Reduction of SAPARD fund recovery debt due to violation of the proportionality principle

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe în data de 5 iulie 2010 reclamantul Consiliul Local al Comunei Mitreni a chemat în judecată pârâta Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P.) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună:

(i) anularea în tot a deciziei emise de pârâta A.P.D.R.P. prin care a fost respinsă Contestaţia nr. 133 din 14 ianuarie 2010, formulată de Consiliul Local al Comunei Mitreni împotriva Procesului-verbal de constatare, încheiat la data de 7 ianuarie 2010 (şi înregistrat la 6 ianuarie 2010) de către echipa de verificare din cadrul agenţiei pârâte, (ii) anularea în tot a Procesului-verbal încheiat la data de 7 ianuarie 2010 de către reprezentanţii A.P.D.R.P. privitor la proiectul "Alimentarea cu apă potabilă a satelor Mitreni şi Valea Roşie, judeţul Călăraşi", (iii) suspendarea executării obligaţiei impuse prin procesul-verbal amintit Consiliului Local Mitreni de a restitui A.P.D.R.P suma de 2.453.871,98 RON la care vor fi adăugate majorări şi penalităţi, calculate conform legii, pana la soluţionarea prezentei cauze,

(IV) obligarea pârâtei, în temeiul art. 274 C. proc. civ. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea acţiunii, Consiliul Local al Comunei Mitreni a arătat că, la data de 6 februarie 2004 a încheiat cu Agenţia SAPARD - România, Contractul-cadru cu nr. y, pentru acordarea unui ajutor financiar nerambursabil privitor la finanţarea realizării alimentării cu apă a satelor Valea Roşie, Corn, Mitreni, Jud. Călăraşi, în valoare de 31.375.143.853 ROL (3.137.514,38 RON), care a fost realizat şi executat până la data de 29 septembrie 2006, când a fost încheiat Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/2006.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 3564 din 28 mai 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al Comunei Mitreni în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (A.P.D.R.P.) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, având în vedere ansamblul materialului probator depus şi aflat la dosarul cauzei, instanţa de fond a reţinut că, între APDRP, în calitate de Autoritate Contractantă şi Consiliul Local Mitreni, în calitate de Beneficiar, la data de 6 februarie 2004, s-a încheiat Contractul cadru nr. y, având ca obiect acordarea unui ajutor financiar nerambursabil în cuantum de 31.375.853 ROL (3.137.514,38 RON) pentru realizarea proiectului denumit " Alimentarea cu apă potabilă a satelor Mitreni şi Valea Roşie, judeţul Călăraşi " în cadrul Măsurii 2.1. "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale".

Ajutorul financiar nerambursabil a fost constituit în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, din două componente, respectiv contribuţie CE în proporţie de 75% şi contribuţie de la bugetul de stat în proporţie de 25%.

Proiectul avea ca scop realizarea unei reţele cu apă destinată deservirii unui nr. de peste 4.000 de locuitori din cele două sate, care urma să fie finalizat în termen de 8 luni, perioadă de execuţie care a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2006, în total o perioadă de aproximativ 32 de luni.

La data de 5 martie 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată printr-o plângere penală (nr. 306/VIII-1/2007), de către viceprimarul comunei Mitreni prin care au fost semnalate nereguli cu privire la modul de implementare al Proiectului "Alimentarea cu apă potabilă a satelor Mitreni şi Valea Roşie, judeţul Călăraşi", cod C y, finanţat din programul SAPARD al cărui beneficiar este Consiliul Local Mitreni.

La solicitarea DNA - Serviciul Teritorial Bucureşti -, în perioada 25 mai - 15 iunie 2007, Departamentul de Luptă Antifraudă - DLAF a efectuat un control privind modul de obţinere, derulare şi utilizare a fondurilor SAPARD aferente Proiectului menţionat.

În urma constatărilor făcute, DLAF a dispus, între altele, informarea OLAF, precum şi a APDRP, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru recuperarea sumelor plătite din fondurile publice.

Prin Procesul-verbal de constatare nr. x din 6 ianuarie 2010 organele de control din cadrul APDPR au reţinut că, în derularea proiectului s-au produs următoarele nereguli:

I. Pentru achiziţia de servicii de proiectare (elaborarea Proiectului tehnic, a caietelor de sarcini şi detaliilor de execuţie) s-a folosit procedura simplificată prin selecţie de oferte.

(i) Ofertantul declarat câştigător SC A. SRL din Piteşti a prezentat Certificatul fiscal nr. 17505 din 24 mai 2004 prin care se atestă faptul că ofertantul nu figurează cu obligaţii de plata restante la bugetul statului, termenul de valabilitate fiind depăşit.

