Execution of European Arrest Warrant for prosecution and scope of conditional surrender conditions under Law No. 302/2004

Asupra contestaţiei de faţă

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 146/F din 12 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosar nr. x/2018 (x/2018), a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu privire la luarea măsurii arestării şi executarea mandatului european de arestare împotriva persoanei solicitate A.

În baza art. 107 rap. la art. 103 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus executarea mandatului de arestare european emis la data de 21.06.2018 de către Tribunalul Regional din Graz împotriva persoanei solicitate A.

S-a luat act că persoana solicitată A. nu a consimţit la predare.

S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare austriece cu respectarea regulii specialităţii.

S-a dispus măsura arestării în vederea predării persoanei solicitate A., pe o durată de 30 zile, de la 12.07.2018 la 10.08.2018, inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută şi arestată în prezenta cauză, din 03.07.2018, ora 14:30 la zi.

S-au reţinut, în esenţă, următoarele:

La data de 04.07.2018, a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe sesizarea nr. 1816/II-5/2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti privind punerea în executare a mandatului european de arestare, emis de autorităţile judiciare austriece la data de 21.06.2018, faţă de persoana solicitată A., urmărită internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz de autoritate oficială şi neplata pensiei de întreţinere, prev. de art. 302 şi art. 198 din C. pen. austriac, în vederea arestării acesteia.

Persoana solicitată a fost reţinută pe o perioadă de 24 de ore în baza ordonanţei de reţinere nr. 75 din 03.07.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Prin încheierea din data de 04.07.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 15 zile, începând din data de 04.07.2018 şi până la data de 18.07.2018, inclusiv.

La data de 06.07.2018, a fost depus la dosar mandatul european de arestare, în limba germană, emis la data de 21.06.2018 de către Tribunalul Regional din Graz, faţă de persoana solicitată A., tradus în limba română.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prima instanţă a constatat următoarele:

Faţă de persoana solicitată A. a fost emis la data de 21.06.2018 de către Tribunalul Regional din Graz, un mandat european de arestare în baza ordonanţei de arestare emisă de Tribunalul Regional din Graz în data de 8 mai 2018, număr de dosar 230 Hv 6/18 f.

S-a reţinut că persoana solicitată a fost condamnată, prin sentinţa parţial casată, emisă de Tribunalul Regional din Graz din data de 29 martie 2017, sub aspectul infracţiunilor de abuz de autoritate oficială şi neplata pensiei de întreţinere, prev. de art. 302 şi art. 198 din C. pen. austriac, întrucât la datele de 24 iulie 2015, 15 septembrie 2015, 15 mai 2015 şi 9 octombrie 2015, în calitate de comerciant autorizat cu efectuarea recurentă de expertize potrivit prevederilor art. 57a KFG (Legea privind Autovehicule) cu intenţia de a prejudicia statul în drepturile sale de a permite circulaţia pe drumurile publice numai a autovehiculelor sigure din punct de vedere al circulaţiei rutiere şi funcţionării, acesta şi-a uzurpat în mod dolosiv (premeditat) autoritatea de a efectua acte oficiale - respectiv expertize tehnice ale autovehiculelor în conformitate cu prevederile art. 57a, alin. (1) din Legea privind Autovehicule - exercitată în numele Federaţiei/Statului Federal, iar în perioada 26 septembrie 2011 - 23 martie 2017 nu a efectuat nicio plată sau doar plăţi insuficiente punând astfel în pericol atât întreţinerea cât şi creşterea (şi educarea) persoanei îndreptăţite la primirea pensiei de întreţinere în lipsa ajutorului venit din altă parte, încălcându-şi grav obligaţia de întreţinere a fiicei sale, B., născută la data de 5 iulie 2001, căreia îi datora o pensie lunară în valoare de 340 euro, obligaţie născută din prevederile codului familiei.

Curtea de apel a constatat că mandatul european de arestare emis în cauză îndeplineşte condiţiile de conţinut şi formă prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate (aspect cu privire la care, de altfel, nu a fost formulată nici o obiecţiune), este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, se precizează încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care a fost condamnată persoana solicitată prin sentinţa parţial casată, sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi este specificată durata maximă a pedepsei închisorii care poate fi pronunţată pentru săvârşirea acestor infracţiuni.

Totodată, infracţiunile pentru care persoana solicitată a fost condamnată prin sentinţa parţial casată, dau loc la predare, în acord cu dispoziţiile art. 96 din Legea nr. 302/2004 (dubla incriminare).

În plus, nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, Curtea de apel a constatat că persoana solicitată, cunoscând consecinţele juridice ale consimţământului său, nu a fost de acord cu predarea către autorităţile judiciare austriece, precizând însă, că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii.

Împotriva sentinţei penale sus-menţionate a formulat contestaţie persoană solicitată A.

Examinând actele şi lucrările dosarului, se constată că prima instanţă a dispus, în mod corect, admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu privire la executarea mandatului european de arestare împotriva persoanei solicitate A. şi a dispus arestarea provizorie în vederea predării acesteia, pe o durată de 30 zile, de la 12.07.2018 la 10.08.2018, inclusiv.

