Validity of non-published internal security order and calculation of public training costs in police liability litigation

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual - Obiectul excepţiei de nelegalitate.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 1092/64/2011, reclamantul A. a solicitat anularea Deciziei de imputare nr. 9112 din 5 aprilie 2011 emisă de pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Buzău, menţinută ulterior prin hotărârile nr. 249236/02.06.2011 a Comisiei de Soluţionare a contestaţiilor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Buzău şi nr. 56 din 22.07.2011 a Comisiei de Jurisdicţie a imputaţiilor din cadrul MAI prin care i-a fost respinsă contestaţia depusă împotriva deciziei de imputare.

La data de 23.02.2012, reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1122/2006.

Prin Sentinţa nr. 63/F din 28 martie 2012, Curtea de Apel Braşov, a respins excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate, a respins excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 5, art. 6 şi art. 9 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1122/2006, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" şi respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta şi Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a a respins acţiunea precizată formulată în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Buzău.

Prin încheierea nr. 2452/28.02.2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul dispoziţiilor art. XXIII alin. (2) şi (4) din Legea 2/2013, a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea dosarului pe cale administrativă la Curtea de Apel Braşov devenită competentă să soluţioneze recursul.

La Curtea de Apel Braşov, dosarul a fost înregistrat cu nr. 1092/64/2011*, iar prin Decizia nr. 5802/R din 2 decembrie 2013 a fost admis recursul declarat de reclamant, a casat Sentinţa civilă nr. 63/F din 28 martie 2011 şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Braşov.

Prin încheierea din 12.03.2014, Tribunalul Braşov a respins excepţia necompetenţei materiale şi a sesizat Curtea de Apel Braşov în vederea soluţionării excepţiei de nelegalitate a prevederilor art. 5, 6 şi 9 din Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 1122 din 5 ianuarie 2006.

La această instanţă excepţia de nelegalitate a fost înregistrată cu nr. 167/64/2014.

2. Hotărârea Curţii de apel

Prin Sentinţa nr. 87 din 23 mai 2014, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal:

- a respins excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a prevederilor art. 5, art. 6 şi art. 9 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1122/2006, invocată de pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor;

- a respins excepţia de nelegalitate a prevederilor art. 5, art. 6 şi art. 9 din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1122/2006, invocată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Buzău şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:

Excepţia de inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate este neîntemeiată, întrucât actele administrative unilaterale cu caracter normativ pot face obiectul excepţiei de nelegalitate, soluţie de principiu adoptată în şedinţa judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 29 septembrie 2008.

Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că dispoziţiile invocate a fi nelegale nu contravin prevederilor art. 70 din Legea nr. 360/2002.

Limitele sintagmei "cheltuielile efectuate" cuprinsă în art. 70 din Legea nr. 360/2002 nu sunt delimitate de vreo lege, astfel că, în aplicarea sa a fost emis Ordinul MAI nr. 1122/2006.

În acest sens, cu privire la cheltuielile cu hrănirea, echiparea şi, respectiv, cazare, s-a stabilit că se va avea în vedere cele de la data îndepărtării elevului/studentului ofiţer din instituţie de învăţământ, respectiv la data trecerii în rezervă a cadrului militar în activitate sau încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului şi funcţionarului public.

Prima instanţă a constatat că acest mod de stabilire a calculului cheltuielilor nu contravine dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 360/2002 şi nici ale O.G. nr. 121/1998 întrucât asigură MAI posibilitatea recuperării în întregime a prejudiciului, într-o manieră actualizată. Dacă legiuitorul ar fi vrut să stabilească în mod expres valoarea cheltuielilor, fără a lăsa posibilitatea MAI de a evalua un prejudiciu actual, ar fi folosit sintagma "cheltuieli efectuate efectiv" sau una similară. Dacă s-ar efectua un calcul al pagubei prin însumarea cheltuielilor din perioada în care absolventul ar fi efectuat studiile, ar însemna ca instituţia publică să nu-şi recupereze prejudiciul la o valoare reală, respectiv fără a aplica vreo modalitate de actualizare.

De asemenea, a avut în vedere şi dispoziţiile O.G. nr. 121/1998, potrivit cu care "evaluarea pagubelor se face, potrivit dispoziţiilor legale, la data constatării acestora".

În aceste condiţii, prima instanţă a reţinut că nu sunt identificate dispoziţii legale încălcate prin art. 5 şi 6 din Ordinul MAI nr. 1122/2006.

Prima instanţă a constatat că nu poate fi reţinut nici nelegalitatea art. 9 din Ordinul M.A.I. nr. 1122/2006, în condiţiile în care, pe perioadele de vacanţă, permisii şi învoiri stabileşte obligaţia studenţilor de a achita cheltuielile de cazare, întrucât, pe de o parte dispoziţiile incriminate stabilesc o formulă de calcul pentru determinarea cheltuielilor de cazare şi nu contravin prevederilor art. 70 din Legea nr. 360/2002, iar pe de altă parte vizează evaluarea pagubei produse prin calculul cheltuielilor făcute, aspecte care privesc fondul cauzei (modalitatea de stabilire a sumei imputate) şi nu nelegalitatea prevederilor art. 9 din Ordinul M.A.I. nr. 1122/2006.