(ii) În realitate, SC A. SRL a folosit certificatul fiscal din luna anterioară pentru că, la 30 iunie 2004, figura cu obligaţii restante de plată în valoare de 4.265 RON. În aceste condiţii, societatea nu îndeplinea condiţia obligatorie de eligibilitate, şi anume aceea de a nu înregistra datorii la bugetul statului.

II. Contractul de servicii privind dirigenţia de şantier a fost atribuit unei persoane care nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate tehnica, fapt ce contravine prevederilor Secţiunii - "Criterii de selecţie şi adjudecare" din Partea comuna a "Manualului de reguli şi proceduri pentru contractele de achiziţii publice de servicii, bunuri şi lucrări - aferente Programului SAPARD", preluate şi în dosarul de licitaţie la capitolul "Instrucţiuni pentru ofertanţi".

(i) Domnul B. nu îndeplinea condiţia de eligibilitate prevăzută în "Instrucţiunile către ofertanţi" şi anume aceea de a deţine atestatul MLPTL pentru îndeplinirea funcţiei de diriginte de şantier cu o vechime de minim 1 an. Autorizarea MLPTL deţinută de domnul B. este din data de 28 martie 2005, ceea ce echivalează cu o vechime de aprox. 4 luni (faţă de momentul realizării achiziţiei) nu 1 an.

III. Pentru achiziţia de lucrări s-a utilizat procedura licitaţiei naţionale deschise.

(i) SC C. SA deşi a prezentat informaţiile privind experienţa relevantă, lucrările executate fie nu se încadrau în intervalul de timp cerut (ultimii 3 ani), fie nu puteau fi susţinute prin procese-verbale de recepţie finală.

(ii) În aceasta situaţie, contractul de execuţie lucrări a fost încheiat cu un ofertant neeligibil din punct de vedere tehnic, contrar prevederilor pct. 4.1. din "Instrucţiunile pentru ofertanţi", criterii stabilite conform Părţii comune a "Manualului de reguli şi proceduri pentru contractele de achiziţii publice de servicii, bunuri şi lucrări - aferente Programului " SAPARD".

IV. Executantul SC C. SA Bucureşti a subcontractat lucrări în procent de 27,36% din valoarea totala contractată, fără a încunoştinţa Autoritatea Contractantă - Consiliul Local Mitreni şi fără a declara aceasta intenţie la momentul participării la licitaţie.

V. Proiectul de alimentare cu apa nu şi-a atins obiectivul, cu ocazia verificărilor efectuate de DLAF constatându-se ca alimentarea populaţiei cu apa se face tot din fântânile publice şi individuale şi nu din reţeaua centralizată. În conformitate cu Fişa Tehnică a Măsurii (anexa 5 la Ghidul Solicitantului) "Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat".

În consecinţă, organul de control a propus, iar directorul general al APDRP a aprobat măsura declarării ca neeligibile a cheltuielilor efectuate pentru proiectul respectiv şi recuperarea unui debit de 2.453.871,97 RON (adică plăţile efectuate către Beneficiar: Tranşa 1 = 640.919,23 RON, Tranşa 2 = 1.005.523,7 RON, Tranşa 3 = 581.326,36 RON, Tranşa 4 = 226.102,67 RON, la care se adaugă majorările şi penalităţile aferente, debit în sarcina Beneficiarului Consiliul Local al Comunei Mitreni.

Contestaţia formulată de Consiliul Local al Comunei Mitreni a fost respinsă prin Decizia nr. 667 din 8 martie 2010 emisă de directorul general al APDRP.

Prin acţiunea în care reclamantul Consiliul Local al Comunei Mitreni a învestit instanţa de contencios administrativ, acesta a susţinut, în primul rând, că încălcările procedurilor de derulare a proiectului nu-i pot fi imputabile în condiţiile în care Autoritatea Contractantă este cea care a avizat documentaţiile şi procedurile derulate pentru realizarea proiectului.

Instanţa a constatat însă că, în litigiul de faţă nu este vorba de nereguli constatate în legătură cu Contractul de finanţare în care Autoritatea Contractantă APDRP a fost parte ci, este vorba de nereguli constatate în legătură cu procedurile şi contractele încheiate de Consiliul Local al Comunei Mitreni pentru derularea proiectului: achiziţia de servicii de proiectare, contractul de servicii privind dirigenţia de şantier, achiziţia de lucrări, etc., operaţiuni organizate şi aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Mitreni.

Referitor la neregula privind atribuirea contractului de achiziţii de servicii de proiectare, reclamantul a susţinut că aceasta este cel puţin discutabilă din moment ce, SC A. SRL a prezentat Certificatul fiscal nr. 17505 din 24 mai 2004 din care rezultă că nu figura cu obligaţii de plata restanţe la bugetul statului.

