Recovery of EU rural development funds for artificially structured beneficiary groups

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. " A." S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 3 Sud Târgovişte (fostul Centru Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 3 Sud Muntenia) ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea Deciziei nr. 27403 din 7 august 2014, de soluţionare a contestaţiei formulată de către reclamantă, înregistrată la Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fosta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) sub nr. 25477 din 24 iulie 2014;

- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 8 iulie 2014 ca fiind netemeinic şi, pe cale de consecinţă, exonerarea reclamantei de obligaţia de rambursare a sumei de 814.384 RON;

- anularea Notificării privind constituirea debitului din 11 iulie 2014

- reindividualizarea sancţiunii administrative aplicate, în sensul respectării principiului proporţionalităţii, potrivit căruia sancţiunile aplicate trebuie să fie proporţionale cu neregulile constatate.

2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 1139 din 22 aprilie 2015, a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 3 Sud Târgovişte (fostul Centru Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 3 Sud Muntenia).

A respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. " A." S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 3 Sud Târgovişte (fostul Centru Regional de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 3 Sud Muntenia), ca nefondată.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei nr. 1139 din 22 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. " A." S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă susţine că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material incidente speţei, cu referire la art. 47 din O.U.G. nr. 66/2011, Contractul de finanţare, Legea nr. 346/2004 cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011, Regulamentul CE nr. 1698/2005.

II. Analiza cererii de recurs

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Recurenta a susţinut că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material rezidând din modalitatea în care a fost motivată hotărârea, din faptul că instanţa de fond a interpretat greşit normele de drept naţional şi normele comunitare, fără a ţine cont de faptul ca în:

- Regulamentul CE 65/2011 nu exista o interdicţie cu privire la prestarea serviciilor ca urmare a dobândirii unor utilaje către persoane între care să existe grade de rudenie,

- nu s-au analizat corect şi concret la speţa dedusă judecăţii cele două aspecte şi anume latura obiectivă şi latura subiectivă despre care am făcut referire anterior;

- nu a dat eficienţă juridică acelor aspecte conform cărora organele de control dacă ar fi constatat nereguli ar fi trebuit iniţial să solicite înlăturarea acestora şi abia apoi să aplice sancţiunea dacă măsurile impuse nu erau aduse la îndeplinire;

- nu a luat în calcul investiţia efectuată de către B. care pentru a susţine proiectul a contractat un credit la o instituţie bancară având astfel propriul aport un derularea acestui contract;

- nu a analizat în concret dispoziţiile contractului în sensul că scopul acestei măsuri a fost atins prin crearea în realitate a locurilor de muncă şi prin creşterea nivelului de trai în mediul rural;

- nu a avut în vedere instanţa de fond opinia Comisiei Europene conform căreia toate fondurile nerambursabile acordate trebuie să fie folosite în scopul pentru care au fost alocate, iar prin activitatea desfăşurată de organele de control trebuie să se urmărească îndreptarea eventualelor nereguli, scopul final fiind acela că banii acordaţi să rămână beneficiarului acestora şi să nu se întoarcă de unde au plecat.

În realitate, aspect necontestat de către recurentă, un procent de 83,28% din prestaţiile de servicii agricole efectuate de aceasta sunt către S.C. C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L., ori către membrii familiei. Acţionar unic al recurentei este E., care a delegat lui F. mama sa, administrarea firmei.

Este real că acest lucru, în sine nu este prohibit, însă trebuie privit în coroborare cu faptul că S.C. C. S.R.L. cu Sediul social: localitatea Amara, în incinta S.C. G. S.A. FOST H., judeţul Ialomiţa;

Sediu secundar: sat Griviţa,Comuna Griviţa, judeţ Ialomiţa

Asociaţi: I. 51% şi F. (şotia domnului I.) cotă participare 48,99%;

Administrator puteri depline: I.

Activitatea principală conform cod CAEN 0111-Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase.

SC D. S.R.L. cu Sediu social sat Griviţa, comuna Griviţa, judeţul Ialomiţa;

Asociat unic: F.;

Administrator: F.;

Activitatea principală conform cod CAEN 0111-Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase.

În urma verificărilor efectuate, echipa de control menţionează faptul că SC A. S.R.L., deţine sediul social, cât şi locul de parcare al utilajelor în sat Griviţa, comuna Griviţa, judeţul Ialomiţa în baza Contractului de comodat din 9 decembrie 2009 şi Contract de închiriere din 13 aprilie 2012 încheiate cu domnul I. în calitatea de administrator şi acţionar majoritar la S.C. C. S.R.L.

Echipa de control a efectuat verificarea pe teren în data de 8 aprilie 2013 şi la societatea S.C. J. S.R.L. beneficiar FEADR. Pentru aceasta societate, echipa de control reţine următoarele:

SC J. SRL

Sediul social: sat Griviţa, comuna Griviţa, judeţul Ialomiţa.

Amplasament investiţie: sat Griviţa, comuna Griviţa, judeţul Ialomiţa conform contract comodat încheiat cu domnul I. pentru suprafaţa de 2.244 mp din totalul de 9.267 mp încheiat cu domnul I. conform Contract de comodat din 3 noiembrie 2009. Asociat unic şi administrator: K., iar în calitate de împuternicit doamna F. conform procură autentificată cu nr. x din 31 iulie 2012;

Aceasta din urmă societate apreciată de asemenea ca făcând parte din grup a făcut obiectul verificării pârâtei-intimate materializat prin încheierea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 28 iulie 2014 şi Decizia nr. 27924 din 12 aprilie 2014 contestarea acestora în faţa instanţei de contencios administrativ competente făcând obiectul Dosarului nr. x/2014, în care s-a respins acţiunea cu motivarea că în mod corect a reţinut autoritatea de control că societatea reclamantă a fost creată în mod artificial, în scopul accesării finanţării mai sus menţionate, în condiţiile în care din actele dosarului rezultă că beneficiarii reali ai finanţării sunt S.C. D. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., prin asociaţii lor, I. şi F., care coordonează şi activitatea societăţii reclamante.

