County Councillor's conflict-of-interest finding upheld in funding vote appeal

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 22 decembrie 2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare nr. x din 21 noiembrie 2014, solicitând anularea acestuia, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 49/2015 din 2 aprilie 2015, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei nr. 49/2015 din 2 aprilie 2015, a formulat recurs reclamantul A., solicitând, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, admiterea recursului, casarea sentinţei civile recurate, cu consecinţa admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

În susţinerea recursului se arată că, într-adevăr, dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 nu precizează cota de participaţie sau/şi dreptul la vot de la care operează interdicţia, însă instanţa, la judecarea contestaţiei, ar fi trebuit să facă evaluarea, printr-o interpretare rezonabilă, a existenţei unui potenţial conflict de interese în ceea ce-l priveşte pe reclamant, raportat la cota derizorie deţinută de acesta la B. S.A.

A arătat recurentul-reclamant că s-ar fi impus, în opinia sa, soluţionarea contestaţiei formulate împotriva raportului de evaluare nr. x din 27 noiembrie 2014 şi în raport de prevederile art. 89 din Legea nr. 161/2003, extrapolând conceptul de acţionar semnificativ, ceea ce nu este cazul în situaţia sa.

Se mai susţine că recurentul-reclamant nu a participat la aprobarea, de către consiliul de administraţie al societăţii B. S.A., a propunerii de asociere înaintată Consiliului Judeţean, prin urmare nu s-a făcut dovada că recurentul a participat la formarea voinţei societăţii

Pentru a fi incident cazul de conflict de interese invocat de intimata-pârâtă trebuie să fie întrunite, cumulativ, condiţiile prevăzute de art. 90 din Legea nr. 161/2003, respectiv alesul local să îndeplinească funcţiile enumerate de lege în cadrul societăţilor comerciale şi să se încheie contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări de modernizare, sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte aleşii locali.

Recurentul-reclamant apreciază că cea de-a doua condiţie stipulată de art. 90 din Legea nr. 161/2003 nu a fost îndeplinită. Astfel, legea nu arată ce se înţelege prin "încheierea unui contract", iar, potrivit art. 942 C. civ., contractul de asociere, fiind un contract bilateral, trebuie să prezinte consimţământul părţilor la momentul încheierii sale. Or, în cauză, recurentul-reclamant nu a participat la formarea voinţei juridice a societăţii, iar Judeţul Neamţ şi-a exprimat consimţământul prin Preşedintele Consiliului Judeţean. Recurentul-reclamant a avizat în comisia de buget şi a votat în Consiliul Judeţean propunerea de încheiere a contractului de asociere, dar acest aspect nu poate fi asimilat încheierii contractului.

Prin motivele depuse ulterior la dosarul cauzei, la data de 22 iunie 2015, recurentul a criticat hotărârea instanţei de fond pentru încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, susţinând că, în situaţia de faţă, nu se poate pune semnul egalităţii între încheierea contractului de asociere şi votul exprimat de A. în cota de 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

Recurentul a precizat că pe rolul Curţii de Apel Bacău a fost înregistrat Dosarul nr. x/2014, care a avut ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. x din 2 octombrie 2014, în care s-a analizat aşa-zisa incompatibilitate a reclamantului, din aceeaşi lucrare ANI, acţiune ce a fost admisă, fiind anulat raportul de evaluare menţionat.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul instanţei de recurs la data de 24 iulie 2015, intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

Reluând argumentele care au condus la evaluarea conflictului de interese, intimata-pârâtă consideră sentinţa de fond ca fiind legală şi temeinică.

Apreciază că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003, care reglementează o altă situaţie decât cea reţinută prin Raportul de evaluare contestat, ci dispoziţiile art. 70, 71 şi 77 din aceeaşi lege.