Instanţa de fond a reţinut că termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru data de 30 iunie 2004, iar contractul a fost încheiat la data de 17 iulie 2004, ceea ce însemnă că, SC A. SRL, aşa cum au susţinut şi organele de control, a folosit un certificat de cazier eliberat în luna precedentă (24 mai 2004), iar nu din luna în care s-au depus ofertele (30 iunie 2004), iar din Adresa nr. 35672 din 14 iunie 2007 a DGFP Argeş, rezultă că societatea comercială figura la data de 30 iunie 2004, cu obligaţii de plată restante de 4.265 RON, ceea ce atrage neeligibilitatea acestui ofertant, potrivit prevederilor Secţiunii - "Eligibilitatea ofertanţilor" şi "Criterii de selecţie şi adjudecare" din Partea comună a Manualului de reguli şi proceduri pentru contractele de achiziţii publice de servicii, bunuri şi lucrări aferente Programului SAPARD, care au fost preluate şi în dosarul de licitaţii la capitolul "Instrucţiuni pentru ofertanţi".

În ceea ce priveşte neregula referitoare la desemnarea dirigintelui de şantier, reclamantul a susţinut, în esenţă, că neîndeplinirea condiţiei vechimii minime nu a avut consecinţe negative în ceea ce priveşte realizarea proiectului, apărare care este lipsită de temei legal.

Astfel, în cauză, este necontestat faptul că dirigintele de şantier desemnat obţinuse autorizarea MLPTL la data de 28 martie 2005, iar contractul de servicii privind dirigenţia de şantier fusese atribuit în cursul lunii august 2005, în timp ce, condiţia de eligibilitate impunea o vechime de 1 an, potrivit prevederilor Secţiunii " Criterii de selecţie şi adjudecare" din Partea comună a Manualului de reguli şi proceduri pentru contractele de achiziţii publice de servicii, bunuri şi lucrări aferente Programului SAPARD, care au fost preluate şi în dosarul de licitaţii la capitolul " Instrucţiuni pentru ofertanţi".

În ceea ce priveşte neregula referitoare la faptul că SC C. SA a subcontractat 27,36% din lucrările contractate fără încunoştinţarea Consiliului Local al Comunei Mitreni şi fără să fi declarat acest lucru în oferta depusă pentru participarea la licitaţie, reclamantul a susţinut că este o situaţie care nu-i poate fi imputată, din moment ce, APDRP a cunoscut acest fapt cu ocazia aprobării plăţilor.

Apărarea reclamantului este lipsită de temei legal, din moment ce rezultă încălcarea prevederilor art. 7 - Subcontractarea pct. 7.1, 7.2 şi 7.3 din "Condiţii generale pentru contractele de lucrări - "Manualul de instrucţiuni pentru contractele de achiziţii de lucrări" - Anexa IV la Contractul de finanţare, aceasta conducând implicit la încălcarea prevederilor contractuale, respectiv art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 3 alin. (1) din Contractul de finanţare, beneficiind de sume necuvenite care potrivit reglementărilor în domeniu trebuie recuperate.

Astfel, în acest articol se prevede expres şi fără echivoc că pentru a putea proceda la subcontractarea unei părţi a contractului de execuţie lucrări, ofertantul câştigător, trebuia să fi avut acordul scris al autorităţii contractante, iar subcontractanţii vor trebui să îndeplinească aceleaşi criterii de eligibilitate aplicabile Contractantului, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza de faţă, aspecte necontestate de altfel nici de reclamant.

Aşa cum s-a arătat, organele de control au reţinut şi faptul că, SC C. SRL nu îndeplinea condiţia privind experienţa relevantă, ceea ce reprezintă încălcarea prevederilor pct. 4.1 din Instrucţiuni pentru ofertanţi, stabilită conform Părţii comună a Manualului de reguli şi proceduri pentru contractele de achiziţii publice de servicii, bunuri şi lucrări aferente Programului SAPARD, care au fost preluate şi în dosarul de licitaţii la capitolul "Instrucţiuni pentru ofertanţi".

Or, referitor la această neregulă, reclamantul nu a formulat alte apărări în afara celor anterior arătate potrivit cărora APDRP a cunoscut aceste nereguli la momentul avizării plăţilor, apărare înlăturată de instanţă pentru argumentele arătate mai sus.

Referitor la concluzia organelor de control în sensul că proiectul realizat este nefuncţional, reclamantul a susţinut că această concluzie este greşită şi că locuitorii celor două sate folosesc reţeaua de alimentare cu apă ce a fost realizată.

