Contravention appeal transferred to Bacău Court of Appeal for lack of High Court material jurisdiction.

Asupra excepţiei necompetenţei materiale;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată Judecătoriei Reghin la data de 12 august 2014, reclamanta A. S.R.L, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională nr. x din data de 23 iulie 2014, solicitând anularea acestuia, exonerarea reclamantei de la plata amenzii în cuantum de 20.000 de RON şi anularea sancţiunii complementare constând în confiscarea sumei de 26.885,51 RON.

Prin Sentinţa civilă nr. 796 din 4 noiembrie 2014, Judecătoria Reghin a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz.

Cuza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz la data de 3 decembrie 2014.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 415 din 2 aprilie 2015, Judecătoria Bicaz a admis plângerea formulată de reclamanta A. S.R.L, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, anulând procesul-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională nr. x din 23 iulie 2014, şi exonerând reclamanta de plata sumei de 20.000 de RON, reprezentând amendă contravenţională, respectiv a sumei de 26.885,51 RON, reprezentând sancţiunea complementară a confiscării.

3. Calea de atac a apelului exercitată în cauză şi soluţia instanţei de apel

Împotriva Sentinţei civile nr. 415 din 2 aprilie 2015 a formulat apel pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată.

Prin Decizia civilă nr. 541/ACA din 16 noiembrie 2015, Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi a respins plângerea contravenţională formulată de reclamanta A. S.R.L. împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională nr. x/23.07.2014.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva Deciziei civile nr. 541/ACA din 16 noiembrie 2015 a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În esenţă, reclamanta a susţinut că Tribunalul Neamţ a admis apelul cu aplicarea greşită a normelor de drept material, decizia fiind pronunţată în baza H.G. nr. 996/2008, act normativ ce nu mai era în vigoare, astfel încât era obligatorie aplicarea dispoziţiilor legii generale, Legea nr. 12/1990.

5. Apărările formulate de intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la data de 7 martie 2016, conform dovezii de înmânare aflată la dosar.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 6 aprilie 2016, intimata-pârâtă a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

La data de 18 septembrie 2017, intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus la dosar concluzii scrise, prin care a apreciat că Înalta Curte nu este competentă să soluţioneze cererea de recurs, instanţa competentă în acest sens fiind Curtea de Apel Bacău.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale a instanţei, potrivit art. 130 - 132 C. proc. civ., Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 97 din C. proc. civ., republicat:

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:

1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;

2. recursurile în interesul legii;

3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;

4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."

Dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, dispun în sensul că:

"Secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel."

Cât priveşte cauzele de contencios administrativ şi fiscal, se impune a fi menţionate şi dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora:

"(2) Recursul împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele administrativ-fiscale se judecă de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, iar recursul împotriva sentinţelor pronunţate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel se judecă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Recursul formulat în cauză de reclamanta A. S.R.L. vizează nelegalitatea unei hotărâri pronunţate de Tribunalul Neamţ, ca instanţă de apel, ipoteză ce nu se încadrează în textele normative enunţate anterior.

Înalta Curte reţine şi că, faţă de obiectul cauzei, respectiv plângere formulată împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională, dispoziţiile art. 32 şi 34 din O.G. nr. 2/2001 prevăd o competenţă specială a instanţelor de judecată, derogatorie de la dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, ce exclude cu desăvârşire competenţa materială a Înaltei Curţi de a soluţiona căi de atac declarate în această materie.

Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte constată că, în raport de prevederile art. 96 din C. proc. civ., competenţa materială de a soluţiona calea de atac formulată împotriva unei hotărâri pronunţate de tribunal, revine curţii de apel. În cazul de faţă, în raport de instanţa a cărei hotărâre se atacă, competenţa revine Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei circumscripţie teritorială funcţionează Tribunalul Neamţ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 96 şi art. 97 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta A. S.R.L. în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta A. S.R.L. împotriva Sentinţei civile nr. 541/ACA din 16 noiembrie 2015, pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2017.

Procesat de GGC - MM