În conformitate cu prevderile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Înalta Curte, analizând actele dosarului, constată că faţă de persoana solicitată a fost emis mandatul european de arestare din 21 iunie 2018 de către Tribunbalul de Land pentru Cauze Penale Graz, din conţinutul căruia rezultă faptul că acesta se întemeiază pe ordonanţa de arestare emisă de Tribunalul de Land pentru Cauze penale Graz din data de 8 mai 2018, nr. de dosar 230 Hv 6/18f (rubrica de la litera b, pct. 1), fiind completată rubrica din mandat în sensul că "durata maximă a pedepsei închisorii sau a măsurii asiguratorii privative de libertate, care poate fi pronunţată pentru fapta penală/fapele penale: 6 luni şi 5 ani" .

Totodată, din menţiunile cuprinse în mandatul de arestare, la rubrica de la litera e privind « fapta penală » se arată că prezentul mandat de arestare se referă în total la 4 fapte penale, iar în descrierea împrejurărilor în care s-au comis faptele penale, se reţine că persoana solicitată a fost condamnată, prin sentinţa parţial casată, emisă de Tribunalul Regional din Graz din data de 29 martie 2017, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi neglijarea obligaţiei de întreţinere, prevăzute de art. 302 alin. (1) şi art. 198 alin. (1) din C. pen. austriac (fiele 31-33).

În fapt, s-a reţinut că, la datele de 24 iulie 2015, 15 septembrie 2015, 15 mai 2015 şi 9 octombrie 2015, în calitate de comerciant autorizat cu efectuarea recurentă de expertize potrivit prevederilor art. 57a KFG (Legea privind Autovehicule), cu intenţia de a prejudicia statul în drepturile sale de a permite circulaţia pe drumurile publice numai a autovehiculelor sigure din punct de vedere al circulaţiei rutiere şi funcţionării, acesta şi-a uzurpat în mod dolosiv (premeditat) autoritatea de a efectua acte oficiale - respectiv expertize tehnice ale autovehiculelor în conformitate cu prevederile art. 57a, alin. (1) din Legea privind Autovehicule - exercitată în numele Federaţiei/Statului Federal, iar în perioada 26 septembrie 2011 - 23 martie 2017 nu a efectuat nicio plată sau doar plăţi insuficiente punând astfel în pericol atât întreţinerea, cât şi creşterea (şi educarea) persoanei îndreptăţite la primirea pensiei de întreţinere în lipsa ajutorului venit din altă parte, încălcându-şi grav obligaţia de întreţinere a fiicei sale, B., născută la data de 5 iulie 2001, căreia îi datora o pensie lunară în valoare de 340 euro, obligaţie născută din prevederile Codului familiei.

Drept urmare, din conţinutul mandatului european de arestare nu rezultă că faţă de persoana solicitată A. s-a aplicat o pedeapsă printr-o sentinţă, ci că, în realitate, este un mandat emis în faza de urmărire penală, iar referirile făcute cu privire la faptul că nu s-a prezentat personal la şedinţa de judecată sau că a fost citată personal la 5 martie 2018 şi a fost informată de termenul şi de locul desfăşurării şedinţei au în vedere procedura de emitere a mandatului naţional de arestare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că mandatul european de arestare a fost emis pentru efectuarea urmăririi penale, iar nu în vederea executării unei pedepse aplicate persoanei solicitate, aşa cum eronat s-a reţinut prin sentinţă.

Persoana solicitată a precizat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare austriece pentru executarea mandatului european de arestare, iar în situaţia în care se va dispune predarea sa, înţelege să se prevaleze de regula specialităţii .

Potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea.

În cauză, persoana solicitată a invocat în faţa instanţei de control judiciar ca motive de neexecutare împrejurarea că are domiciliul stabil în România, lucrează cu contract de muncă din noiembrie 2017 la o societate austriacă şi are probleme grave de sănătate.

Analizând actele dosarului, se constată că motivele invocate nu se circumscriu vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opţional a executării mandatului, în accepţiunea art. 98 din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, şi nici de predare amânată sau condiţionată, în accepţiunea art. 112 din acelaşi act normativ, în condiţiile în care susţinerile persoanei solicitate nu se încadrează printre cele prevăzute în mod limitativ de legiuitor la art. 98 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 302/2004.

Sub acest aspect, dispoziţiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 prevăd faptul că predarea, în baza unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale a unui cetăţean român sau a unei persoane care trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani se face sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

În cauză, din actele dosarului rezultă că persoana solicitată nu trăieşte în România şi nu are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, ci că locuieşte cu forme legale în România din aprilie 2017 şi lucrează din data de 17 noiembrie 2017 cu contract individual de muncă pentru o societate austriacă .

În raport cu dispoziţiile legale mai sus-menţionate, se constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condiţiile pentru arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, în vederea predării.

Astfel, în condiţiile existenţei cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare austriece la data de 21.06.2018 şi în raport cu natura şi gravitatea acuzaţiilor aduse persoanei solicitate, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz de autoritate oficială şi neplata pensiei de întreţinere, prev. de art. 302 şi art. 198 din C. pen. austriac, fapte incriminate şi de legea penală română, instanţa de control judiciar constată că este oportună şi necesară arestarea persoanei solicitate.

Măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată şi de celeritatea acestei proceduri de executare a mandatului european de arestare, în scopul asigurării bunei desfăşurări a acesteia, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate, în contextul în care s-a dispus predarea către autorităţile judiciare austriece.

Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 146/F din 12 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoana solicitată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 420 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă engleză se va plăti din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 146/F din 12 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 420 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă engleză se plăteşte din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iulie 2018.