurorii care au urmat cursuri de management, în lipsa unor astfel de magistraţi interesaţi să facă parte din comisiile de examinare, putând fi numiţi şi judecători şi procurori care nu întrunesc respectiva cerinţă.

Intimatul a precizat că, în ceea ce priveşte concursul sau examenul vizat unii membri ai comisiilor de examinare au urmat cursuri de management şi anume domnul judecător G.. domnul procuror H. şi domnul procuror I., aspect ce reiese din adresa nr. 3776 din 26 iulie 2017 a Institutului Naţional al Magistraturii.

Se mai arată şi faptul că cel puţin o parte dintre persoanele numite în comisiile de examinare, prin Hotărârea Plenului nr. 541/2017, a deţinut sau deţine funcţii de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor (spre exemplu, domnul judecător G. deţine funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Ploieşti, doamna procuror J. deţine funcţia de procuror şef al Serviciului judiciar civil din cadrul secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna procuror K. a deţinut funcţia de procuror şef al Serviciului Judiciar civil din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul procuror H. deţine funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, iar domnul procuror L. deţine funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi). În aceste condiţii, independent de participarea anterioară la cursuri de management, judecătorii şi procurorii care au deţinut sau deţin funcţii de conducere în cadrul instanţelor sau parchetelor au experienţa şi abilităţile necesare pentru fi desemnaţi membri în comisiile de examinare.

Considerentele mai sus expuse sunt aplicabile şi în ceea ce priveşte condiţia ca magistraţii desemnaţi să fi urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare, legiuitorul folosind, în art. 9 alin. (1) şi art. 29 alin. (1) din Regulament, aceeaşi sintagmă dispozitivă, iar nu imperativă.

Pe de altă parte, din aceeaşi adresă nr. 3776 din 26 iulie 2017, rezultă că domnul judecător G., doamna procuror J. şi domnul procuror H. au participat la cursuri de formare în domeniul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

În plus, referitor la cerinţa participării la cursuri privind metodele şi tehnicile de evaluare, aceasta nu mai este prevăzută pentru membrii comisiilor de evaluare constituite la nivelul instanţelor şi parchetelor în scopul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, art. 30 alin. (5) din Hotărârea Plenului nr. 676/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, republicată, stipulând că instruirea ca evaluatori se realizează de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei sau parchetului ierarhic superior.

b) În ceea ce priveşte proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează, criticile contestatoarelor vizează în fapt modalitatea de reglementare secundară a acestei probe, iar nu eventuale neregularităţi săvârşite cu ocazia desfăşurării concursului sau examenului. O, în lipsa unei cereri de anulare parţială a normelor regulamentare în materie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 554/2004, argumentele părţilor nu pot conduce la constatarea nelegalităţii actelor administrative atacate şi invalidarea totală sau parţială a concursului sau examenului, cum se solicită prin prezentul demers judiciar.

În speţă, proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează s-a desfăşurat în acord cu dispoziţiile regulamentare mai sus citate. Astfel, toţi candidaţii au susţinut proba orală în faţa comisiei de examinare, în aprecierea susţinerii proiectului de către toţi candidaţii fiind avute în vedere criteriile regulamentare şi acordate notele corespunzătoare. Totodată, susţinerea probei a fost înregistrată cu mijloace audio.

În legătură cu modalitatea de formulare a întrebărilor şi de evaluare a răspunsurilor cu ocazia intervievării candidaţilor, astfel cum s-a reţinut prin hotărârile contestate. Plenul nu se poate substitui comisiei de examinare. Aşa cum s-a statuat, în mod constant, în practica instanţei supreme, comisia de concurs este o structură administrativă de specialitate care are drept exclusiv de apreciere pe disciplina sa de specialitate.

