Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2951/2017 AI generated

Public procurement litigation jurisdiction: Exclusive competence of administrative courts over claims arising from framework agreements and consortium contracts

Case Number Decizia nr. 2951/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, establishing that the Cluj County Court (Administrative and Fiscal Section) is the competent authority to hear the case, overriding the lower court's declination to itself. The dispute arose from a claim by a contractor seeking payment of approximately 151,671 RON for public works executed under a public procurement framework agreement and a consortium agreement with the contracting authority (a municipal hospital), with the contractor alternatively invoking unjust enrichment to cover the hospital’s liability. The court determined that the litigation stemmed primarily from public procurement contracts, thereby falling under the exclusive jurisdiction of the administrative court, and applied the doctrine that when multiple claims share a common cause, the jurisdiction of the higher-instance court competent for the principal claim prevails over claims based on civil law. Key legal bases included Article 49(2) of Law No. 101/2016 regarding exclusive jurisdiction for public procurement disputes and Article 99(2) of the Code of Civil Procedure for determining jurisdiction in cases with alternative claims.

Legislator headnote

AI generated

art. 131 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 49 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, art. 99 alin. (2) din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Public procurement litigation jurisdiction: Exclusive competence of administrative courts over claims arising from framework agreements and consortium contracts: A reţinut Tribunalul Cluj că Judecătoria Alba-Iulia a invocat excepţia necompetenţei materiale la al treilea termen acordat în cauză, cu încălcarea art. 131 din C. proc. civ., republicat, astfel încât, declinarea competenţei către tribunal nu s-a făcut în condiţiile procedurale legale.

Keywords

AI generated
public procurement contract conflict of jurisdiction Civil Procedure Code alternative jurisdiction contractor liability application to an administrative authority

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 24 august 2016, reclamanta Societatea A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta Societatea "B." S.A. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa obligarea pârâtei la plata sumei de 151.671,95 RON reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de A. S.A. în baza - Acordului de Asociere încheiat intre părţi în data de 31 octombrie 2013 şi a Acordului-cadru nr. 16.639 încheiat pentru realizarea lucrărilor aferente Contractului de achiziţie publică privind:

"RK Reabilitare pavilion central conform Ordinului MSP nr. 914/2006 la Spitalul Municipal Turda", compusă din: suma de 113.756,36 RON reprezentând contravaloare Factura Fiscală din 19 noiembrie 2015, suma de 19.520,19 RON reprezentând rest neachitat din contravaloarea Facturii Fiscale din 28 decembrie 2015 şi suma de 18.395,40 RON reprezentând contravaloare Factura Fiscală din 31 decembrie 2015; să fie obligată pârâta la plata dobânzii legale penalizatoare calculată conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti începând cu data introducerii prezentei cereri şi până la data plăţii efective; precum şi să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cerere.

La data de 17 ianuarie 2017 reclamanta a depus la dosar completare a acţiunii, în sensul extinderii cadrului procesual pasiv şi faţă de Spitalul Municipal Turda, alături de pârâta iniţială.

Reclamanta a arătat că îşi completează capetele de cerere iniţiale, cu următoarele:

În principal: obligarea Spitalului Municipal Turda la plata sumei de 113.756,36 RON cuprinsă în Factura Fiscală din 19 noiembrie 2015 reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de A. S.A. în baza Acordului-cadru din 29 octombrie 2013 privind:

"RK Reabilitare pavilion central conform Ordinului MSP nr. 914/2006 la Spitalul Municipal Turda", în temeiul răspunderii contractuale conform art. 1350 şi următoarele din noul C. civ. şi obligarea Spitalului Municipal Turda la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă sumei neachitate de 113.756,36 RON calculată conform art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti începând cu data introducerii prezentei cereri şi până la data plăţii efective;

În secundar: obligarea Spitalului Municipal Turda la plata sumei de 113.756,36 RON cuprinsă în Factura Fiscală din 19 noiembrie 2015 reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de A. S.A. în beneficiul Spitalului Municipal Turda pentru:

"RK Reabilitare pavilion central conform Ordinului MSP nr. 914/2006 la Spitalul Municipal Turda", în temeiul îmbogăţirii fără justa cauza conform art. 1345 şi următoarele din noul C. civ. Totodată, obligarea Spitalului Municipal Turda la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta. Reclamanta precizează că petitele formulate de A. prin acţiunea introductivă împotriva B. având ca obiect obligarea acesteia la plata sumei de 113.756,36 RON aferentă Facturii Fiscale din 19 noiembrie 2015, respectiv petitele din prezenta cerere de completare cu acelaşi obiect formulate împotriva Spitalului Municipal Turda, au natura unor petite alternative.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin Sentinţa civilă nr. 992/2017 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în Dosarul nr. x/2016, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Alba Iulia invocată de pârâtul Spitalul Municipal Turda şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut, în esenţă, Judecătoria Alba-Iulia că ambele capete de cerere principale ale reclamantei sunt întemeiate pe raporturile contractuale izvorâte din contractul cadru încheiat între părţi şi pe contractul de asociere încheiat între cele două societăţi în vederea executării lucrărilor, capătul de cerere întemeiat pe faptul juridic licit al îmbogăţirii fără justă cauză având caracter subsidiar în raport de primele două.