Intimata-pârâtă consideră că nu prezintă relevanţă faptul că recurentul-reclamant nu a beneficiat de câştiguri materiale în calitate de administrator şi, ulterior, de acţionar la B. S.A., atâta vreme cât aceste calităţi îi confereau vocaţia de a obţine foloase materiale.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 8 februarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au înregistrat la dosarul cauzei un punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 31 mai 2017, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte va avea în vedere motivele de fapt şi de drept cuprinse în declaraţia de recurs înregistrată la data de 11 mai 2015 (depusă prin poştă la data de 9 mai 2015), celelalte motive de recurs, depuse la data de 22 mai 2015 (data poştei - 19 iunie 2015) fiind tardive, în raport de prevederile art. 487 C. proc. civ., raportat la cele ale art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Prin raportul de evaluare nr. x din 27 noiembrie 2014 a constatat intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate existenţa unui conflict de interese în persoana recurentului-reclamant A., manifestat prin faptul că cel evaluat, în calitate de consilier judeţean la Consiliul Judeţean Neamţ a votat, la data de 21 august 2008, pentru adoptarea Hotărârii nr. 88 privind asocierea judeţului Neamţ cu Societatea B. S.A. Piatra Neamţ, pe o perioadă de 5 ani, iar în baza acestui acord de asociere s-a alocat de la bugetul Consiliului Judeţean Neamţ suma de 5 400 000 RON, precum şi pentru faptul că, la data de 28 octombrie 2013, a votat în favoarea unui amendament la proiectul de hotărâre ce viza rectificarea bugetului judeţului Neamţ pe anul 20131, în sensul alocării sumei de 100 000 RON pentru B. Piatra Neamţ.

Este incontestabil faptul că recurentul-reclamant a fost validat în funcţia de consilier judeţean pentru mandatul 2008 - 2012, ulterior fiind reales pentru un nou mandat, în perioada 2012 - 2016, concomitent cu deţinerea calităţii de asociat la Societatea B. S.A. Piatra Neamţ din data de 21 iulie 2004 până la momentul întocmirii raportului de evaluare, precum şi a funcţiei de administrator la aceeaşi societate în perioada 21 iulie 2004 - 7 august 2010.

Sub un prim aspect, recurentul-reclamant a criticat hotărârea atacată pentru faptul că prima instanţă a reţinut inaplicabilitatea prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, deşi aceste dispoziţii legale se regăsesc în raportul de evaluare contestat.

Soluţia judecătorului de primă instanţă este una legală şi temeinică, fiind împărtăşită şi de către instanţa de control judiciar, pentru următoarele argumente:

Trimiterile făcute în cuprinsul raportului de evaluare nr. x din 27 noiembrie 2014 la dispoziţiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 vizează starea de incompatibilitate ce a fost reţinută într-un alt raport de evaluare întocmit pentru aceeaşi persoană cercetată de către intimata ANI, raport ce a fost menţinut prin hotărârea judecătorească rămasă definitivă, pronunţată în Dosarul nr. x/2014 al Curţii de Apel Bacău, fără ca această menţiune să producă vreo consecinţă juridică sub aspectul cercetării faptei de conflict de interese în cadrul raportului contestat în cauza pendinte.

Faptele reţinute de intimata pârâtă ANI în cadrul celor două rapoarte de evaluare întocmite pentru persoana cercetată A. au fost încadrate distinct, în funcţie de prevederile legale ce reglementează regimul juridic al incompatibilităţilor aleşilor locali şi cele incidente în situaţia conflictului de interese.

În privinţa actului administrativ a cărui anulare s-a solicitat în prezentul dosar, reţine Înalta Curte că au fost corect identificate temeiurile de drept ce reglementează ipoteza conflictului de interese constatat de ANI în privinţa persoanei evaluate A., temeiuri reprezentate de dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 161/2003, art. 77 din Legea nr. 393/2004 şi art. 46 din Legea nr. 215/2001.

În atare condiţii, nu pot fi primite criticile recurentului-reclamant formulate în raport de neluarea în considerare, de către prima instanţă, a prevederilor art. 89 din Legea nr. 161/2003, ce reglementează situaţia de incompatibilitate între calitatea de ales local şi cea de acţionar semnificativ în cadrul unei societăţi dintre cele reglementate de Legea nr. 31/1990.

În conflictul de interese ce a fost reţinut în cuprinsul raportului contestat, menţinut ca legal întocmit prin sentinţa primei instanţe, s-a evidenţiat situaţia faptică în care recurentul-reclamant, în calitate de consilier judeţean validat în funcţie la data de 21 iunie 2008, a participat la deliberarea şi adoptarea unor hotărâri, votând "pentru", privind asocierea Judeţului Neamţ cu Societatea B. Piatra Neamţ (hotărârea CJ Neamţ nr. x din 21 august 2008) şi rectificarea bugetului judeţului Neamţ pe anul 2013, în sensul alocării sumei de 100 000 RON pentru B. Piatra Neamţ (hotărârea CJ Neamţ nr. x din 28 octombrie 2013).