În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 28 februarie 2002 San Juan împotriva Franţei), instanţa de contencios european statuând că deciziile comisiilor de confirmare sau de atestare a unor aptitudini, însuşiri sau calităţi profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc. evaluarea apropiindu-se de o testare a cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru exercitarea unei profesii ce iese din sfera garanţiilor instituite de art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Desigur, puterea de apreciere a administraţiei nu este absolută, instanţa supremă arătând că ea poate fi cenzurată de judecătorul de contencios administrativ în ipoteza în care exercitarea acesteia se face cu exces de putere, în condiţiile descrise în art. 2 lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

În raport de practica constantă a instanţei supreme, de faptul că argumentele contestatoarelor vizează nelegalitatea normelor regulamentare care guvernează proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează, fără ca instanţa de judecată să fie învestită cu un astfel de petit, şi ţinând cont că în speţă nu se regăsesc elementele excesului de putere, consideră intimatul că nu există nici un motiv de nelegalitate a hotărârilor contestate, care să conducă la invalidarea totală sau parţială a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017.

c) Intimatul a arătat că şi argumentele referitoare la suprapunerea parţială a probei constând în susţinerea proiectului peste proba privind testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres, pun în discuţie modalitatea de reglementare a probelor menţionate, astfel că nu pot fi analizate în prezentul cadru procesual.

Referitor la criticile vizând tematica şi bibliografia stabilite, acestea nu mai pot influenţa rezultatele concursului sau examenului finalizai deja, astfel încât eventualele propuneri pot fi avute în vedere de Consiliu la o viitoare sesiune de concurs.

Soluţia secţiei pentru judecători din data de 15 iunie 2017 referitoare la consultarea instanţelor judecătoreşti cu privire la propuneri vizând inclusiv transparenţa interviurilor în cadrul concursurilor de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în funcţii de conducere şi admitere în magistratură nu probează nelegalitatea desfăşurării probei constând în susţinerea proiectului din cadrul concursului analizat, în condiţiile în care atât proba menţionată, cât şi întregul concurs sau examen s-au desfăşurat cu respectarea prevederilor legale şi regulamentare în materie.

d) Contrar susţinerilor contestatoarelor, memoriile formulate de acestea au fost efectiv analizate de Plen, fiind soluţionate prin Hotărârile nr. 744/2017 şi nr. 745/2017, argumentele avute în vedere la adoptarea soluţiei de respingere regăsindu-se în actele administrative menţionate.

Este lipsită de relevanţă trimiterea pe care părţile au făcut-o la memoriul formulat de un candidat la concursul pentru promovarea în funcţia de judecător la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care, pe de o parte, respectivul memoriu se referă la un alt concurs decât cel supus analizei în cauză şi, pe de altă parte, în şedinţa din 4 iulie 2017, Plenul a dispus amânarea analizării memoriului pe aspectele ce ţin de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

În ceea ce priveşte cererea de constatare a intervenirii suspendării de drept a hotărârilor atacate, în temeiul art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, intimatul a arătat că efectul suspensiv de executare a actelor administrative contestate nu a intervenit.

Referitor la Hotărârile Plenului nr. 744 din 4 iulie 2017 şi nr. 745 din 4 iulie 2017, se poate observa că acestea vizează, pe de o parte, respingerea memoriilor formulate de unii candidaţi (printre care şi contestatoarele) la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, astfel că din această perspectivă hotărârile menţionate nu conţin dispoziţii susceptibile de a fi aduse la îndeplinire prin executare. În aceste condiţii, art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 care instituie efectul suspensiv de executare a hotărârilor menţionate, în situaţia formulării contestaţiei, nu este incident.

Pe de altă parte, nici în ceea ce priveşte soluţia de validare a rezultatelor concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, efectul suspensiv de executare nu se produce, deoarece aceste acte administrative au fost deja puse în executare. Astfel, consecinţa validării rezultatelor concursului organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017 este reprezentată de numirea în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la respectivul concurs.

