Cumulative statutory penalty reduction for bribery: sequential application of simplified procedure and mitigating circumstances

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 82 din data de 30 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului A., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6, 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (11 acte materiale).

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g), k C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie publică, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g), k C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie publică, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. s-a dedus din această pedeapsă perioada în care inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu, de la 09.11.2016 la 12.04.2017.

În temeiul art. 91, 92 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale, sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.

Conform art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Neamţ, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen. s-a impus inculpatului obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la următoarele entităţi: Primăria mun. Piatra-Neamţ sau DGASPC Neamţ.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului că, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor stabilite prin prezenta hotărâre şi al săvârşirii de noi infracţiuni se poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. s-a menţinut măsura controlului judiciar faţă de inculpatul A.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat fiecare dintre inculpaţii: B., C., D., E., F., G., H., I., la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul J., la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) din C. pen. şi pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele principale aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni, reprezentând 1/3 din pedeapsa mai mică de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală de 1 an închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), C. pen. s-a interzis inculpaţilor de la pct. 2 şi pct. 3, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. s-a interzis inculpaţilor de la pct. 2 şi pct. 3, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 91, 92 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale rezultante aplicate inculpaţilor menţionaţi la pct. 2 şi pct. 3, sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

Conform art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpaţii trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Neamţ pentru inculpaţii D., E., H., I. şi J., Serviciul de Probaţiune Iaşi pentru inculpaţii B., C., F., Serviciul de Probaţiune Braşov pentru inc. G., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lor;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. s-a impus inculpaţilor obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen. s-a impus inculpaţilor obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la următoarele entităţi: Primăria com. K. jud. Neamţ sau DGASPC Neamţ (inculpaţii D. şi H.); Primăria mun. Braşov sau DGASPC Braşov (pentru inc. G.), Primăria mun. Iaşi sau DGASPC Iaşi (pentru inc. B.), Primăria com. Săvineşti sau DGASPC Neamţ pentru inculpatul J., Primăria com. Dumbrava Roşie, jud. Neamţ sau DGASPC Neamţ pentru inculpatul I., Primăria com. Cândeşti jud. Neamţ sau DGASPC Neamţ pentru inculpatul E., Primăria mun. Paşcani sau DGASPC Iaşi pentru inculpatul F.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpaţilor că, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor stabilite prin prezenta hotărâre şi al săvârşirii de noi infracţiuni, se poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei.

În temeiul art. 289 alin. (3) din C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 550 RON de la inculpatul A..

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător luată asupra sumelor de bani ridicate de la locuinţa inculpatul A., respectiv 245 euro.

În temeiul art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul A. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în timpul urmăririi penale şi la fond în cuantum de 3300 RON.

În temeiul art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii D., E., H., I., J., B., C., F. şi G. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în timpul urmăririi penale şi la fond în cuantum de 700 RON pentru fiecare.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut, printre altele, că, prin sesizarea D.G.A. S.J.A. Neamţ cu privire la posibila săvârşire de către lucrătorii de poliţie rutieră a infracţiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 C. pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, s-a arătat că există date din care rezultă că o parte dintre agenţii din cadrul I.P.J. Neamţ - Serviciul de Poliţie Rutieră au preocupări ilicite, în sensul primirii unor sume de bani sau foloase materiale care nu li se cuvin, în schimbul neadoptării măsurilor legale ce se impun împotriva conducătorilor auto opriţi în trafic pentru încălcarea normelor de circulaţie pe DN 15 (mun. Piatra-Neamţ - limita cu jud. Bacău).

Ulterior, s-a dispus începerea urmăririi penale şi extinderea cercetărilor, iar în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. 197/UP/2016 din data de 20.04.2016, emis de către Tribunalul Neamţ, s-au efectuat operaţiuni de supraveghere video, audio sau prin fotografiere a activităţilor posibil infracţionale efectuate de lucrătorii de poliţie ce activează pe autospeciala marca x model Logan, cu numărul de înregistrare MAI - (...), proprietatea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Neamţ, aflat în exploatarea Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, pentru o perioadă de 30 zile, între 20.04.2016, orele 16:00 şi 19.05.2016, orele 16:00.

În acest interval, au acţionat inculpaţii L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. şi V., în echipaje formate din 2 persoane, toţi aceştia având calitatea de agenţi de poliţie în cadrul Biroului Rutier şi Biroului de Ordine publică şi atribuţii principale pe cele de constatare a infracţiunilor şi contravenţiilor la regimului rutier putând încasa amenzile pe loc. Totodată, în unele zile a acţionat şi inculpatul A. în echipaj cu un alt agent de poliţie.