Referitor la critica, potrivit căreia, prin nepublicarea Ordinului în Monitorul Oficial nu sunt îndeplinite exigenţele de accesibilitate şi predictibilitate ale actelor normative stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prima instanţă a reţinut că este neîntemeiată, în condiţiile în care obligaţia poliţistului de a restitui cheltuielile efectuate cu pregătirea sa a fost prevăzută expres atât în art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cât şi în angajamentul încheiat de reclamant la data de 1 septembrie 2004, astfel încât acesta a avut cunoştinţă de răspunderea materială pentru cheltuielile efectuate cu pregătirea sa şi de situaţiile care antrenează această formă de răspundere juridică.

Potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aprobat prin H.G. nr. 50/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, partea I, dacă legea nu prevede altfel, ordinele, instrucţiunile şi alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Ordinul M.A.I. nr. 1122/2006, contestat pe calea excepţiei de nelegalitate, este un act administrativ cu caracter normativ emis în baza şi în executarea dispoziţiilor cuprinse în acte normative cu caracter special care privesc domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, încadrându-se astfel în categoria actelor exceptate de la obligaţia publicării lor.

3. Recursul reclamantului

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul A. care a solicitat modificarea sa, în sensul admiterii excepţiei de nelegalitate.

În motivarea căii de atac, nestructurată pe motive de recurs, după cum impun dispoziţiile art. 302<SUP>1</SUP> alin. (1) lit. c) C. proc. civ., recurentul a susţinut că hotărârea este dată cu aplicarea greşită a legii, în sensul că, instanţa de fond a constatat în mod greşit conformitatea dispoziţiilor art. 5, 6 şi art. 9 din Ordinul nr. 1122/2006 cu prevederile art. 70 din Legea nr. 360/2002 şi O.G. nr. 121/1998, fără a se avea în vedere că la calculul cheltuielilor de întreţinere şi cazare nu se scad zilele de vacanţă, ci se calculează pentru întreg anul, deşi potrivit dispoziţiei legale susmenţionate, trebuie restituite numai cheltuielile efectuate cu pregătirea poliţistului, deci acele cheltuieli care au fost făcute efectiv cu asigurarea pregătirii poliţistului în perioada şcolii.

De asemenea, a arătat că Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 1122/2006 nu corespunde exigenţelor de accesibilitate şi de predictibilitate stabilite pentru actele normative de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deoarece la data încetării raporturilor sale de serviciu nu era publicat în Monitorul Oficial al României şi nici adus la cunoştinţa cetăţenilor într-un fel sau altul.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 304<SUP>1</SUP> C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:

În esenţă, în optica recurentului, dispoziţiile art. 5, art. 6 şi art. 9 din Ordinul Ministrului, Administraţiei şi Internelor nr. 1122/2006 adaugă la prevederile art. 70 din Legea nr. 360/2002 şi cele ale O.G. nr 121/1998, în sensul că stabilesc o sumă imputabilă poliţistului care nu îşi respectă angajamentul, vădit mai mare decât cea care s-a cheltuit efectiv cu şcolarizarea.

Prima instanţă a explicat convingător că dispoziţiile incriminate stabilesc modalitatea de calcul pentru determinarea cheltuielilor de şcolarizare în vederea recuperării pagubei produse, ţinând cont de anumiţi parametri şi nu adaugă la dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului.

Sub acest aspect, instanţa de fond a reţinut întemeiat că motivele invocate de reclamant vizează în realitate evaluarea pagubei produse şi modul de stabilire a sumei stipulate, prin determinarea corectă a cheltuielilor efectiv suportate de unitatea de învăţământ pe parcursul şcolarizării, ceea ce constituie însuşi fondul litigiului şi nu poate fi examinat în cadrul excepţiei de nelegalitate invocată în privinţa Ordinului nr. 1122/2006.

Critica din recurs, în sensul că prin nepublicarea ordinului în Monitorul Oficial nu sunt îndeplinite exigenţele de accesibilitate şi predictibilitate ale actelor normative stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului se dovedeşte a fi neîntemeiată, în condiţiile în care obligaţia poliţistului de a restitui cheltuielile efectuate cu pregătirea sa a fost prevăzută expres atât în art. 70 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cât şi în angajamentul încheiat de recurent, astfel încât acesta a avut cunoştinţă de răspunderea materială pentru cheltuielile efectuate cu pregătirea sa şi de situaţiile care antrenează această formă de răspundere juridică.

De altfel, Ordinul M.A.I. nr. 1122/2006, contestat în prezenta cauză pe calea excepţiei de nelegalitate, este un act administrativ cu caracter normativ emis în baza şi în executarea dispoziţiilor cuprinse în acte normative cu caracter special care privesc domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, încadrându-se astfel în categoria actelor exceptate de la obligaţia publicării lor.

Ca urmare, în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi al art. 312 alin. (1)-(3) din C. proc. civ., se va respinge recursul de faţă ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 87 din 23 mai 2014 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2015.

Procesat de GGC - CL