Astfel, organele de control au constatat, la data realizării acţiunii de control, că reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică a Judeţului Călăraşi au dispus începând cu data de 5 martie 2007 ridicarea Autorizaţiei sanitare de funcţionare şi totodată suspendarea activităţii de livrare a apei din cauza nerespectării parametrilor fizico-chimici şi microbiologici.

Or, potrivit art. 14 - "Eligibilitatea cheltuielilor", pct. 14.2 "Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat pe o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăţi)".

În concluzie, având în vedere considerentele prezentate mai sus, Curtea de apel a respins acţiunea formulată ca neîntemeiată, Procesul-verbal de constatare nr. x din 6 ianuarie 2010 şi Decizia nr. 667 din 8 martie 2010 fiind acte administrative legale şi temeinice.

3. Cererea de recurs şi motivele înfăţişate

Împotriva Sentinţei civile nr. 3564 din 28 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în termen legal, a formulat recurs reclamantul Consiliul Local al comunei Mitreni, invocând în drept prevederile art. *304<SUP>1</SUP> C. proc. civ., şi art. 20 din Legea 554/2004, republicată, criticând-o, în esenţă, pentru motivele în continuare arătate.

3.1. Printr-un prim motiv de recurs, în contextul reiterării succinte a situaţiei de fapt, respectiv a neregulilor reţinute în sarcina sa, recurentul a susţinut că instanţa de fond nu a avut în vedere toate motivele enunţate în acţiunea introductivă şi nu s-a referit la acestea în motivarea prin care a respins acţiunea.

Astfel, recurentul a susţinut că instanţa de fond nu a analizat susţinerile potrivit cu care, beneficiarul lucrării, Consiliul Local Mitreni nu a fost abilitat, conform părţii comune din Manualul de reguli de proceduri pentru contractele de achiziţii publice de servicii, bunuri şi lucrări aferente Programului SAPARD, să facă verificări dacă ofertantul SC A. SRL avea obligaţii de plată către stat, atât timp cât aceasta a prezentat Certificatul fiscal nr. 17505 din 24 mai 20104, prin care se atesta faptul că, ofertantul nu figura cu obligaţii restante la bugetul statului.

În privinţa vechimii minime a atestatului d-nului ... s-a arătat că, dacă neîndeplinirea condiţiei de un an a avut vreo consecinţă negativă asupra activităţii de supraveghere a executării lucrărilor, nu poate fi aplicată sancţiunea restituirii fondurilor primite. Atestatul dirigintelui de şantier a fost depus la dosarul licitaţiei şi a fost verificat de comisia autorităţii contractante. Neîndeplinirea condiţiei vechimii atestatului, prin ea însăşi, nu a adus vreun prejudiciu proiectului, iar sancţiunea aplicată este disproporţionată.

În ceea ce priveşte subcontractarea de către SC C. SA a unor lucrări în procent de 27,36%, acest fapt nu poate fi imputat beneficiarului lucrării.

Constatarea aşa-ziselor nereguli şi situaţia exactă a lucrărilor nu s-a făcut printr-o cercetare pe teren, de către membrii comisiei, aceştia nu au fost la locul obiectivului.

3.2. Prin cel de-al doilea motiv de recurs se susţine că instanţa de fond a procedat la o judecată vădit partinică ce a defavorizat reclamantul, iar judecătorul a omis să ia în considerare toate probele depuse la dosar, în mod special cele referitoare la staţia de tratare a apei, începând cu Autorizaţia Sanitară de funcţionare nr. 00081 din 9 decembrie 2011, buletinul de analiză 908-2 emis de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, centralizatoarele cu numărul de familii din satul Mitreni şi satul Valea Roşie, racordate la reţeaua de alimentare cu apă.

Pentru staţia de tratare există autorizaţia de construire, precum şi autorizaţia de gospodărire a apelor, valabilă până în anul 2014.

3.3. Prin cel de-al treilea motiv de recurs, recurentul a criticat şi a susţinut că, judecătorul fondului a încălcat principiul aflării adevărului şi al rolului activ al judecătorului, prin respingerea tuturor probelor solicitate. Astfel, în opinia recurentului, expertiza tehnică, proba testimonială şi interogatoriile ar fi putut lămuri pe deplin judecătorul fondului despre situaţia reală a realizării proiectului, despre funcţionarea sa şi nu în ultimul rând despre lipsa oricărei consecinţe asupra investiţiei cauzate de certificatul fiscal depus de SC A. SRL, despre faptul că lucrările executate direct sau prin subantreprenori angajaţi de SC C. SA sunt bine făcute şi că lipsa de vechime de un an a dirigintelui de şantier nu a afectat desfăşurarea lucrărilor.