Din analiza acestor înregistrări audio-video, coroborate cu verificările efectuate de organele de urmărire penală în registrul de contravenţii şi declaraţiile persoanelor audiate, rezultă că inculpatul A., în calitate de ofiţer de poliţie, împreună cu alţi agenţi de poliţie rutieră care făceau parte din acelaşi echipaj, au primit diferite sume de bani de la diverşi conducători auto pentru a nu constata şi sancţiona încălcarea unor reguli de circulaţie (în special depăşirea limitei de viteză).

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., s-a constatat că, în zilele de 23.04.2016 şi 24.04.2016, împreună cu un agent de poliţie rutieră, în timp ce îşi exercita atribuţiile de serviciu pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI - (...) dotată cu aparat RADAR, a primit de la nouă conducători auto, dintre care au fost identificaţi W., X., F., B. şi C., sume de bani în scopul de a nu aplica sancţiunile contravenţionale corespunzătoare pentru depăşirea limitei de viteză maximă admisă.

De asemenea, s-a constatat că la data 25.04.2016, în jurul orelor 21:34, inculpatul A. a primit de la lucrătorii de poliţie Y. şi M. o parte din suma de bani primită de aceştia cu titlu de mită de la conducătorii auto verificaţi în timpul serviciului din data de 25.04.2016, în legătură cu atribuţiile sale de coordonare a activităţii Biroului Rutier şi efectuare a planificării serviciilor în cadrul biroului.

În data de 29.04.2016, în jurul orelor 19:50, ofiţerul de poliţie A. a acceptat promisiunea primirii unei sume de bani necuantificate de la lucrătorii de poliţie Y. şi M., din cele primite de aceştia cu titlu de mită de la conducătorii auto verificaţi în timpul serviciului din 29.04.2016, în legătură cu atribuţiile sale de coordonare a activităţii Biroului Rutier şi efectuare a planificării serviciilor în cadrul biroului.

Din discuţiile purtate de lucrătorii de poliţie cu conducătorii auto, coroborate cu imaginile corespunzătoare, rezultă în mod cert că sumele de bani au fost primite de lucrătorii de poliţie în legătură cu neîndeplinirea sau îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, rezultând mai multe modalităţi de comitere a faptelor, respectiv:

- situaţii în care sumele de bani au fost primite pentru neconstatarea contravenţiei şi neaplicarea unei sancţiuni pentru depăşirea vitezei maxime admise, întrucât depistarea şi oprirea conducătorilor auto se realizează la declanşarea sistemului radar, iar din discuţiile lucrătorilor de poliţie cu conducătorii auto, respectiv din verificarea bazei de date şi a proceselor-verbale de constatare contravenţii şi aplicare sancţiuni conducătorilor auto identificaţi, rezultă că nu s-au aplicat acestora sancţiuni, sumele de bani primite fiind ţinute separat de banii încasaţi pe bază de chitanţă şi împărţite la sfârşitul schimbului între membrii echipajului de poliţie;

- situaţii în care sumele de bani au fost primite pentru neaplicarea sancţiunii corespunzătoare contravenţiei la regimul de viteză maximă admisă constatate şi aplicarea unei sancţiuni mai blânde, pentru alte abateri: nefolosirea centurii de siguranţă, defecţiuni tehnice - lipsă elemente caroserie, lipsa documentelor, lipsă trusă medicală, triunghi, stingător sau chiar situaţii în care s-a aplicat conducătorului auto o sancţiune pentru trecerea prin loc nepermis în calitate de pieton;

- situaţii în care sumele de bani au fost primite de lucrătorii de poliţie pentru neconstatarea altor contravenţii prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 - cum ar fi neacordarea de prioritate, depăşirea liniei continue, nerespectarea obligaţiei de testare în vederea depistării consumului de alcool în cazul în care existau indicii în acest sens. Şi în aceste situaţii s-a constatat că sumele de bani primite de lucrătorii de poliţie au fost ţinute separate, că nu au fost încasaţi pe bază de chitanţă şi au fost împărţite la sfârşitul schimbului între componenţii echipajului de poliţie.