Această situaţie de fapt rezultă din coroborarea următoarelor împrejurări: asociatul unic al reclamantei, K. este fiica asociaţilor mai sus menţionaţi ai S.C. D. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., beneficiari reali ai finanţării şi a dat procură generală mamei sale în vederea administrării S.C. J.; societatea reclamantă a fost înfiinţată pe data de 28 octombrie 2009, iar cererea de finanţare a fost înregistrată la data de 6 noiembrie 2009; reclamanta prestează servicii agricole în proporţie de 78% către S.C. D. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., precum şi către membrii familiei L.; angajaţii reclamantei provin în totalitate de la S.C. C. S.R.L. În opinia Curţii, aceste împrejurări atestă şi intenţia de creare a condiţiilor artificiale în vederea obţinerii finanţării, existând atât elementul obiectiv, cât şi elementul subiectiv impuse de jurisprudenţa CJUE (cauza C - 434/12).

Autoritatea de control a procedat la încetarea valabilităţii contractului de finanţare în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din anexa I la contract potrivit cărora în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea contractului, de plin drept. Or, în mod evident, crearea unor condiţii artificiale în vederea obţinerii unei finanţări din fonduri europene constituie o neregulă, atât în sensul art. 17 din anexa I la contract, cât şi în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011. Aceasta întrucât prevederile art. 5 din Regulamentul CE nr. 1975/2006 (reluate de art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011) prevăd că nu se efectuează plăţi dacă beneficiarul a creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de aceste plăţi.

Or, în cazul ce face obiectul prezentei situaţie este practic identică.

În legătură cu identitatea angajaţilor, cerinţa contractuală fiind de creare de 8 noi locuri de muncă, susţinerile recurentei sunt identice cu cele din Dosarul nr. x/2014 privind pe S.C. J. S.R.L. însă fără a se proba susţinerile acesteia, deşi sarcina probei îi revenea.

Celelalte apărări, legate de încheierea unui credit bancar pentru a susţine propriul aport la contractul de finanţare, ori faptul că organele de control trebuiau să solicite, dacă descopereau nereguli, remedierea lor, nu pot fi apreciate ca reale motive de retractare a sentinţei în raport cu prevederile contractuale şi dispoziţiile legale aplicabile acesteia, dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011- art. 26 prevăzând în cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21, în scopul recuperării creanţei bugetare rezultate din nereguli.

În plus, posibilitatea şi chiar obligaţia instituţiei de a efectua verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli asupra beneficiarilor, rezultă din dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/2011:

"(1) Controalele administrative se efectuează pentru toate cererile de ajutor, cererile de plată şi celelalte declaraţii necesare a fi depuse de beneficiar sau de o terţă parte şi cuprind toate elementele al căror control prin mijloace administrative este posibil şi oportun. Procedurile includ înregistrarea activităţilor de control efectuate, a rezultatelor verificărilor şi a măsurilor luate cu privire la eventualele neconcordanţe constatate."

(2) Controalele administrative asupra cererilor de ajutor vizează în special următoarele elemente: ... c)conformitatea operaţiunii pentru care se solicită ajutorul cu normele naţionale şi ale Uniunii Europene aplicabile, privind în special, după caz, achiziţiile publice, ajutorul de stat, precum şi cu celelalte standarde obligatorii relevante prevăzute de legislaţia naţională sau de programul de dezvoltare rurală; d)caracterul rezonabil al costurilor prezentate, care se evaluează printr-un sistem de evaluare adecvat, cum ar fi utilizarea costurilor de referinţă, compararea diferitelor oferte sau un comitet de evaluare;

Art. 26 alin. (2) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/2011: "Controalele la faţa locului privind cererile de plată selectate pentru controlul prevăzut la articolul 25 alineatul (3) din prezentul regulament vizează totalitatea angajamentelor şi a obligaţiilor unui beneficiar care pot fi controlate în momentul vizitei."

Nu se poate reţine în prezenta cauză a existat o eroare ce nu a putut fi depistată în mod rezonabil de către beneficiari şi ca atare aceste trebuie exoneraţi de obligaţia de rambursare a sumelor acordate în mod necuvenit, din moment ce din acţiunile celor doi beneficiari reiese în mod evident faptul că aceştia au conlucrat şi au cunoscut că vor realiza investiţii complementare, că vor presta servicii către aceeaşi destinatari, că şi a asigurat unul celuilalt spaţiul de desfăşurare a activităţii, că vor folosi capitalul financiar prin rulare de la o firmă la cealaltă etc.

Aşadar, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Regulamentul UE nr. 65/2011 al Comisiei, potrivit cărora " obligaţia de rambursare nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorităţii competente sau a unei alte autorităţi şi atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil."

Concluzionând, recurenta nu a acţionat ca o microintreprindere, ci în cadrul unui gen economic coordonat, serviciile fiind prestate către societăţile din grup ori către asociaţii ori administratorii acestora, membrii ai aceloraşi familii.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum în raport de motivele invocate recursul nu se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează, în temeiul dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, să-l respingă ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. " A." S.R.L. împotriva Sentinţei civile nr. 1139 din 22 aprilie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 octombrie 2017.

Procesat de GGC - MM