3.4. Prin ultimul motiv de recurs se susţine că, instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a schimbat natura vădit neîndoielnică a acţiunii îndreptate împotriva deciziei de respingere a contestaţiei şi anulare a procesului-verbal, în sensul că a reţinut în considerente că:

"în litigiul de faţă nu este vorba de nereguli constatate în legătură cu contractul de finanţare ci este vorba de nereguli constatate în legătură cu procedurile şi contractele încheiate de Consiliul Local al comunei Mitreni pentru derularea proiectului: achiziţia de servicii de proiectate, contractul pentru dirigenţia de şantier, achiziţia de lucrări etc., operaţiuni organizate şi aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Mitreni".

Greşeala instanţei de interpretare a acţiunii şi a motivelor recurentului-reclamant constă în aceea că nu a reţinut că acţiunea şi contestaţia reclamantului nu au vizat sub niciun aspect contractul de finanţare.

Pentru aceste motive, recurentul reclamant a solicitat admiterea recursului, indicând că, în situaţia în care nu se va dispune casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării probatoriului integral, aşa cum a fost cerut de reclamant, solicită admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei civile atacate, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

4. Apărările formulate în cauză şi procedura de soluţionare a recursului.

Intimata APDRP a formulat întâmpinare la recursul înfăţişat de recurentul-reclamant solicitând, în esenţă, în contextul prezentării circumstanţelor cauzei, respingerea ca nefondat a recursului şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii atacate, indicând că instanţa de fond a dat o corectă dezlegare cauzei, motivele invocate de recurentul-reclamant fiind nefondate.

În faţa instanţei de recurs, la termenul de judecată de la 14 februarie 2014, s-au solicitat părţilor referiri cu privire la stadiul cercetărilor penale menţionate în cuprinsul Notei DLAF nr. 7/2007, şi totodată în temeiul art. 305 C. proc. civ. a fost încuviinţată proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată de recurentul reclamant, respectiv buletin de analiză nr. 20144 din 27 ianuarie 2014 pentru probele de apă prelevate de la pompa stradală-sistemul de alimentare cu apă a satelor Mitreni şi Valea Roşie.

La data de 2 iulie 2014, instanţa de recurs a suspendat judecarea recursului, la solicitarea recurentului reclamant, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la soluţionarea Dosarului nr. z/269/2014, aflat pe rolul Judecătoriei Olteniţa, având ca obiect o cauză penală, privitoare la inculpatul D., reprezentantul legal al Consiliului Local Mitreni, cu privire la care s-a depus la dosar, în copie, şi Ordonanţa nr. 120/P/2007 din data de 5 noiembrie 2007, emisă de Ministerul Public - DNA în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru comiterea mai multor infracţiuni prevăzute în Legea 78/2000.

În fine, la data de 11 iulie 2016, la cererea recurentului Consiliul Local al Comunei Mitreni, motivat de împrejurarea că în data de 21 decembrie 2015 a fost pronunţată Sentinţa penală numărul 279/2015 pronunţată în Dosarul nr. z/2014, aflat pe rolul Judecătoriei Olteniţa, rămasă definitivă, prin care s-a dispus achitarea inculpatului D. ca şi altor inculpaţi pentru o serie de infracţiuni reţinute în sarcina lor, urmare a celor arătate în Nota DLAF nr. 7/2007, a fost repusă cauza pe rol.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza de faţă prin prisma criticilor ce i-au fost aduse de recurentul reclamant, faţă de prevederile legale aplicabile, incluzând art. *304<SUP>1</SUP> C. proc. civ., raportat şi la apărările intimate pârâte, Înalta Curte apreciază că recursul de faţă este fondat însă numai în limitele şi pentru considerentele în continuare înfăţişate.

Astfel cum rezultă şi din expunerea rezumativă a considerentelor sentinţei recurate, de la punctul 2 din prezenta decizie, recurentul-reclamant Consiliul Local al Comunei Mitreni a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere de verificare a legalităţii, respectiv de anulare, în tot, a procesului-verbal de constatare nr. x încheiat la data de 7 ianuarie 2010 de către reprezentanţii intimatei APDRP, privitor la proiectul "Alimentarea cu apă a satelor Mitreni şi Valea Roşie jud. Călăraşi" ca şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 3954 din 4 martie 2010, în legătură cu respectarea obligaţiilor contractuale asumate prin Contractul de finanţare nr. y din 6 februarie 2004, cu consecinţa exonerării de la plata sumei de 2.453.871,97 RON, debit stabilit prin actele atacate ca fiind datorat autorităţii cu competente în gestionarea fondurilor comunitare, respectiv intimatei APDRP, de către reclamantul-recurent.