Conducătorii auto sancţionaţi, dar cu sancţiuni mai blânde, pentru alte abateri decât depăşirea limitei de viteză sau conducere cu alcoolemie, rezultând că aceştia au înmânat sumele de bani lucrătorilor de poliţie în acest scop, sunt:

- J., figurează ca fiind sancţionat contravenţional la data de 28.04.2016 cu 2 puncte penalizare pentru nefolosirea centurii de siguranţă, în baza procesului-verbal seria PNTX NR. 0061936 întocmit de V.;

- E., figurează ca fiind sancţionat contravenţional la data de 30.04.2016 ora 17:00 în K., în calitate de pieton, pentru traversarea neregulamentară a Bulevardului Republicii, cu avertisment în baza procesului-verbal nr. x.

1. La data de 23.04.2016, echipajul format din inculpatul A. şi un agent de poliţie din cadrul Biroului Rutier al Poliţiei municipiului Piatra-Neamţ, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu pe linia constatării de contravenţii şi aplicării de sancţiuni, acţionând cu aparatul RADAR din dotarea autospecialei cu nr. MAI - (...), au primit de la trei conducători auto depistaţi în trafic pentru depăşirea limitei de viteză, în intervalul 8:11 - 12:06, suma totală de 345 RON, în scopul neconstatării contravenţiei şi nesancţionării prin aplicarea amenzii contravenţionale pentru încălcarea vitezei, după cum urmează:

1. de la conducătorul auto - inculpatul W., verificat în intervalul 8:11:15-08:27:11 - suma de 45 RON;

2. de la un conducător auto verificat în intervalul 11:49:43 - 11:54:46 - suma de 100 RON;

3. de la un conducător auto, verificat în intervalul 12:02:45 - 12:06:20 - suma de 200 RON.

Aşa cum rezultă din înregistrările audio-video şi din procesele-verbale de redare în formă scrisă a acestora, rezultă cu certitudine că lucrătorii de poliţie au luat sumele de bani de la conducătorii auto în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu privitoare la constatarea contravenţiilor pentru depăşirea limitei de viteză legală maxim admisă, că ambii lucrători au participat la discuţiile cu conducătorii auto, că sumele de bani luate cu titlu de mită au fost depozitate separat de sumele încasate cu titlu de amenzi şi au fost împărţite la sfârşitul schimbului între membrii echipajului.

Agentul de poliţie a oprit în trafic autoturismul condus de inculpatul W., întrucât acesta circula cu o viteză de 90 km/h conform indicaţiilor radar, dar a primit de la acesta, pentru aplicarea unei sancţiuni mai blânde, suma de 150 RON, din care pentru suma de 105 RON i-a eliberat chitanţă, diferenţa introducând-o în torpedo-ul autospecialei (din interceptarea audio-video rezultă că lucrătorii de poliţie au introdus în torpedo o bancnotă de 50 RON, iar din dialogul purtat de aceştia rezultă că urmează să completeze cu 5 RON sumele încasate din amenzi).

Relevante sunt două fraze din dialogul celor doi: agent de poliţie: "Da, da, da(...) Aha. Eu zic că 90, el o avut 70(...).. W.: Şăfu, haideţi, vă rog frumos(...)"

Din verificarea actelor întocmite în timpul serviciului, în intervalul orar menţionat, a rezultat că inculpatul W. figurează ca fiind sancţionat contravenţional în data de 23.04.2016, cu 4 puncte penalizare pentru depăşirea vitezei maxime admise cu 10 - 20 km/h şi nefolosirea centurii de siguranţă (faţă de 40 km/h cum indica aparatul radar), în baza procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x întocmit de agentul de poliţie.

Inculpatul A. şi numiţii T. şi W. au recunoscut comiterea acestor fapte.

La ora 12:02:45, agentul de poliţie a oprit un alt conducător auto care circula, aşa cum rezultă din dialogul înregistrat, cu 120 km/h în afara localităţii - agent de poliţie:" Nu, i-am zis 120 în afară (indică ecranul aparatului radar)(...)"

De data aceasta, banii - 200 RON - au fost luaţi de celălalt coleg din echipajul rutier, inculpatul A., şi puşi între filele aceluiaşi caiet din torpedo, dar actele au fost restituite de agentul de poliţie.

În afară de aceste înregistrări, fapta a fost susţinută şi de verificările actelor întocmite de lucrători de poliţie în timpul serviciului, din care rezultă că nu au fost încasate amenzi pe bază de chitanţă, sumele primite de lucrătorii de poliţie fiind cu titlu de mită şi împărţite la finalul schimbului.

Inculpaţii A., T., conducătorul auto în cauză (inculpatul Z. - în timpul urmăririi penale) au recunoscut comiterea faptelor.

