Postponement instead of suspension for drunk driving: limits on penalty waiver and community service conditions

Asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 10/F din data de 17 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 93 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi, la datele fixate de consilierul de probaţiune;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare ce depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei Călăraşi sau a Primăriei comunei Modelu, jud. Călăraşi, astfel cum se va stabili de către Serviciului de Probaţiune Călăraşi, în funcţie de aptitudinile şi pregătirea socio-profesională a acestuia, afară de cazul în care din cauza sănătăţii nu poate presta această muncă.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus obligarea inculpatului A. la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (urmărire penală şi instanţă).

În considerentele acestei hotărâri, s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2016 din data de 6 septembrie 2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice, sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reţinut în sarcina inculpatului că, în ziua de 16.02.2015, în jurul orei 00:35, lucrători de poliţie din cadrul D.G.P.M.B. - Brigada Rutieră, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au oprit în trafic, pe Şos. B., la intersecţia cu B-dul Ferdinand, sect. 2, autoturismul C. cu număr de înmatriculare x.

Conducătorul autovehiculului a fost identificat în persoana lui A., avocat în cadrul Baroului Bucureşti. Acesta a fost supus testării cu etilotestul, rezultând faptul că avea o concentraţie alcoolică în aerul expirat de 1,29 mg/l. Ca urmare, a fost condus la sediul I.N.M.L. "Mina Minovici", în vederea prelevării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, unde i-a fost recoltată o singură probă de sânge, la ora 01:05, pe baza căreia, prin buletinul de analiză toxicologică nr. A12/1357/2015 din 23.02.2015, emis de I.N.M.L. Mina Minovici, s-a stabilit o alcoolemie de 2,80 g ‰.

Inculpatului i-a fost prelevată o singură probă de sânge, iar nu două, avându-se în vedere dispoziţiile art. 10 din Ordinul nr. 1512/2013 al Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul mostrelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în forma în vigoare la data de 16.02.2015.

În cauză a fost audiat, în calitate de martor, numitul D., persoană care a asistat la depistarea în trafic a inculpatului şi care a confirmat cele reţinute în cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracţiunii flagrante.

Inculpatul A. nu a dat declaraţie în calitate de suspect sau inculpat, dar a precizat, la momentul aducerii la cunoştinţă a calităţii de inculpat, că recunoaşte şi regretă săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

La solicitarea procurorului, I.N.M.L. "Mina Minovici" a comunicat faptul că nu se poate efectua în cauză o expertiză medico-legală pentru calculul retroactiv al alcoolemiei, întrucât inculpatului nu i-au fost recoltate două eşantioane de sânge, ci doar o singură probă.

Organele de urmărie penală au constatat că fapta săvârşită de inculpat, astfel cum a fost descrisă anterior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., aceasta fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante; concluziile buletinului de analiză toxicologică din 23.02.2015 emis de I.N.M.L. Mina Minovici; cerere de analiză a probelor biologice şi proces-verbal de recoltare a probelor biologice; declaraţiile martorului D.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la data de 18.09.2017, sub nr. x/2/2017, în procedura prev. de art. 342 C. proc. pen.

În procedura de cameră peliminară, inculpatul nu a formulat cereri şi excepţii vizând legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărie penală.

Prin încheierea din 28.11.2017, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii.

În cursul judecăţii în fond, inculpatul şi-a menţinut poziţia exprimată în faza urmăririi penale, recunoscând şi regretând comiterea faptei, sens în care, prin declaraţia dată la data de 08.01.2018, a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prev. de art. 375 C. proc. pen.

Constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru judecarea cauzei în condiţiile prevăzute de art. 374 alin. (4) C. proc. pen., exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa de fond a reţinut că inculpatul A. se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 16.02.2015, în jurul orei 00:35, a fost depistat conducând auto C., cu număr de înmatriculare x pe Şos. B., la intersecţia cu B-dul Ferdinand, sect. 2, cu o alcoolemie peste limita legală, în urma supunerii testării cu etilotestul rezultând o concentraţie alcoolică în aerul expirat de 1,29 mg/l, iar în urma prelevării unei probe de sânge, la ora 01:05, rezultând o valoare a alcoolemiei de 2,80 g ‰.

Ca urmare, în temeiul art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 luni închisoare, suspendând sub supravegehre executarea acesteia, în condiţiile art. 91 C. pen., şi impunându-i obligaţiile prevăzute de art. 93 C. pen., nominalizate în dispozitiv.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa a avut în vedere gradul de pericol social al faptei, modul şi condiţiile concrete în care aceasta a fost comisă, dar şi datele privind persoana inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, faptul că acesta provine dintr-o familie organizată şi desfăşoară o activitate utilă societăţii, fiind avocat, dar şi poziţia procesuală sinceră de recunoaştere a comiterii infracţiunii şi de regret.

Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel, în termen legal, inculpatul A., solicitând atât în scris, cât şi oral, la termenul de dezbateri, admiterea căii de atac, desfiinţarea, în parte, a hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, dispunerea renunţării la aplicarea pedepsei, susţinând că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile prev. de art. 80 alin. (1) şi (2) C. pen., vizând gravitatea redusă a faptei, cuantumul sub 5 ani al pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită şi conduita ireproşabilă a acuzatului anterior comiterii faptei.

În subsidiar, în cadrul concluziilor orale formulate la termenul din 23 martie 2018, inculpatul a solicitat înlocuirea pedepsei închisorii cu amenda şi numai într-o ultimă ipoteză, dispunerea unei soluţii de amânare a aplicării pedepsei, solicitare detaliată şi în cuprinsul motivelor scrise de apel aflate la filele 7-9 din dosar.

Apelantul incupat nu a beneficiat în apel de asistenţă juridică, constatându-se că, raportat la dispoziţiile art. 90 lit. c) C. proc. pen., aceasta nu este obligatorie în cauză.

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată, atât prin prisma criticilor invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Soluţionarea cauzei de faţă, în procedura simplificată a judecăţii în cazul recunoaşterii învinuirii, s-a făcut, în primă instanţă, cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi art. 377 C. proc. pen., inculpatul A. declarând personal (prin declaraţia dată la data de 08.01.2018, în faţa judecătorului fondului), anterior începerii cercetării judecătoreşti, că recunoaşte fapta reţinută în actul de sesizare şi că solicită ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Subsecvent valorificării acestei opţiuni procesuale, probatoriul administrat în cauză a fost judicios evaluat de către instanţa de fond şi a rămas necontestat pe parcursul celor două grade de jurisdicţie, Înalta Curte însăşi concluzionând, în urma propriei analize a probelor existente, că acesta are aptitudinea de a dovedi acuzaţia penală adusă inculpatului A., dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Ca urmare, similar primei instanţe, Înalta Curte constată că inculpatul A. a comis infracţiunea de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 16.02.2015, în jurul orei 00:35, a fost depistat conducând auto C., cu număr de înmatriculare x pe Şos. B., la intersecţia cu B-dul Ferdinand, sect. 2, cu o alcoolemie peste limita legală, în urma supunerii testării cu etilotestul rezultând o concentraţie alcoolică în aerul expirat de 1,29 mg/l, iar în urma prelevării unei probe de sânge la ora 01:05, rezultând o valoare a alcoolemiei de 2,80 g ‰.

Existenţa faptei şi a vinovăţiei inculpatului A. fiind cert dovedite, Înalta Curte va proceda la evaluarea soluţiei dată acţiunii penale de către instanţa de fond, demers în cadrul căruia va fi analizată şi critica invocată de inculpat în apelul formulat în cauză.

Inculpatul A. a susţinut că gravitatea redusă a faptei pe care a săvârşit-o, decurgând, pe de o parte, din inexistenţa vreunei pagube produse prin aceasta, iar pe de altă parte, din circumstanţele săvârşirii ei - pe timpul nopţii, la o oră când traficul rutier nu era intens, şi la o distanţă foarte mică de domiciliu său, limitele reduse de pedeapsă prevăzute de norma de incriminare pentru aceasta şi datele vizând persoana sa, circumstanţiate prin conduita predelictuala ireproşabilă, statutul socio-profesional notabil, lipsa unor evenimente similare în istoricul său de şofer, care a debutat în anul 2000, şi atitudinea procesuală sinceră adoptată încă de la începutul cercetărilor penale, constituie elemente care dovedesc, în principal, inoportunitatea aplicării unei pedepse în sarcina sa, justificând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 80 C. pen. privind renunţarea la aplicarea pedepsei. În subsidiar, inculpatul a considerat că aceleaşi elemente justifică amânarea aplicării pedepsei, în condiţile art. 83 C. pen.

Analizând critica apelantului inculpat, Înalta Curte constată că, deşi, într-adevăr, fapta săvârşită de inculpatul A. nu a produs urmări prejudiciabile, în condiţiile inexistenţei vreunui motiv sau a unui context care să determine sau să justifice o astfel de conduită, conducerea pe drumurile publice, pe timp de noapte, sub influenţa băuturilor alcoolice, realizată de o persoană care, prin prisma profesiei deţinute, se prezumă că înţelege pe deplin rigorile încălcării dispoziţiilor legale, nu îndeplineşte exigenţa prevăzută de art. 80 alin. (1) lit. a) C. pen., pentru a justifica renunţarea la aplicarea pedepsei.