Baza legală a verificării, astfel cum rezultă chiar din cuprinsul actelor administrative atacate a fost reprezentată de prevederile art. 3 şi 4 din O.G. nr. 79/2003, ale art. 2 - 6 şi 11 din Normele Metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003, aprobate prin H.G. nr. 1.306/2007, Nota de control DLAF nr. 7/206/2007, precum şi prevederile Contractului de finanţare nr. y din 6 februarie 2004 încheiat între APDRP şi beneficiarul Consiliul Local al Comunei Mitreni.

Ajutorul financiar nerambursabil acordat recurentului pentru realizarea proiectului intitulat "Alimentarea cu apă a satelor Mitreni şi Valea Roşie jud. Călăraşi" a fost constituit din două componente, ambele gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv contribuţia financiară a comunităţii europene în proporţie de 75% şi contribuţia publică naţională, în proporţie de 25%.

Realizarea proiectului finanţat prin programul SAPARD se face prin încheierea de către beneficiarul ajutorului financiar nerambursabil, care în cauza de faţă este recurentul reclamant, cu terţe firme prestatoare, adjudecatare a 4 contracte de achiziţie, un contract de lucrări şi trei contracte de servicii (proiectare, inspecţie/dirigenţie de şantier şi verificare) beneficiarul având, în cadrul acestui proces complex de achiziţii, calitatea de autoritate contractantă în raport cu partenerii săi contractuali, adjudecatari ai licitaţiilor.

În prezenta cauză, altfel cum a reţinut şi prima instanţă, urmare a înregistrării la APDRP, în data de 22.10.2009, a Notei de Control întocmită de DLAF s-a declanşat procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil acordat recurentului-reclamant prin programul SAPARD, finalizată prin Procesul-verbal de constatare cu titlu de creanţă nr. x din 6 ianuarie 2010.

Prin acest proces-verbal, echipa de control, în urma verificărilor efectuate, cu precizarea că la data controlului proiectul era finalizat iar plăţile efectuate în totalitate, a concluzionat în sensul că modul incorect în care au fost efectuate achiziţiile publice pentru serviciile de proiectare, dirigenţie de şantier şi lucrări, şi faptul că executantul lucrărilor a subcontractat un procent de 27,36% de o manieră interzisă prin procedurile SAPARD, conduce la declararea ca neeligibile a cheltuielilor efectuate pentru proiectul de alimentare cu apă a satelor Mitreni şi Valea roşie din jud. Călăraşi.

S-a mai reţinut că obiectivul proiectului nu a fost atins întrucât sistemul de alimentare cu apă nu funcţionează, precizându-se că debitul datorat, în urma erorii materiale îndreptate, este în valoare totală de 2.452.273,28 RON, din care bugetul Uniunii Europene reprezintă 1.839.204,96 RON iar bugetul public naţional reprezintă 613.068,32 RON, la care se adaugă majorările şi penalităţile calculate conform legislaţiei în vigoare, în caz de neplată.

Instanţa de fond a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul recurent iar argumentele înfăţişate în susţinerea soluţiei adoptate au fost redate la punctul 2 din prezenta decizie, în mod rezumativ.

Înalta Curte, în urma propriei evaluări asupra împrejurărilor de fapt şi de drept ale cauzei, raportat la probatoriul administrat ca şi la prevederile legale aplicabile, arată că împărtăşeşte doar în parte concluzia instanţei de fond.

Trecând astfel la analiza punctuală a motivelor de recurs ale recurentului, instanţa de control judiciar constată că nu sunt întemeiate criticile subsumate primului motiv de recurs dezvoltat, în sensul că, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică întrucât nu a avut în vedere toate motivele enunţate de reclamant în acţiune şi nu le-a analizat în motivarea prin care a respins acţiunea, cu referire specială la susţinerea potrivit cu care beneficiarului nu-i poate fi imputată vreo culpă în condiţiile în care intimata APDRP a avizat dosarele de achiziţii afectate de nereguli.

Raportat la prevederile art. 261 alin. (1) pct. (5) C. proc. civ., instanţa de control judiciar constată că judecătorul fondului a analizat în manieră clară şi cuprinzătoare motivele de fapt şi de drept care i-au format convingerea, fiind de altfel în mod constant stabilit în doctrina şi jurisprudenţa în materie, că nu este necesar ca judecătorul să răspundă separat fiecăruia şi tuturor argumentelor părţilor.

Reţine Înalta Curte că susţinerile recurentului-reclamant au fost grupate şi examinate în raport cu relevanţa pe care instanţa de fond le-a acordat-o în adoptarea soluţiei date.

În plus, criticile formulate sunt nefondate întrucât raportat la prevederile contractului de finanţare şi la anexele acestuia, beneficiarul este singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului, incluzând aşadar şi modul de desfăşurarea procedurilor de selecţie şi achiziţii, fiind obligat să se asigure de corectitudinea desfăşurării acestora.