2. La data de 24.04.2016, echipajul format din inculpatul A. şi un agent de poliţie din cadrul Biroului Rutier al Poliţiei municipiului Piatra-Neamţ, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu pe linia constatării de contravenţii şi aplicării de sancţiuni, acţionând cu aparatul RADAR din dotarea autospecialei cu nr. MAI - (...), a primit de la 6 conducători auto depistaţi în trafic, pentru depăşirea limitei de viteză în intervalul 8,28 - 11,50, suma totală de 750 RON, în scopul neaplicării sancţiunii corespunzătoare contravenţiei constatate, după cum urmează:

- de la conducătorul auto - inculpatul X., verificat în intervalul 8:28:18 - 8:32:42 - suma de 100 RON;

- de la conducătorul auto - inculpatul F., verificat în intervalul 8:36:24 - 08:40:27 - suma de 100 RON;

- de la conducătorul auto verificat în intervalul 9:33:35 - 09:39:00 - suma de 150 RON;

- de la conducătorul auto verificat în intervalul 9:54:41 - 10:00:45 - suma de 200 RON;

- de la conducătorul auto - inculpatul B., verificat în intervalul 11:37:08 - 11:42:13- suma de 100 RON;

- de la conducătorul auto - inculpatul C., verificat în intervalul 11:45:44 - 11:50:50 - suma de 100 RON.

Momentele luării sumelor de bani rezultă cu certitudine din coroborarea imaginilor înregistrate autorizat în interiorul autospecialei, coroborate cu discuţiile lucrătorilor de poliţie între ei, precum şi cu conducătorii auto.

Astfel, la ora 8:28 s-a declanşat aparatul radar, agentul de poliţie a oprit autoturismul condus de inculpatul X. şi a lăsat să înţeleagă că poate scăpa de sancţionare. Inculpatul X. a fost de acord şi, după ce inculpatul A. şi agentul de poliţie au discutat în autospecială şi au căzut de acord cu privire la primirea banilor şi nesancţionarea conducătorului auto (cei doi au mărit volumul radioului pentru a nu fi inteligibilă o eventuală înregistrare audio), însă inculpatul A. a arătat cu degetul spre un document prezentat de agentul de poliţie dând de înţeles că este de acord cu primirea unei sume de bani într-un astfel de act), a venit la aceştia şi le-a dat suma de 100 RON (o bancnotă).

După plecarea acestuia, agentul de poliţie a luat bancnota şi a lăsat-o să cadă între scaune, de unde a fost luată de inculpatul A. şi aşezată între filele carnetului din torpedo.

La ora 8:36, aparatul radar a emis semnalul audio şi agentul de poliţie a oprit autoturismul condus de inculpatul F. cu nr. de înmatriculare IS-11-RAI. Cei doi lucrători de poliţie au lăsat să se înţeleagă că va primi doar un avertisment, dacă vor primi ceva în schimb (inculpatul A.: Vreau să văd dacă eşti băiat bun, dacă nu(...))

Inculpatul F. a revenit cu suma de 100 RON (2 bancnote de 50 RON), pe care a dat-o inculpatului A. şi acesta a aşezat-o în torpedo.

La ora 11:37, aparatul radar a emis semnal audio, iar agentul de poliţie a oprit autoturismul condus de inculpatul B.. Cei doi lucrători de poliţie s-au înţeles anterior să nu-l sancţioneze pe conducătorul auto care se întorcea de la un concurs de înot, iar în exteriorul autoutilitarei, inculpatul B. i-a dat agentului de poliţie suma de 100 RON. După ce agentul de poliţie s-a întors la maşină, a lăsat să cadă între scaune, din mapa cu procese-verbale, bancnota de 100 RON, pe care inculpatul A. a aşezat-o în carnetul din torpedo.

La data de 24.04.2016, la ora 09:54:41, agentul de poliţie aflat în serviciu cu inculpatul A. a oprit un autoturism care circula cu viteza de 111 km/h (în interceptări - agent de poliţie 111 ! Eh(...)). Conducătorul auto a insistat pe lângă agentul de poliţie pentru a nu fi sancţionat, întrucât, la această depăşire a limitei de viteză, dreptul de a conduce autoturisme era suspendat (Vă rog eu frumos(...)) şi, observând că acesta pare să accepte, i-a dat suma de 200 RON pusă între mai multe acte. Agentul de poliţie a luat banii şi i-a pus lângă piciorul colegului său, sfătuindu-l pe conducătorul auto să nu mai conducă cu asemenea viteză şi să nu discute despre ce s-a întâmplat între ei (Nu mai fă prostii, că e unu singur, N-ai trecut pe aici.)