Conflictul de interese, astfel cum este reglementat pentru aleşii locali, urmăreşte să asigure exercitarea atribuţiilor conferite funcţiei respective fără niciun interes de natură patrimonială pe care aceştia l-ar putea avea în chestiunile pentru care sunt chemaţi să hotărască, sensul acestor reglementări fiind dat de necesitatea îndeplinirii îndatoririlor specifice mandatului pe care îl exercită cu obiectivitate, imparţialitate, integritate, transparenţă decizională şi supremaţie a interesului public.

Potrivit prevederilor art. 70 din Legea nr. 161/2003, "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative."

Distinct de această reglementare cu caracter general, pentru aleşii locali este prevăzută în cuprinsul art. 77 din Legea nr. 393/2004 conduita de urmat în situaţia în care aceştia au un interes personal în chestiunea pentru care ei sunt chemaţi să hotărască, textul legal stipulând următoarele: "consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii."

Aceste prevederi legale se coroborează cu cele instituite în cuprinsul art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, ce prevăd că "nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local."

Interesul patrimonial pe care recurentul-reclamant l-a avut în adoptarea celor două hotărâri de consiliul judeţean este unul evident, dată fiind calitatea acestuia de asociat la societatea reglementată de Legea nr. 31/1990 şi administrator pentru o perioadă de timp, cumulativ cu cea de consilier judeţean care, votând pentru propunerile din cuprinsul celor două hotărâri, a facilitat obţinerea de venituri către respectiva societate, de natură a influenţa patrimoniul său prin activitatea economică derulată în relaţia cu autoritatea deliberativă din care acesta a făcut parte.

Sunt lipsite de relevanţă aserţiunile recurentului A. privind modalitatea de formare a voinţei societare în ceea ce priveşte propunerea de asociere a societăţii B. Piatra Neamţ cu autoritatea deliberativă la nivel judeţean, fiind important, pentru existenţa conflictului de interese, doar felul în care s-a manifestat recurentul la momentul supunerii la vot a propunerii de asociere în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Neamţ, acesta având obligaţia, potrivit prevederilor art. 77 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 393/2004, ca, "(2)în situaţiile prevăzute la alin. (1), să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl are în problema respectivă.

(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei."

Cum însă recurentul-reclamant nu a procedat în acest mod, votând chiar pentru propunerea de asociere a Societăţii B. Piatra Neamţ cu Judeţul Neamţ, ceea ce a determinat finanţarea acestei entităţi juridice cu sume de la bugetul judeţean, au fost întrunite în persoana sa premisele conflictului de interese de natură administrativă, corect identificat de intimata ANI în raportul de evaluare contestat şi menţinut prin soluţia legală şi temeinică a primei instanţe.

Şi în ceea ce priveşte adoptarea celei de-a doua hotărâri, cea din data de 28 octombrie 2013, recurentul-reclamant ar fi trebuit să se abţină de la vot, însă acesta, fără a proceda conform dispoziţiilor legale, a votat pentru propunerea de rectificare bugetară ce urmărea alocarea sumei de 100 000 RON pentru societatea B. Piatra Neamţ, fiind manifest, şi în această situaţie, interesul patrimonial urmărit de cel care avea şi calitatea de asociat la societatea respectivă, fără a interesa din perspectiva conflictului de interese care este ponderea asociatului la capitalul social al entităţii reglementate de Legea nr. 31/1990.

În atare condiţii, reţine Înalta Curte că sunt nefondate criticile recurentului-reclamant aduse sentinţei atacate, nefiind incidente în cauză prevederile legale pe care acesta şi-a fundamentat susţinerile în fapt şi în drept din calea de atac exercitată, precum cele cuprinse în art. 89 şi 90 din Legea nr. 161/2003, temeiurile de drept ale reţinerii conflictului de interese în care s-a aflat recurentul A. fiind cele reglementate de prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 77 din Legea nr. 393/2004 şi art. 70 din Legea nr. 161/2003.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, în raport de prevederile art. 496 C. proc. civ., văzând că nu sunt îndeplinite cerinţele reclamate de motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 49/2015 din 2 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pe care o va menţine astfel cum a fost pronunţată, fiind legală şi temeinică.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 49/2015 din 2 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2017.

Procesat de GGC - MM