Or, în cauză, prin Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 839 din 4 iulie 2017, s-a dispus numirea doamnei judecător A. în funcţia de preşedinte al Judecătoriei laşi, începând cu data de 15 iulie 2017, iar prin Hotărârea secţiei pentru procurori nr. 463 din 4 iulie 2017, s-a dispus numirea domnului procuror B. în funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda. Aceste hotărâri au fost emise anterior formulării contestaţiei de către părţi, aspect ce reiese din fişa Ecris cu privire la Dosarul nr. x/2017, potrivit căreia data înregistrării contestaţiei la instanţa supremă este 12 iulie 2017.

Intimatul a arătat că nu este relevant faptul că începerea efectivă a activităţii de către magistraţii numiţi în funcţii de conducere se realizează de la data de 15 iulie 2017, având în vedere că stabilirea unei date ulterioare este justificată exclusiv de aspecte organizatorice referitoare la activitatea desfăşurată de magistraţi la instanţele sau parchetele de la care provin. În niciun caz, respectiva dată nu conduce la amânarea momentului la care hotărârea de validare este pusă în executare, în condiţiile în care punerea în executare s-a realizat deja prin emiterea hotărârilor de numire.

Referitor la Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 839 din 4 iulie 2017 şi la Hotărârea secţiei pentru procurori nr. 463 din 4 iulie 2017, consideră că acestea nu intră în sfera de incidenţă a prevederilor art. 29 alin. (5), (7) şi (8) din Legea nr. 317/2004. Astfel, normele în discuţie sunt de strictă interpretare, neputând fi extinse prin analogie şi la alte hotărâri decât cele pronunţate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi care privesc cariera şi drepturile magistraţilor.

În acest sens, este şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 1180 din 13 aprilie 2016), instanţa supremă reţinând că beneficiul suspendării de drept a hotărârilor emise de Consiliul Superior al Magistraturii se aplică doar hotărârilor Plenului, arătate la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, astfel că o hotărâre pronunţată de secţia corespunzătoare nu poate forma obiect al măsurii de temporizare a aplicării dispoziţiilor sale referitoare la cariera şi drepturile magistraţilor.

În dovedire, intimatul a solicitat încuviinţarea probei cu următoarele înscrisuri: memoriul înregistrat sub nr. 4502/2017, notele Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 713/4502/2017 şi nr. 709/4502/2017, Hotărârile Plenului nr. 744/2017, nr. 541/2017 şi nr. 745/2017, anexele la Hotărârea Plenului nr. 541/2017, tabel rezultate concurs. Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 839/2017, Hotărârea secţiei pentru procurori nr. 463/2017, ordinea de zi soluţionată a Plenului din 04 iulie 2017, ordinea de zi soluţionată a secţiei pentru judecători din data de 15 iunie 2017, Deciziile nr. 1180 din 13 aprilie 2016, nr. 2100 din 20 mai 2015 şi nr. 861 din 21 februarie 2012 ale instanţei supreme, adresa nr. 3776/26 iulie 2017 a Institutului Naţional al Magistraturii şi fişele de formare profesională.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 - 208 din C. proc. civ., republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

II.Aspecte procesuale

La termenul din 10 octombrie 2017, s-a luat act de solicitarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii de introducere în cauză în calitate de intimaţi a numiţilor A. şi B., ca destinatari ai deciziilor atacate, aceştia fiind citaţi cu menţiunea de a formula întâmpinare.

Intimatul B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei formulate de contestatoarea F., ca neîntemeiată.

Sub aspect probatoriu, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar de părţi şi a apreciat că nu se impune administrarea unor probe suplimentare în raport de cererea formulată de contestatoare.

III. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei

III.1. Situaţia de fapt

Contestatoarele au participat la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, candidând pentru funcţiile de preşedinte al Judecătoriei Iaşi şi al Judecătoriei Vaslui (doamna judecător C.) şi de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (doamna procuror F.).

Doamna judecător C. a obţinut nota 5 la proba constând în susţinerea proiectului şi nota 8.60 la proba scrisă, având media finală 6,80 şi clasându-se pe poziţia a doua în clasamentul candidaţilor la funcţia de preşedinte al Judecătoriei Iaşi. Pentru funcţia de preşedinte al Judecătoriei Vaslui, notele obţinute de contestatoare au fost 4 la proba constând în susţinerea proiectului şi 8,60 la proba scrisă, având media finală 6.30.