După câteva minute, inculpatul A. a deschis torpedoul, a luat suma de bani pusă de agentul de poliţie (s-a observat o bancnotă de 100 RON şi 2 de 50 RON) şi a pus banii în carnetul din interiorul torpedoului.

De asemenea, în aceeaşi zi, la ora 11:45:44, acelaşi echipaj a oprit un alt autoturism pentru nerespectarea regulilor de circulaţie, dar după ce conducătorul auto (inculpatul C.) a predat toate documentele agentului de poliţie, i-a solicitat acestuia restituirea certificatului de înmatriculare pentru a pune bani în el (inculpatul C. - Nu, certificatul cred că nu l-am dat cu ce trebuie la el). A revenit cu o folie pe care a predat-o aceluiaşi inculpat şi de unde acesta din urmă a scos o bancnotă de 100 RON, a aşezat-o între scaune, restituind documentele conducătorului auto fără a aplica vreo sancţiune, aspect care a fost evidenţiat şi de verificările actelor întocmite de lucrători în timpul acestui serviciu.

Inculpatul A. a luat banii şi i-a pus în acelaşi carnet din torpedo.

Înregistrările audio-video au relevat împărţirea sumelor de bani primite cu titlu de mită, aflate în acest caiet, în părţi egale, la finalul schimbului între cei doi lucrători de poliţie. Inculpaţii A., T. (ultimul în declaraţia dată la urmărirea penală) şi conducătorii auto identificaţi - inculpaţii AA., F., B., C. au recunoscut comiterea faptelor.

3. În noaptea de 27/28.04.2016, doi agenţi de poliţie aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea de contravenţii şi aplicarea de sancţiuni, acţionând cu aparatul RADAR din dotarea autospecialei cu nr. MAI - (...), au primit de la conducătorul auto J., verificat în intervalul orar 1:27:00 - 1:36:55 - suma de 100 RON pentru a nu aplica acestuia sancţiunea contravenţională corespunzătoare şi reţinerea permisului de conducere.

Din verificarea bazei de date a DEPABD şi a procesului-verbal întocmit de agentul de poliţie, rezultă că inculpatul J. a fost sancţionat contravenţional la această dată pentru altă contravenţie, respectiv nefolosirea centurii de siguranţă, lucrătorii de poliţie întocmind procesul-verbal de sancţionare contravenţională cu omisiunea înscrierii contravenţiei privind depăşirea vitezei legale admise, în schimbul sumei de bani primite de la acesta.

Astfel, la ora 01:27:10, agentul de poliţie a oprit un autoturism care a fost depistat de aparatul radar cu viteză peste limita legală. Cei doi agenţi de poliţie au stabilit încă înainte de această oprire că vor aplica o amendă pentru o altă abatere, respectiv nepurtarea centurii de siguranţă de către conducătorul auto (agent 1: Vrei să dai o amendăş

Agent 2: Da la ce săş.

Agent 1: La centură(...) faţă de o sută(...) decât(...) fără el)

Conducătorul auto depistat a primit acest proces-verbal cu sancţiunea avertismentului, l-a semnat şi s-a întors la autoutilitară cu suma de 100 RON, pe care a predat-o unui agent de poliţie, acesta din urmă punând în torpedoul autospecialei o bancnotă.

Inculpatul J. şi inculpaţii V. şi R. (în timpul urmăririi penale) au recunoscut comiterea faptelor.

4. La data de 29.04.2016, echipajul format din doi agenţi de poliţie aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea de contravenţii şi aplicarea de sancţiuni, a primit de la inculpatul G., depistat în trafic pentru depăşirea limitei de viteză, suma de 100 RON, în scopul neconstatării contravenţiei şi nesancţionării prin aplicarea amenzii contravenţionale pentru încălcarea vitezei.

Astfel, la ora 15:29:48, aparatul radar a indicat acustic depăşirea vitezei legale de către un autovehicul. Imediat, unul din agenţi a efectuat semnal acustic pentru oprirea autovehiculului depistat. Între cei doi agenţi de poliţie şi conducătorul auto oprit a avut loc un dialog despre locul de muncă, despre destinaţie, familie, primirea sumei de bani fiind realizată în afara autospecialei de către unul din agenţi, fără ca discuţia să aibă vreo legătură sau să prezinte indicii în acest sens.

La momentul 15:36:30, autospeciala de poliţie s-a pus în mişcare, iar la momentul 15:36:38, s-a observat cum acelaşi agent a deschis torpedoul autospecialei, a scos o carte şi a pus între paginile acesteia o bancnotă în cupiură de 100 RON, după care a aşezat cartea în torpedo (proces-verbal de redare înregistrări).

