Appeal dismissed: Association’s challenge to EU funds debt assessment and irregularities record upheld

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11.05.2012 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2/2012, reclamanta Asociaţia A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane următoarele:

- anularea Deciziei nr. 1891/D/23.42.2011, emisă de către Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

- anularea Deciziei nr. OI/151/RD/26.10.2011, emisă de către Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

- obligarea OI-POSDRU să ramburseze către APFE toate plăţile restante în cuantum de 3.458.319 RON la care se vor adăuga penalităţile prevăzute în Contractul de finanţare având numărul de identificare POSDRU/8/2.2./S/8 (denumit în continuare "Contractul de finanţare");

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa nr. 482 din 4.02.2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi cu chemata în garanţie Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a formulat recurs reclamanta Asociaţia A., criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia nr. 3338 din data de 19 septembrie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de Asociaţia A., prin lichidator judiciar C.I.I. B. împotriva Sentinţei nr. 482 din 4 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 25.11.2014.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 10.06.2014, sub nr. x/2/2014 reclamanta Asociaţia A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

1. anularea în totalitate a Deciziei nr. 01/1035/ES/16.12.2013 privind soluţionarea contestaţiei depusă de Asociaţia A., înregistrată la Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale sub nr. OI 11767/SJCSN/23.09.2013, privind proiectul POSDRU/8/2.2/S/8 (43731),

2. anularea în totalitate a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat sub nr. OI 11016/SJCSN/19.12.2013. întocmit la 05.08.2013,

3. exonerarea Asociaţiei A. de obligaţia de a achita debitul în cuantum total de 1.704.426,08 RON, din care 1.628.979,52 RON aferent bugetului Uniunii Europene şi 75.446,56 RON aferent bugetului de stat ai României, precum şi a obligaţiilor accesorii acestuia,

4. obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 3 martie 2015 pronunţată în Dosarul nr. x/2014 s-a admis excepţia conexităţii cauzei cu cea care face obiectul Dosarului nr. x/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Prin încheierea de şedinţă din data de 13 martie 2015 s-a dispus conexarea Dosarului nr. x/2014 la Dosarul nr. x/2012.

Prin Sentinţa nr. 888 din 27 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi chemata în garanţie Autoritatea de Management Pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Fondurilor Europene, ca nefondată.

S-a respins cererea de chemare în garanţie ca rămasă fără obiect.

A fost admisă cererea conexă şi s-a dispus anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. OI 11016/SJCSN/19.12.2013, întocmit la 05.08.2013 emis de pârât. S-a anulat Decizia nr. 01/1035/ES/16.12.2013 emisă de pârât.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că atât Procesul-verbal nr. x, cât şi Procesul-verbal nr. x au fost întocmite cu încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs recurenta - pârâtă Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

A solicitat recurenta-pârâtă admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, modificarea acesteia în sensul respingerii cererii conexe ca nefondate.

Prin Decizia civilă nr. 767/16.03.2016 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat în cauză, a casat în parte Sentinţa civilă nr. 888/27.03.2015 şi a trimis cauza instanţei de fond spre rejudecarea cererii conexe.

S-a constatat că instanţa de fond a dispus anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. OI 11016/SJCSN/19.12.2013, întocmit la 05.08.2013 şi Deciziei nr. 01/1035/ES/16.12.2013, însă la argumentarea concluziei că procesele-verbale au fost întocmite de către pârâtă cu o întârziere de aproape doi ani faţă de termenul prevăzut de lege şi că acestea nu au fost motivate în fapt şi în drept, nu a făcut altceva decât să preia "mot a mot" concluziile reclamantei din acţiunea introductivă de instanţă, neindicând raţionamentele care i-au fundamentat convingerea şi pe baza cărora a înlăturat argumentele pârâtei, punând instanţa de recurs în situaţia de a nu putea exercita un control judiciar efectiv.