În acest context, a constatat instanţa că sunt aplicabile speţei dispoziţiile Legii nr. 101/2016 care stabilesc competenţa exclusivă de soluţionare a litigiilor izvorâte în legătură cu contractele de achiziţie publică, în sarcina secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante.

Pe rolul Tribunalului Cluj, dosarul a păstrat acelaşi număr de înregistrare, x/2016.

Prin Sentinţa civilă nr. 3225 din 7 iunie 2017, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Alba-Iulia.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Cluj şi Judecătoria Alba-Iulia şi a sesizat Înalta Curte, ca instanţă ierarhic superioară comună instanţelor aflate în conflict, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

A reţinut Tribunalul Cluj că Judecătoria Alba-Iulia a invocat excepţia necompetenţei materiale la al treilea termen acordat în cauză, cu încălcarea art. 131 din C. proc. civ., republicat, astfel încât, declinarea competenţei către tribunal nu s-a făcut în condiţiile procedurale legale.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept

Demersul judiciar al societăţii reclamante, astfel cum a fost completat la data de 17 ianuarie 2017, vizează recuperarea de la pârâţii Societatea B. S.A. şi Spitalul Municipal Turda a unei sume de bani în cuantum de 113.756,36 RON, aferentă Facturii Fiscale din 19 noiembrie 2015 emisă în legătură cu executarea contractului de achiziţie publică (Acordul - Cadru de lucrări nr. 16.639) încheiat între Spitalul Municipal Turda - autoritate contractantă şi Asocierea Societatea A. S.A. şi Societatea "B." S.A., precum şi a Acordului de asociere încheiat între cele două societăţi în data de 31 octombrie 2013.

Astfel cum însăşi reclamanta a arătat în completarea cererii de chemare în judecată, pentru a a-şi atinge scopul procesual unic urmărit, anume recuperarea contravalorii lucrărilor de reparaţii executate pentru Spitalul Municipal Turda, a înţeles să invoce ca temei de drept, subsidiar celui născut din răspunderea contractuală, şi pe acela al îmbogăţirii fără justă cauză a autorităţii contractante.

Ceea ce interesează însă din perspectiva stabilirii instanţei competente material şi teritorial să soluţioneze prezentul litigiu, este faptul că atât capetele principale de cerere, cât şi cel subsidiar formează o singură acţiune cu pluralitate de pârâţi, cele trei capete de cerere având o cauză comună întemeiată pe contractul de achiziţie publică în baza căruia societatea reclamantă a efectuat lucrările de reparaţii.

Aşadar, izvorul juridic principal al obligaţiilor născute între părţile prezentului litigiu, în sensul de negotium jure, îl reprezintă Acordul-Cadru de lucrări nr. 16.639 în care autoritatea contractantă este Spitalul Municipal Turda - beneficiar al lucrărilor de reparaţii executate de societatea reclamantă.

Este adevărat că obligaţiile născute în baza Acordului de asociere dintre Societatea A. S.A. şi Societatea "B." S.A. pot avea natură comercială, dacă acest contract este analizat individual. Însă, din actele dosarului rezultă că acest Acord de asociere s-a încheiat pentru unicul scop de a câştiga licitaţia organizată de Spitalul Municipal Turda în derularea procedurii de achiziţie publică având ca obiectiv Reabilitarea Pavilionului central al Spitalului Municipal Turda.

În acest context, cele două contracte, cel de asociere şi cel de achiziţie publică nu pot fi analizate separat, deoarece întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor din Acordul de asociere se raportează la clauzele inserate în contractul de achiziţie publică- Acordul cadru, precum şi în actele adiţionale încheiate, astfel cum acestea au fost prestabilite de autoritatea contractantă.

Prin urmare, raporturile juridice născute între părţi în urma încheierii Acordului de asociere şi ulterior a Acordului cadru cu Autoritatea contractantă, se circumscriu regimului juridic legiferat în materia achiziţiilor publice, inclusiv în ceea ce priveşte procedura contencioasă iniţiată pentru soluţionarea litigiilor intervenite în legătură cu executarea celor două contracte.

Stabilind în acest sens natura juridică a prezentului litigiu, Înalta Curte constată că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora "competenţa de soluţionare a cauzelor aparţine tribunalului în a cărui arie de competenţă teritorială se află sediul autorităţii contractante, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin complete specializate în achiziţii publice."

În ceea ce priveşte capătul de cerere întemeiat pe dispoziţiile din C. civ. care reglementează instituţia "îmbogăţirii fără justă cauză", Înalta Curte reţine caracterul alternativ al acestuia în raport de pretenţiile solicitate prin capetele principale de cerere şi apreciază că sunt aplicabile dispoziţiile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, conform cărora "în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt".

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, în a cărei rază teritorială are sediul autoritatea contractantă Spitalul Municipal Turda.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Societatea A. S.A. şi pe pârâţii Societatea B. S.A. şi Spitalul Municipal Turda în favoarea Tribunalului Cluj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2017.

Procesat de GGC - MM