Doamna procuror F. a obţinut nota 7.92 la proba constând în susţinerea proiectului şi nota 8,60 la proba scrisă, având media finală 8,26 şi clasându-se pe poziţia a doua în clasamentul candidaţilor Ia funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda.

Prin Hotărârea nr. 744 din 4 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus respingerea memoriului formulat de către domnii judecători C. (Judecătoria Bacău), D. (Judecătoria Curtea de Argeş) şi E. (Curtea de Apel Bacău), prin care solicită invalidarea în tot sau în parte a concursului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017. Un memoriu similar formulat de doamna procuror F. (Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda) a fost respins prin Hotărârea Plenului nr. 745 din 4 iulie 2017.

Totodată, prin hotărârile menţionate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât validarea rezultatelor concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor la Curţi de apel, tribunale şi judecătorii, şi a procurorilor la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii, concurs organizat în perioada 24 martie - 28 iunie 2017, conform tabelelor de clasificare anexate la nota direcţiei de specialitate.

Prin Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 839 din 4 iulie 2017, s-a dispus numirea doamnei judecător A. în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Iaşi, începând cu data de 15 iulie 2017.

Prin Hotărârea secţiei pentru procurori nr. 463 din 4 iulie 2017, s-a dispus numirea domnului procuror B. în funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda.

III.2. Analiza motivelor de nulitate invocate de contestatoare

III.2.1. În ceea ce priveşte motivul referitor la încălcarea prev. art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 şi art. 9, respectiv art. 29 din Regulament de concurs cu privire la membrii comisiei de evaluare.

Contestatoarele au invocat faptul că judecătorii şi procurorii care au făcut parte din comisiile de evaluare nu au urmat cursuri de management şi nici cursuri ţinute de Institutul Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare.

Dispoziţiile legale relevante pentru soluţionarea acestei critici sunt art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 (comisia de examinare este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională; la constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management); art. 49 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 (comisia de examinare este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională; la constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management); art. 9 din Hotărârea nr. 320/2006 din 27 aprilie 2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor (la constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, au fost înscrişi în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare), art. 29 din acelaşi Regulament (la constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, au fost înscrişi în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare).

Astfel, aşa cum în mod corect a invocat intimata, legiuitorul nu a instituit obligaţia ca membrii comisiilor de examinare să fie desemnaţi exclusiv dintre magistraţii care au urmat cursuri de management, ci membrii sunt desemnaţi în principal dintre judecătorii şi procurorii care au urmat cursuri de management, în lipsa unor astfel de magistraţi interesaţi să facă parte din comisiile de examinare, putând fi numiţi şi judecători şi procurori care nu întrunesc respectiva cerinţă. O astfel de prevedere legală este pertinentă, ţinând cont de faptul că imposibilitatea constituirii comisiilor în lipsa magistraţilor care au urmat cursuri de management (urmarea acestor cursuri nefiind o obligaţie) ar duce la imposibilitatea desfăşurării examinărilor şi derulării concursului.

De altfel, o parte din membrii comisiilor au urmat cursuri de management, astfel cum rezultă din adresa nr. 3776 din 26 iulie 2017 a Institutului Naţional al Magistraturii sau a deţinut sau deţine funcţii de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor, ceea ce reprezintă o garanţie a deţinerii experienţei practice necesare şi a abilităţilor necesare pentru fi desemnaţi membri în comisiile de examinare.

Considerentele de mai sus sunt aplicabile şi în ceea ce priveşte condiţia ca magistraţii desemnaţi să fi urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare, legiuitorul folosind, în art. 9 alin. (1) şi art. 29 alin. (1) din Regulament, aceeaşi sintagmă dispozitivă, iar nu imperativă ("în principal").