Recursul

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta Asociaţia A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta a dezvoltat următoarele critici faţă de soluţia adoptată de prima instanţă, indicând incidenta motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.:

În motivarea cererii de recurs, a arătat în esenţă următoarele:

A arătat recurenta că sentinţa nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei, arătând că deşi nu a formulat recurs împotriva Sentinţei nr. 888/27 martie 2015, întrucât titlul de creanţă fusese anulat prin aceeaşi sentinţă, nu se poate susţine că în privinţa Procesului-verbal nr. x a intervenit puterea de lucru judecat, cu atât mai mult cu cât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 3338 din 19 septembrie 2014, a casat Sentinţa nr. 888 din 27 martie 2015 şi a trimis cauza spre rejudecarea cererii conexe la aceeaşi instanţă.

În ceea ce priveşte motivele încadrate de recurentă în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ., respectiv pronunţarea hotărârii cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, s-a arătat că sentinţa este pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, în măsura în care în considerentele sentinţei atacate, se invocă stabilirea situaţiei de fapt prin Raportul de audit al Curţii de Conturi.

S-a susţinut prin motivele de recurs că dispoziţiile art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, sunt atribuţii ale autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care le exercită prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora, iar printre excepţiile de la această regulă, prevăzute la art. 20 alin. (2) din ordonanţa, nu figurează situaţia în care constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare/corecţiilor financiare sunt realizate printr-un Raport de audit întocmit de Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României.

Astfel, se apreciază că sunt incidente dispoziţiile alin. (3) al art. 21 din ordonanţa de urgenţă citată, Raportului de audit urmând a-i fi aplicată procedura prevăzută la alin. (26), Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare urmând a fi emis în termen de 60 de zile de la data comunicării documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit.

Pe fondul cauzei s-a arătat că actele administrative emise de către intimata (pârâtă) - Procesul-verbal 11016, prin care a fost stabilit debitul de 1.704.426,08 RON, şi Decizia nr. 01/1035/ES/16.12.2013, prin care a fost respinsă contestaţia, sunt netemeinice şi nelegale.

S-a arătat că activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare trebuia organizată încă din stadiul de proiect al raportului de audit, în termen de maximum 10 zile de la primirea de către structura de control competentă a solicitării.

Totodată s-a arătat că ambele procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sunt întocmite cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale menite să asigure dreptul la apărare al APFE, art. 21 alin. (11) şi (14)-(15) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 prevăzând dreptul structurii verificate (APFE) de a-şi exprima punctul de vedere, atât în perioada în care se desfăşoară activitatea de constatare, cât şi în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

S-a susţinut că în cazul de faţă APFE nu i-a fost solicitată opinia, nu i s-a permis să îşi exprime punctul de vedere, iar recurenta (pârâtă) nu a inserat în conţinutul celor două procese-verbale nici opinia APFE, nici poziţia structurii de control competente, fiind încălcate dispoziţiile legale imperative sus-menţionate.

A mai arătat recurenta că a respectat toate obligaţiile asumate prin contract, aspect necontestat de către OI POSDRU sau AM POSDRU, nefiind invocată ori dovedită nici o culpă a APFE referitoare la eligibilitatea şi derularea proiectului.

În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei atacate, respectiv în ceea ce priveşte respingerea cererii conexe, şi, după rejudecarea cauzei în fond, să se dispună admiterea acţiunii şi, în consecinţă, anularea în totalitate a Deciziei nr. OI/1035/ES/16.12.2013 privind soluţionarea contestaţiei depusă de Asociaţia A., înregistrată la Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane-Ministerul Educaţiei Naţionale sub nr. OI 11767/SJCSN/23.09.2013, privind Proiectul POSDRU/8/2.2/S/8 (4373); anularea în totalitate a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat sub nr. OI 11016/S3CSN/19.12.2013, întocmit la 05.08.2013; exonerarea ASOCIAŢIEI A. de obligaţia de a achita debitul în cuantum total de 1.704.426,08 RON, din care 1.628.979,52 RON aferent bugetului Uniunii Europene şi 75.446,56 RON aferent bugetului de stat al României, precum şi a obligaţiilor accesorii acestuia,

Procedura în faţa instanţei de recurs

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea reclamantei intimate la motivele de recurs şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine că nu sunt incidente în cauză motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., în considerarea celor în continuare arătate.