Acestea s-au coroborat cu declaraţiile inculpatului G. şi ale inculpaţilor M. şi Y. (în timpul urmăririi penale).

5. La data de 30.04.2016, doi agenţi de poliţie rutieră, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea de contravenţii şi aplicarea de sancţiuni, pe aceeaşi autospecială, au primit de la inculpaţii E. şi H., conducători auto depistaţi în trafic pentru depăşirea limitei de viteză, suma de 700 RON în scopul neconstatării contravenţiei şi neaplicării sancţiunii corespunzătoare pentru încălcarea vitezei, precum şi pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu privind aplicarea procedurii în cazul existenţei indiciilor privind consumul de băuturi alcoolice, după cum urmează:

1. de la inculpatul E., verificat în intervalul orar 16:56:21 - 17:17:09 - suma de 300 RON pentru a nu fi sancţionat contravenţional pentru depăşirea vitezei maxime admise;

2. de la conducătorul auto H., depistat în intervalul orar 17:36:03 - 17:42:22, în timp ce conducea autoturismul sub influenţa băuturilor alcoolice suma de 400 RON, pentru a nu aplica procedura legală privind testarea cu aparatul etilotest.

Aceste fapte rezultă din înregistrările audio video (procesul-verbal de redare în formă scrisă a imaginilor şi sunetelor înregistrate autorizat) coroborate cu verificările actelor întocmite de agenţi şi a celor implementate în bazele de date, cu declaraţiile date de inculpaţii U., M. (în timpul urmăririi penale) şi de inculpatul H. (în faţa instanţei), E.

Astfel, la ora 16:56 s-a declanşat aparatul radar şi unul din cei doi agenţi a oprit autoturismul condus de inculpatul E., din convorbirile înregistrate rezultând că acesta circula prin localitate cu viteza de 102 km/h. Inculpatul E. a fost cel care a iniţiat discuţia referitoare la iertarea sa în schimbul unei sume de bani şi chiar a lipsit câteva minute, dar a revenit cu banii, pe care i-a aşezat într-un document predat agentului de poliţie (inculpatul E.: Aici..imediat, nu durează.. imediat durează..ce să facş; unul din agenţi: Du-te repede!)

La ora 17:36:03, unul din agenţi, conducătorul autospecialei, a claxonat şi a făcut semn inculpatului H., care oprise autoturismul la vederea echipajului de poliţie, fiind sub influenţa alcoolului. Chiar acesta a recunoscut în dialogul interceptat cu cei doi agenţi de poliţie că a băut două pahare de vin şi două beri. I-a rugat pe cei doi să găsească o soluţie şi a lăsat în autospecială suma de 400 RON, după care documentele au fost restituite, fără a fi testat cu etilotestul sau sancţionat în vreun mod.

6. La data de 01.05.2016, echipajul format din doi agenţi de poliţie rutieră, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea de contravenţii şi aplicarea de sancţiuni pe aceeaşi autospecială, a primit de la 3 conducători auto depistaţi în trafic pentru depăşirea limitei de viteză în intervalul 2:33- 04:59, suma de 50 RON şi o sumă de bani necuantificată, în scopul neaplicării sancţiunii corespunzătoare contravenţiei constatate, după cum urmează:

1. de la conducătorul auto - BB. verificat în intervalul orar 2:33:25 - 02:39:18 - o sumă de bani necuantificată (două bancnote); fiind audiat la data de 21.12.2016, inculpatul a recunoscut că a înmânat lucrătorilor de poliţie o sumă de bani, având reprezentarea că plăteşte o amendă, deşi nu a fost sancţionat contravenţional la data respectivă.

2. de la conducătorul auto - inculpatul I., verificat în intervalul 4:38:08 - 04:59:04 - suma de 50 RON; fiind audiat la data de 19.12.2016, inculpatul a recunoscut că a înmânat lucrătorilor de poliţie suma de 50 RON pentru a nu fi sancţionat contravenţional.

3. de la conducătorul auto D., verificat în intervalul 4:45:41 - 04:51:43, suma de 100 RON plus o sumă de bani necuantificată, ce a fost înmânată prin intermediul numitului CC.; fiind audiat la data de 16.12.2016, suspectul CC. a recunoscut că a înmânat lucrătorilor de poliţie o sumă de bani mai mare de 100 RON, la solicitarea inculpatului D., fără a cunoaşte scopul pentru care a fost remisă această sumă, el neparticipând la discuţia inculpatului cu lucrătorii de poliţie.