Pe de altă parte, din aceeaşi adresă nr. 3776 din 26 iulie 2017, rezultă că o parte din membrii comisiilor au participat la cursuri de formare în domeniul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor; dincolo de acest aspect, urmarea de asemenea cursuri nu mai reprezintă o obligaţie, art. 30 alin. (5) din Hotărârea Plenului nr. 676/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, republicată, stipulând că instruirea ca evaluatori se realizează de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei sau parchetului ierarhic superior.

În ceea ce priveşte susţinerea că nici specialiştii în management şi organizare instituţională nu au cursuri speciale de organizare judiciară, instanţa constată că o asemenea cerinţă nu este prevăzută în textele legale, experienţa de management specifică instanţelor sau parchetelor fiind verificată de membrii comisiei ce provin din cadrul instanţelor/parchetelor.

Ca urmare, acest prim motiv de nulitate referitor la încălcarea prev. art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 şi art. 9, respectiv art. 29 din Regulament de concurs cu privire la membrii comisiei de evaluare, este nefondat, fiind respectate normele legale şi regulamentare aplicabile în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor.

III.2.2. În ceea ce priveşte criticile legate de proba privind susţinerea proiectului

În esenţă, contestatoarele au criticat modul de formulare a întrebărilor la testarea orală (examinarea este una pur formală, aleatorie şi lipsită de rigoare; întrebările nu au fost previzibile şi echitabile, fiind chiar discriminatorii), precum şi modul de notare, comparativ cu activitatea altor comisii de evaluare.

Or, comisia de concurs este o structură administrativă de specialitate care are drept exclusiv de apreciere pe disciplina sa de specialitate; puterea de apreciere a administraţiei nu este absolută, ci poate fi cenzurată de judecătorul de contencios administrativ în ipoteza în care exercitarea acesteia se face cu exces de putere, în condiţiile descrise în art. 2 lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Or, în cauza de faţă, nu a fost dovedită manifestarea unui asemenea exces de putere, fiind respectate regulile procedurale referitoare la desfăşurarea probei cu interviul referitor la susţinerea proiectului, toţi candidaţii au susţinut proba oral în faţa comisiei de examinare, în aprecierea susţinerii proiectului de către toţi candidaţii fiind avute în vedere criteriile regulamentare şi acordate notele corespunzătoare; totodată, susţinerea probei a fost înregistrată cu mijloace audio.

Dincolo de acest aspect, orice control al instanţei de contencios administrativ se opreşte; aşa cum a statuat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 28 februarie 2002 în cauza San Juan împotriva Franţei), deciziile comisiilor de confirmare sau de atestare a unor aptitudini, însuşiri sau calităţi profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc, evaluarea apropiindu-se de o testare a cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru exercitarea unei profesii ce iese din sfera garanţiilor instituite de art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, instanţa de contencios administrativ nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de evaluare şi la atribuţiile comisiei de evaluare, iar nu aspectele privind punctajul acordat persoanei evaluate. Altfel spus, instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui comisiei de evaluare, respectiv nu poate realiza evaluarea proiectului candidatului. Această abordare se regăseşte şi în jurisprudenţa CEDO, care a decis că în situaţia când litigiul priveşte verificarea legalităţii procedurii în faţa comisiei de admitere, precum şi examinarea îndeplinirii de către candidaţi a condiţiilor prevăzute de lege pentru o activitate profesională, pot fi cenzurate pe cale jurisdicţională doar viciile de procedura şi deturnarea de putere.

Evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei profesionale sunt, însă, elemente similare unui examen de tip şcolar sau universitar, ce se îndepărtează atât de mult de la sarcina unui judecător, încât garanţiile prevăzute de art. 6 din CEDO nu ar putea viza litigii într-o asemenea materie (cauza Van Marle şi alţii c. Olandei, Hotărârea din 26 iunie 1986).