În fapt, în urma casării cu trimitere spre rejudecare, obiectul prezentei cauze îl constituie soluţionarea cererii conexe înregistrată la data de 10.06.2014, sub nr. x/2/2014 privind anularea în totalitate a Deciziei nr. 01/1035/ES/16.12.2013 privind soluţionarea contestaţiei depusă de Asociaţia A., înregistrată la Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale sub nr. OI 11767/SJCSN/23.09.2013, privind proiectul POSDRU/8/2.2/S/8 (43731); anularea în totalitate a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat sub nr. OI 11016/SJCSN/19.12.2013. întocmit la 05.08.2013; exonerarea Asociaţiei A. de obligaţia de a achita debitul în cuantum total de 1.704.426,08 RON, din care 1.628.979,52 RON aferent bugetului Uniunii Europene şi 75.446,56 RON aferent bugetului de stat ai României, precum şi a obligaţiilor accesorii acestuia, cu cheltuieli de judecată.

Constată instanţa de control judiciar, astfel cum s-a arătat pe larg în partea introductivă a prezentei hotărâri, că prin Decizia de casare nr. 767/16 martie 2016 s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare către instanţa de fond în ceea ce priveşte modalitatea de soluţionare a cererii conexe, în recursul formulat de pârâta Direcţia Generală Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice împotriva Sentinţei civile nr. 888 din 27 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

În măsura în care prin Sentinţa nr. 888/27.03.2015 curtea de apel a respins acţiunea principală formulată împotriva deciziei de reziliere (Dosar nr. x/2012), iar reclamanta nu a formulat cale de atac, este corectă constatarea primei instanţe în sensul că, sub aceste aspecte ale neîndeplinirii criteriilor eliminatorii, care au condus la emiterea deciziei de reziliere constatate prin Raportul de audit nr. x/09.08.2011, a intervenit puterea de lucru judecat.

Prezumţia de lucru judecat reprezintă manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat - ceea ce a fost dezlegat jurisdicţional nu mai poate fi combătut.

Constată Înalta Curte, verificând considerentele hotărârii recurate, că acestea îndeplinesc exigenţele dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., explicând în mod convingător soluţia pronunţată, astfel că nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., atât sub aspectul reţinerii puterii de lucru judecat cât şi în ceea ce priveşte înlăturarea criticilor care vizează încălcarea dreptului la apărare.

Referitor la aplicarea greşită a normelor de drept material, cu trimitere la dispoziţiile art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, aspecte circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată, de asemenea, netemeinicia recursului.

Instanţa de recurs reţine că termenul de 60 de zile menţionat în art. 21 nu este un termen absolut, ci un termen de recomandare, astfel că în cazul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare întocmit după expirarea acestui termen nu intervine sancţiunea nulităţii absolute. Aceasta înseamnă că în situaţia nerespectării unui termen de recomandare, sancţiunea care poate interveni este nulitatea condiţionată de existenţa unei vătămări, ceea ce impune ca partea să facă dovada că a suferit o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului.

Or, în speţă, reclamanta nu a probat existenţa unei vătămări pe care a suferit-o ca urmare a emiterii procesului-verbal contestat, ulterior expirării termenului de 60 de zile de la data comunicării Raportul de Audit, astfel încât critica ce vizează nerespectarea acestui termen nu poate fi reţinută în soluţionarea favorabilă a prezentei căi de atac.

De asemenea, nu poate fi reţinută nici critica privind lipsirea reclamantei de posibilitatea de a-şi exprima un punct de vedere, în condiţiile în care, aşa cum corect a observat şi prima instanţă şi a s-a exprimat şi pârâta prin întâmpinare, actele administrative au fost emise ca urmare a deciziei de reziliere, care a făcut obiectul acţiunii principale, astfel că nu se poate pretinde necunoaşterea aspectelor de fapt şi de drept ce au condus la emiterea procesului-verbal.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Constatând că sentinţa recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Asociaţia A. prin lichidator judiciar C.I.I. B. împotriva Sentinţei nr. 2397 din 11 iulie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2017.

Procesat de GGC - GV