Aceste fapte rezultă din înregistrările audio video (procesul-verbal de redare în formă scrisă a imaginilor şi sunetelor înregistrate autorizat) coroborate cu verificările actelor întocmite de agenţi în cadrul acestui schimb şi a celor implementate în bazele de date, cu declaraţiile date de inculpaţii V. şi T. (în timpul urmăririi penale), de inculpaţii I. şi D. şi de suspectul CC..

Astfel, la ora 02:33:25, aparatul radar a emis semnale audio, iar la 02:33:57 au fost date semnale acustice şi luminoase, după care autospeciala a fost parcată. Ambii agenţi au ieşit din maşină şi au discutat cu inculpatul BB., conducătorul autoturismului oprit, iar la un moment dat unul din agenţi a făcut semne către acesta, a pus degetul arătător al mâinii drepte la buze în semn de tăcere, după care a pus autospeciala în mişcare. Celălalt agent a scos dintr-o mapă suma de 100 RON, pe care a pus-o într-o carte din torpedo, fără a se întocmi vreun proces-verbal.

La ora 04:46:14, echipajul a oprit un alt autoturism pentru depăşirea limitei de viteză şi lucrătorii poartă o discuţie cu conducătorul auto - inculpatul D., ce consumase anterior băuturi alcoolice (agent de poliţie 1: Problema dumneavoastră este că v-aţi şi împărtăşit oleacă cam tare (...)[neinteligibil - n.n.](...) acasă. Agent de poliţie 2: Da părinte, dar îi şi alcool. Îi şi alcool, că mirosiţi). În urma discuţiei, au primit mai multe bancnote (cel puţin 100 de RON în total) direct de la acesta, dar şi prin intermediul suspectului CC., şi persoană care-l însoţea pe inculpatul D.), o parte fiind restituită pentru a fi donată bisericii (inculpatul D.: Spuneţi (...) socotiţi dumneavoastră cum trebuie acolo să fie treaba bună, că (...); Ziceţi acolo ca să fie treaba bună(...) Mă duc şi trimit băietul înapoi).

La ora 04:57:58, cei doi agenţi de poliţie au oprit un autoturism pentru depăşirea vitezei legale (se declanşase semnalul acustic al aparatului radar). După câteva minute, agentul de poliţie a primit ceva prin geamul autospecialei de la conducătorul auto depistat - inculpatul I. (acesta fusese între timp acasă pentru a aduce bani), a scos din interiorul obiectului primit o sumă de bani, pe care a păstrat-o în mâna stângă, a restituit apoi obiectul şi a spus conducătorului să plece. S-a observat ulterior că primise suma de 50 de RON, pe care a pus-o în torpedo.

7. La sfârşitul schimbului din data de 25.04.2016, agenţii de poliţie de pe autospecială au împărţit sumele de bani primite cu titlu de mită în acea zi, stabilind şi partea care urma a fi înmânată inculpatului A. în legătură cu atribuţiile acestuia de coordonare a activităţii biroului rutier şi coordonare a agenţilor din cadrul biroului.

Conform înregistrărilor, la ieşirea din tură, la sediu s-au întâlnit cu inculpatul A. (numit nea DD.), căruia i-au înmânat suma de 100 RON (anterior unul din agenţi: Stai că e şi nea DD. aici, (...)(...) "I le dai lui (...)[neinteligibil - n.n.](...) că aşa-i frumos.").

Acelaşi echipaj, în data de 29.04, la terminarea schimbului, a discutat cu inculpatul A. la telefon pentru a-i da o altă sumă de bani (în convorbire este numit raport). Cei doi agenţi de poliţie au pregătit o bancnotă de 100 RON şi au discutat despre cea mai bună cale de a o preda inculpatului A. care plecase de la sediu (agent 1: Cum dracu să facemş... Îi lăsăm luni, mă. Nuş.

Agent 2: Da pune-l mă în birou, dacă vrei!...).

Evident că, nefiind necesar a se întocmi un raport la finalul schimbului, de altfel nici nu s-a precizat natura acestuia, plecând şi de la practica în cadrul biroului, inculpatul A. a cunoscut şi a înţeles intenţia celor doi de a-i preda o sumă de bani provenind din sumele luate cu titlu de mită.

Dialogurile celor doi agenţi de poliţie şi înmânarea sumelor de bani inculpatului A. şi promisiunea înmânării au relevat cu certitudine existenţa unei practici de împărţire a sumelor de bani obţinute cu titlu de mită cu acesta, având în vedere atribuţiile de coordonare şi control asupra agenţilor, fapt recunoscut în cursul urmăririi penale de către inculpaţii M. şi Y., agenţi de poliţie din cadrul acestui birou.

