EAW execution for human trafficking upheld with preventive arrest maintained, rejecting request to substitute house arrest

Asupra contestaţiei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 468/PI din data de 3 august 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.

A dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 (treizeci) zile, începând cu data de 03.08.2018, până la data de 01.09.2018 inclusiv.

A dispus executarea mandatului european de arestare emis de către Parchetul Innsbruck, Austria la data de 04.07.2018, în dosarul nr. 22 St 100/18a, pe numele persoanei solicitate A. şi a dispus predarea acesteia către organele judiciare din Austria.

În baza art. 103 alin. (3) din Legea 302/2004, a constatat că persoana solicitată nu a consimţit la predarea sa organelor judiciare din Austria şi nu a renunţat la beneficiul regulii specialităţii.

În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin cererea formulată de autorităţile judiciare din Austria, comunicată prin Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, înregistrată la Curtea de Apel Timişoara sub nr. dosar x/2018, s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis de Parchetul Innsbruck, Austria la data de 04.07.2018, în dosarul nr. 22 St 100/18a, pe numele persoanei solicitate A.

Din cuprinsul actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:

La data de 03.08.2018, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a solicitat arestarea pentru o perioadă de 30 de zile şi predarea către autorităţile judiciare din Austria a persoanei solicitate A., în baza mandatului european de arestare emis de către Parchetul Innsbruck, Austria la data de 04.07.2018, în dosarul nr. 22 St 100/18a).

Din conţinutul mandatului european a rezultat că numitul A. este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.

Starea de fapt reţinută în mandatul european de arestare este următoarea:

"În baza rapoartelor asupra investigaţiilor, întocmite de oficiul criminalistic al B. la datele 28.03.2018, 15.05.2018, 14.05.2018, 30.05.2018, 12.06.2018, 21.08.2018 şi 29.06.2018, există suspiciunea împotriva învinuiţilor C., D., A., E., F., G., H., precum şi împotriva altor autori necunoscuţi, că ei în Salzburg şi în alte locuri, cel puţin de la data 11.08.2017 şi până acum, acţionând în mod profesionist şi ca membri ai unei asociaţii criminale, ar fi înlesnit intrarea pe cale ilegală, respectiv călătoria de tranzit a unor străini, care nu ar fi avut dreptul nici să se afle într-un stat al Uniunii Europene sau într-un alt stat învecinat Austriei şi nici să tranziteze un stat al UE sau un stat învecinat Austriei, Germaniei, şi Italia, astfel:

În noaptea spre 30.05.2018 C., D., A., respectiv că C. ar fi organizat transportul a doi străini din Germania prin Austria în Italia, la care D. ar fi fost şoferul autovehiculului care mergea în faţă şi A. ar fi fost şoferul autovehiculului pentru transportul ilegal.

La data de 30.05.2018 C., D., A., respectiv că C. ar fi organizat transportul a trei străini din Italia prin Austria în Germania, la care D. ar fi fost şoferul autovehiculului care mergea în faţă şi A. ar fi fost şoferul autovehiculului pentru transportul ilegal.

În noaptea spre 07.06.2018 C., D., A., precum şi un alt autor necunoscut, respectiv că C. ar fi organizat transportul a patru străini din Germania prin Austria în Italia, la care D. ar fi fost şoferul autovehiculului care mergea în faţă şi A. ar fi fost şoferul autovehiculului pentru transportul ilegal.

Astfel, persoana solicitată este suspectată de comiterea săvârşirii infracţiunii de transport fraudulos transfrontalier de persoane contra plată, faptă prev. de art. 114 alin. (1), (3) cifrele 1 şi 2, alin. (4) din Legea poliţiei pentru străini din Austria."

Prin ordonanţa de reţinere din data de 03.08.2018, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, verificând dispoziţiile art. 102-103 din Legea 302/2004 modificată şi completată, a dispus reţinerea persoanei urmărite internaţional pe 24 de ore, începând cu data 03.08.2018, ora 15:15 până la data de 04.08.2018, ora 15:15.

În şedinţa publică din data de 3 august 2018, persoanei solicitate i s-a adus la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare, s-a constatat că i s-a înmânat un exemplar după mandatul tradus în limba română, după care i s-a luat o declaraţie prin care a arătat că nu doreşte să fie predată autorităţilor judiciare austriece şi că nu renunţă la beneficiul regulii specialităţii, aspect consemnat în declaraţia dată.