Prin al doilea motiv de recurs recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de fond a procedat la o judecată vădit părtinitoare, judecătorul omiţând să ia în calcul toate probele depuse la dosar.

Înalta Curte, cu privire la criticile circumscrise acestui motiv de recurs arată că ele nu se susţin, în ceea ce priveşte natura şi efectivitatea neregulilor, în condiţiile în care înscrisurile depuse la dosar şi conţinutul actelor contestate au oferit elemente suficiente pentru formarea convingerii instanţei în sensul legalităţii constatării neregulilor.

Nu mai puţin însă, Înalta Curte, apreciază că ansamblul probator la care face referire recurentul-reclamant, incluzând înscrisurile emise ulterior datei controlului efectuat, susţine şi este de natură, din perspectiva aplicării principiului proporţionalităţii, a fundamenta soluţia vizând reducerea valorii debitului stabilit în sarcina recurentului- reclamant, după cum în continuare se va arata.

Nefondat este şi motivul de recurs prin care recurentul reclamant a susţinut că instanţa de fond a respins în mod nelegal probatoriile propuse, respectiv proba cu expertiza, interogatoriu şi martori, solicitând în acest sens casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

Instanţa de control judiciar apreciază că nici aceste critici şi susţineri nu sunt de natura a antrena nelegalitatea sentinţei pronunţate de primă instanţă şi, cu atât mai puţin, nu sunt apte de a conduce la casarea acesteia cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.

În mod corect instanţa de fond a respins parte din probele propuse de recurentul-reclamant respectiv expertiza, interogatoriul şi martorii, probe apreciate ca nefiind utile şi concludente cauzei, raportat la obiectul acesteia ca şi la conţinutul actelor administrative atacate.

De altfel, din această perspectivă, este de reţinut că proba cu martori propusă de recurent este inadmisibilă, prezumţia de legalitate şi autenticitate a actelor administrative contestate, emise în regim de putere publică, neputând fi răsturnată în acest mod, după cum nici proba cu interogatoriul intimatei pârâte nu era utilă şi pertinentă în cauză, neexistând fapte personale ale autorităţii care să poată fi dovedite cu o atare probă.

În fine, şi în ceea ce priveşte proba cu expertiza tehnică, Înalta Curte constată că instanţa de fond a apreciat în mod corect în sensul lipsei de utilitate şi de pertinenţă a acesteia în cauză, întrucât aspectele pe care recurentul reclamant dorea să le dovedească reieşeau din înscrisurile care au stat la baza emiterii actului administrativ atacat precum şi din documentaţia aferentă contractului de finanţare.

Nefondat este şi motivul de recurs prin care recurentul a susţinut că instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a schimbat natura vădit neîndoielnică a acţiunii îndreptate împotriva actelor administrative atacate.

Contrar celor susţinute în cererea de recurs, instanţa de fond în mod corect a stabilit, faţă de conţinutul actelor administrative atacate, cadrul legal şi contextul factual în care au fost reţinute neregulile constatate, în mod corect, nu în legătură cu contractul de finanţare, ci în legătură cu procedurile şi contractele încheiate în beneficiul recurentului pentru derularea proiectului, fără ca prin aceasta să rezulte că reclamantul recurent ar fi contestat contractul de finanţare.

Înalta Curte, apreciază însă că soluţia primei instanţe este criticabilă în ceea ce priveşte întinderea debitului aplicat prin actele atacate, numai din perspectiva încălcării principiului proporţionalităţii, principiu de drept european, consacrat ca atare de normele juridice europene dar şi de practica instanţelor judecătoreşti europene şi naţionale, prin proporţionalitate înţelegându-se, asigurarea corelaţiei între necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de finanţare, şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

Astfel cum s-a arătat deja, dacă în ceea ce priveşte natura şi conţinutul neregulilor reţinute în derularea proiectului, înscrisurile depuse la dosar ca şi motivarea actelor administrative contestate au oferit elemente suficiente şi pertinente pentru formarea convingerii instanţei în sensul legalităţii constatării acestora, Înalta Curte apreciază totodată, raportat la întregul material probator ca şi la întregul context factual, incluzând înscrisurile înfăţişate în etapa soluţionării recursului, că stabilirea debitului datorat de debitorul recurent, în cuantumul arătat, nesocoteşte principiul proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulilor constatate precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acestora.

În acest sens, Înalta Curte constată că, proiectul finanţat având ca obiect "Alimentarea cu apă a satelor Mitreni şi Valea Roşie, comuna Mitreni jud. Călăraşi", ce era finalizat chiar la momentul efectuării controlului, astfel cum rezultă chiar din Procesul-verbal de constatare din 7 ianuarie 2010 nu este şi nu a fost permanent nefuncţional, mai cu seamă că, probele administrate au demonstrat modalitatea de funcţionare a staţiei de alimentare cu apă, pe perioade distincte.