Ca urmare, apreciind că pentru fapta săvârşită de inculpat se impune a se stabili o pedeapsă cu închisoarea, pedeapsa alternativă a amenzii nefiind aptă şi suficientă să realizeze scopul sancţiunii penale, Înalta Curte notează că, raportat la criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 alin. (1) C. pen., privind gradul de pericol social al faptei, modul şi condiţiile concrete în care aceasta a fost comisă, dar şi datele privind persoana inculpatului, astfel cum au fost relevate chiar de către apelant, pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată de prima instanţă, egală cu limita minimă specială prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, redusă cu o treime în condiţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., este proporţională cu gravitatea faptei şi periculozitatea inculpatului.

În raport de datele particulare ale speţei, în dezacord cu instanţa fondului, Înalta Curte apreciază că în speţă nu este, însă, oportună aplicarea imediată a pedepsei, fiind întrunite condiţiile amânării aplicării pedepsei prev. de art. 83 C. pen.

În acest sens, instanţa de apel constată că, în condiţiile în care pedeapsa stabilită pentru infracţiunea dedusă judecăţii (8 luni închisoare) nu depăşeşte 2 ani închisoare, este îndeplinită condiţia prev. de art. 83 alin. (1) lit. a) C. pen.

Totodată, constată îndeplinite şi condiţiile prev. de art. 83 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen., notând, pe de o parte, că, potrivit cazierului judiciar aflat la fila 13 d.u.p., inculpatul nu are antecedente penale, iar pe de altă parte, că, în declaraţia dată în faţa instanţei de fond, la data de 8 ianuarie 2018 (fila 7 dosar Curtea de Apel Bucureşti), acesta şi-a manifestat disponibilitatea de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Deopotrivă, raportat la dispoziţiile art. 83 alin. (1) lit. d) C. pen., notând că datele vizând persoana inculpatului, respectiv pregătirea educaţională superioară, expertiza profesională, conduita ireproşabilă anterioară săvârşirii faptei, dar şi atitudinea procesuală constantă de recunoaştere şi regret a faptei, constituie garanţii ferme ale posibilităţilor reale de îndreptare ale acestuia, Înalta Curte apreciază că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară în cauză, impunându-se numai supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă determinată.

În fine, constatând că în cauză nu este incidentă vreuna dintre ipotezele în care, potrivit art. 83 alin. (2) C. pen., nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei, astfel că, în limitele menţionate, criticile inculpatului A. sunt întemeiate, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelul acestuia, va desfiinţa, în parte, hotărârea atacată, iar în rejudecare:

În baza art. 336 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va stabili faţă de inculpatul A. pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

În baza art. 83 C. pen. va amâna aplicarea pedepsei, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 84 C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., va impune inculpatului, pe durata termenului de supraveghere, respectarea următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Totodată, în baza art. 85 alin. (2) lit. b) din C. pen., va impune inculpatului A. obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 40 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei Călăraşi sau a Primăriei comunei Modelu, Jud. Călăraşi, astfel cum se va stabili de către Serviciului de Probaţiune Călăraşi, în funcţie de aptitudinile şi pregătirea socio-profesională a acestuia, afară de cazul în care din cauza sănătăţii nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., va pune în vedere inculpatului că nerespectarea, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere, neexecutarea obligaţiilor impuse ori săvârşirea unei noi infracţiuni, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, atrage revocarea amânării şi aplicarea şi executarea pedepsei, conform art. 88 din C. pen.

Va menţine în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În raport cu soluţia dispusă, în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului vor fi lăsate în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de apelantul inculpat A. împotriva sentinţei penale nr. 10/F din data de 17 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Desfiinţează, în parte, hotărârea apelată şi rejudecând:

În baza art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. stabileşte faţă de inculpatul A. pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului.

În baza art. 83 din C. pen. amână aplicarea pedepsei, stabilind un termen de supraveghere de 2 ani, conform art. 84 din C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Călăraşi, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 85 alin. (2) lit. b) din C. pen. impune inculpatului A. obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 40 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei Călăraşi sau a Primăriei comunei Modelu, Jud. Călăraşi, astfel cum se va stabili de către Serviciului de Probaţiune Călăraşi, în funcţie de aptitudinile şi pregătirea socio-profesională a acestuia, afară de cazul în care din cauza sănătăţii nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen. pune în vedere inculpatului că nerespectarea, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere, neexecutarea obligaţiilor impuse ori săvârşirea unei noi infracţiuni, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, atrage revocarea amânării şi aplicarea şi executarea pedepsei, conform art. 88 din C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 martie 2018.