Instanţa, verificând admisibilitatea cererii de executare a mandatului european de arestare, a constatat că nu există nici un motiv de refuz obligatoriu al executării acestora, din cele prevăzute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată; faptele pentru care este solicitată persoana urmărită sunt în mod expres prev. de art. 96 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată, dar, în acelaşi timp, este pedepsită şi de legea penală română, fiind îndeplinită condiţia dublei incriminări, în legislaţia penală română infracţiunea descrisă în mandatul european de arestare fiind reglementată de art. 263 din C. pen.

Instanţa nu a putut avea în vedere susţinerile legate de nevinovăţia persoanei solicitate întrucât acest aspect nu intră în competenţa sa.

În ceea ce priveşte propunerea de arestare formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, aceasta s-a apreciat că este admisibilă raportat la mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare din Austria prin care se solicită arestarea şi predarea persoanei solicitate, necesitatea executării acestui mandat european de arestare, dar şi în ceea ce priveşte efectuarea predării persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Austria, motiv pentru care s-a dispus arestarea acesteia pentru o perioadă de 30 zile.

Cu privire la solicitarea apărătorului ales al persoanei urmărite de a nu se dispune măsura arestării preventive, ci o altă măsură preventivă mai blândă, respectiv măsura arestului la domiciliu, instanţa a apreciat că în cazul admiterii sesizării privind executarea mandatului european de arestare şi predarea persoanei solicitate organelor judiciare solicitante, singura măsură din paleta măsurilor preventive, doar măsura arestării provizorie este cea care poate fi utilizată, această măsură preventivă provizorie, fiind cea reglementată de Legea nr. 302/2004, modificată şi completată, neexistând posibilitatea înlocuirii măsurii arestării provizorii sau aplicării măsurii arestului la domiciliu, în vederea predării persoanei solicitate.

Întrucât nu există nici un impediment de ordin legal la executarea mandatului european de arestare, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.

Împotriva sentinţei penale nr. 468/PI din data de 3 august 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a formulat contestaţie persoana solicitată A., care a solicitat înlocuirea măsurii arestării cu măsura arestului la domiciliu.

Analizând contestaţia formulată de persoana solicitată A., prin prisma motivelor invocate şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că este nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prioritar, Înalta Curte notează că, potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Totodată, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

În raport de dispoziţiile legale precitate, executarea de către autorităţile române a unui mandat de european de arestare presupune verificarea unor condiţii formale, strict prevăzute de lege, astfel că instanţa română nu poate cenzura chestiuni privind temeinicia emiterii mandatului şi, cu atât mai puţin, vinovăţia sau nevinovăţia persoanei solicitate de autorităţile străine.

În acest context, susţinerile persoanei solicitate legate de nevinovăţie nu pot face obiectul procedurii pendinte, aspect reţinut, de asemenea, şi în considerentele sentinţei penale contestate.

Pe de altă parte, în mod corect, instanţa de fond a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi a dispus executarea mandatului european de arestare emis de către autorităţile austriece pe numele persoanei solicitate, în condiţiile în care infracţiunile reţinute în sarcina acesteia sunt prevăzute în art. 96 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 302/2004, iar, în cauză, nu este incident niciunul din motivele de refuz ale executării mandatului european de arestare prevăzute în art. 98 din aceeaşi lege.

De altfel, persoana solicitată nu a invocat, cu ocazia audierii sau ulterior, vreo împrejurare care să se circumscrie vreunui motiv obligatoriu sau opţional de refuz al executării mandatului european de arestare.

În ceea ce priveşte motivul de contestaţie invocat de persoana solicitată, Înalta Curte apreciază că este nefondat.

Potrivit art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute la art. 98, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă, potrivit art. 107, deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate.

De asemenea, potrivit art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care, faţă de persoana solicitată, nu s-a luat măsută arestării, ci o altă măsură preventivă, iar, ulterior, instanţa dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă.

Nu în ultimul rând, în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, după întocmirea sentinţei prevăzute la art. 107, judecătorul emite de îndată un mandat de arestare.

Din dispoziţiile legale precitate, dar şi din economia prevederilor legale incidente în procedura punerii în executare a unui mandat european de arestare rezultă că este de natura mandatului european de arestare ca predarea să se facă în stare de arest preventiv, astfel încât nu este posibilă luarea unei alte măsuri preventive.

Pentru considerentele expuse, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei nr. 468/PI din data de 3 august 2018, a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2018, nefiind fondată, în baza art. 425<SUP>1 </SUP>alin. (7) pc. 1 lit. b) C. proc. civ. pen., va fi respinsă.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul persoană solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 468/PI din 03 august 2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 420 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 august 2018.