În urma acţiunii de control din data de 16 februarie 2010 realizată de către compartimentul de Control în Sănătate publică din DSP Călăraşi şi pe baza rezultatelor de laborator s-a recomandat Primăriei Mitreni se instituie măsurile care se impun pentru potabilizarea apei în conformitate cu Legea nr. 458/2002, completată cu Legea nr. 311/2004, adresă la care consiliul Local Mitreni a comunicat masurile pe care s-a angajat a le întreprinde, ceea ce demonstrează ca scopul investiţiei poate fi atins iar necesitatea, respectiv utilitatea acesteia în zonă este necontestată, fiind evidente consecinţele negative pentru comunitate, în caz contrar.

Din această perspectivă, instanţa de control judiciar apreciază că impunerea în sarcina recurentului-reclamant a debitului în valoare totală de 2.453.871,97 RON, la care se adaugă majorările şi penalităţile legale, în caz de neplată, ar produce efecte excesiv de împovărătoare prin lipsirea bugetului unităţii administrativ teritoriale de resursele financiare necesare autorităţilor publice locale pentru administrarea treburilor publice ale colectivităţii.

Şi aceasta cu atât mai mult cu cât, la data dezbaterii recursului, recurentul-reclamant a prezentat înscrisuri ce dovedesc faptul ca staţia de alimentare cu apă este funcţională şi îndeplineşte toate normele sanitare impuse, la momentul decembrie 2016 fiind încheiate un număr de 783 contracte de furnizare a apei la comuna Mitreni şi respectiv un număr de peste 2500 de beneficiari ai obiectivului de investiţii din cauză. Relevante sunt totodată şi Autorizaţia Sanitară de funcţionare nr. 00081 din 9 decembrie 2011, buletinul de analiză 908-2 emis de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, centralizatoarele cu numărul de familii din satul Mitreni şi satul Valea Roşie, racordate la reţeaua de alimentare cu apă.

În Regulamentul CE nr. 2988/1995, în art. 2, la alin. (1), se prevede: "Controalele, măsurile şi sancţiunile administrative se introduc în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a dreptului comunitar. Acestea trebuie să fie eficace, proporţionale şi convingătoare astfel încât să se ofere o protecţie adecvată a intereselor financiare ale comunităţilor."

De altfel în jurisprudenţa CJUE dar şi în cea naţională (e.g. Deciziile ICCJ - SCAF nr. 1473/2012 şi nr. 3066/2014) s-a reţinut, în mod constant, ca se impune ca în cadrul aprecierii constrângerilor legate de diferite măsuri posibile, să se examineze dacă obiectivele urmărite de măsura reţinută sunt de natură să justifice consecinţe economice negative, chiar considerabile pentru anumiţi operatori, stabilindu-se ca "sancţiunile din dreptul intern să fie totdeauna proporţionale cu gravitatea abuzului" (cauza C-146/05, Hot din 27 septembrie 2009, Colle KG şi Finanzanet) iar "măsura să nu depăşească ceea ce este necesar pentru că devine improprie scopului urmărit" (Hot. C-45/2006 Campina).

S-a mai reţinut că măsurile şi restricţiile impuse de autorităţile publice trebuie să răspundă în mod efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate şi să nu afecteze în mod disproporţionat drepturile şi interesele legitime ale destinatarului (cauza C-44/79).

Concluzionând, din perspectiva consideraţiunilor principiale şi jurisprudenţiale enunţate şi pentru a da deplină eficienţă acestora, Înalta Curte apreciază că se impune reducerea la jumătate a debitului reţinut prin actele administrative atacate, motiv pentru care, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi al art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., va admite recursul de fată şi va modifica sentinţa atacată în sensul admiterii în parte a acţiunii recurentului reclamant şi a anulării parţiale a actelor contestate, numai în ceea ce priveşte valoarea debitului stabilit în sarcina reclamantului, pe care, astfel cum s-a arătat, îl va reduce la suma de 1.226.136,64 RON, cu majorările şi penalităţile aferente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Comunei Mitreni împotriva Sentinţei civile nr. 3564 din 28 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite, în parte, acţiunea reclamantului Consiliul Local al Comunei Mitreni.

Anulează, în parte, decizia APDRP nr. 133 din 14 ianuarie 2010 şi Procesul-verbal de constatare încheiat la data de 7 ianuarie 2010 de APDRP, în sensul că reduce valoarea debitului stabilit în sarcina reclamantului la suma de 1.226.136,64 RON, cu majorările şi penalităţile aferente.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2017.

Procesat de GGC - LM