În ceea ce priveşte susţinerea că proba cu susţinerea orală a proiectului se suprapune cel puţin parţial peste proba privind testarea psihologică, criticile contestatoarelor vizează în fapt modalitatea de reglementare a acestei probe, iar nu eventuale neregularităţi săvârşite cu ocazia desfăşurării concursului sau examenului. O, în lipsa unei cereri de anulare parţială a normelor regulamentare în materie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 554/2004, argumentele părţilor nu pot conduce la constatarea nelegalităţii actelor administrative atacate şi invalidarea totală sau parţială a concursului sau examenului, cum se solicită prin prezentul demers judiciar. În concluzie, nici acest motiv de critică nu poate fi considerat fondat.

III.2.3. În ceea ce priveşte criticile referitoare la proba scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane

În ceea ce priveşte argumentele referitoare la suprapunerea parţială a probei constând în susţinerea proiectului peste proba privind testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres, Înalta Curte a reţinut deja că acestea pun în discuţie modalitatea de reglementare a probelor menţionate, astfel că nu pot fi analizate în prezentul cadru procesual.

Referitor la criticile vizând tematica şi bibliografia stabilite, acestea nu mai pot influenţa rezultatele concursului sau examenului finalizat deja, astfel încât eventualele propuneri pot fi avute în vedere de Consiliu la o viitoare sesiune de concurs.

Aspectele legate de Nota Inspecţiei Judiciare privind propuneri de modificare pentru numirea în funcţii de conducere reprezintă argumente de lege ferenda, care nu pot afecta validitatea unui concurs deja finalizat. Pe de altă parte, criticile contestatoarelor sunt generice şi nu pot fi analizate în concret de instanţă. Pe de altă parte, modul de concepere a subiectelor la proba scrisă nu poate fi supus cenzurii instanţei de contencios administrativ, din aceleaşi raţiuni pentru care nici modul de evaluare efectuat de comisie nu poate intra sub cenzura instanţei, reprezentând aspecte ce ies din sfera de control a judecătorului.

III.2.4. Cu privire la respingerea de către intimată a solicitării contestatoarelor de a analiza utilitatea probei cu susţinerea proiectului, dat fiind că există deja o testare psihologică şi un proiect scris depus după înscrierea la examen

Contrar susţinerilor contestatoarelor, memoriile formulate de acestea au fost efectiv analizate de Plen, fiind soluţionate prin Hotărârile nr. 744/2017 şi nr. 745/2017, argumentele avute în vedere la adoptarea soluţiei de respingere regăsindu-se în actele administrative menţionate.

Contestatoarele au susţinut că intimata a respins solicitarea cu o vădită discriminare faţă de situaţia probei cu interviul de la concursul pentru promovarea în funcţia de judecător la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, memoriul formulat de un candidat la concursul din iunie 2017 urmând a fi analizat de CSM (ordinea de zi din 4 iulie 2017, punctul 29). Faptul că proba interviului prezintă probleme, discriminări şi alte neajunsuri a fost recunoscut în mod implicit de către CSM, care, în cadrul secţiei de judecători, a hotărât în data de 15 iunie 2017, la punctul 18, consultarea instanţelor cu privire la propuneri referitoare la transparenţa decizională a CSM şi transparenţa interviurilor în cadrul concursurilor de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţii de conducere şi admitere în magistratură.

Înalta Curte reţine că soluţia secţiei pentru judecători din data de 15 iunie 2017 referitoare la consultarea instanţelor judecătoreşti cu privire la propuneri vizând inclusiv transparenţa interviurilor în cadrul concursurilor de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în funcţii de conducere şi admitere în magistratură nu probează nelegalitatea desfăşurării probei constând în susţinerea proiectului din cadrul concursului analizat, în condiţiile în care atât proba menţionată, cât şi întregul concurs sau examen s-au desfăşurat cu respectarea prevederilor legale şi regulamentare în materie.

III.3. Temeiul procesual al soluţiei adoptate

În temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestaţia ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatoarele C. şi F. împotriva Hotărârii nr. 744 din 4 iulie 2017, a Hotărârii nr. 745 din 4 iulie 2017 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a Hotărârii nr. 839 din 4 iulie 2017 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi a Hotărârii nr. 463 din 4 iulie 2017 a secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii, A. şi B., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 februarie 2018.

Procesat de GGC - LM