În schimbul acestor sume de bani, inculpatul A. urma să permită în continuare ca agenţii pe care-i coordona şi supraveghea să încaseze sume de bani cu titlu de mită de la conducătorii auto depistaţi, încălcând dispoziţiile legale, omiţând să efectueze vreun control pe această linie sau să se sesizeze din oficiu. Era un fel de taxă de protecţie, stabilită însă de comun acord de ambele părţi sau la iniţiativa celor care aveau nevoie să nu fie deranjaţi în activitatea infracţională.

Aceasta a avut loc în contextul în care luarea unor sume de bani de la conducătorii auto care au încălcat diferite reguli de circulaţie, în special depăşirea limitei de viteză pentru sectorul de drum respectiv, era o practică pentru agenţii de circulaţie (inclusiv pentru inculpatul A. în momentele în care făcea parte din echipajele de serviciu) şi aproape că nu exista serviciu efectuat în care să nu se primească diverse sume de bani cu acest titlu.

În acelaşi timp, s-a observat că, de fiecare dată, se strângeau banii în acelaşi mod - în cartea/carnetul din torpedo - sumele fiind împărţite la sfârşitul schimbului, în mod egal, eventual oprind partea care se cuvenea şefului - inculpatul A..

În ceea ce priveşte inculpaţii conducători auto, trimişi în judecată pentru dare de mită şi inculpatul J. şi pentru complicitate la fals intelectual, s-a reţinut că, cel puţin unii, cunoşteau obiceiurile lucrătorilor de poliţie rutieră care acţionau pe DN 15 şi în jurul mun. Piatra-Neamţ şi lăsau banii de la început, la momentul predării documentelor, iar ceilalţi au acceptat să facă acest lucru pentru a nu fi sancţionaţi, rugându-i, de cele mai multe ori, pe agenţii de poliţie să găsească o soluţie pentru o sancţiune mai blândă sau pentru a nu fi sancţionaţi; procentul celor care au dat mită din numărul total de conducători auto opriţi era foarte mare.

Situaţia de fapt expusă a fost reţinută de către instanţa de fond pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv procese-verbale de identificare în baza de date D.G.A., procese-verbal privind consemnarea activităţilor desfăşurate în baza mandatelor de supraveghere tehnică, diverse adrese, procese-verbale întocmite cu ocazia verificărilor în vederea identificării unor persoane, procese-verbale privind redarea în formă scrisă a dialogurilor purtate de lucrătorii de poliţie, planşe fotografice, declaraţiile inculpaţilor şi coinculpaţilor, declaraţii de suspecţi, mijloace de probă indicate detaliat în considerentele sentinţei penale.

În drept, prima instanţă a reţinut că faptele inculpatului A., constând în aceea că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice,

a) la data de 23.04.2016, în intervalul orar 8:11 - 12:06, împreună cu agentul de politie rutieră T., a primit suma totală de 345 de RON de la trei conducători auto pentru a nu constata şi sancţiona depăşirea vitezei maxime admise şi pentru neaplicarea sancţiunii corespunzătoare contravenţiei la regimul de viteză maximă admisă constatate şi aplicarea unei sancţiuni mai blânde, pentru alte abateri;

b) la data de 24.04.2016, în intervalul orar 8:28 - 11,50, împreună cu agentul de politie rutieră T., a primit suma totală de 750 de RON de la şase conducători auto pentru a nu constata şi sancţiona depăşirea vitezei maxime admise,

c) la data de 25.04.2016, în jurul orelor 21:34, a primit de la lucrătorii de poliţie Y. şi M. o parte din suma de bani primită de aceştia, cu titlu de mită, de la conducătorii auto verificaţi în timpul serviciului din data de 25.04.2016, legat de atribuţiile de coordonare a activităţii Biroului rutier în lipsa şefului biroului şi controlul asupra agenţilor din cadrul biroului,

d) la data de 29.04.2016, în jurul orelor 19:50, a acceptat promisiunea oferirii unei sume de bani necuantificate, formulată de lucrătorii de poliţie Y. şi M., sumă provenind din cea primită de aceştia cu titlu de mită de la conducătorii auto verificaţi în timpul serviciului din 29.04.2016, legat de atribuţiile de coordonare a activităţii Biroului rutier în lipsa şefului biroului şi controlul asupra agenţilor din cadrul biroului, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6, 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (11 acte materiale).

Fapta inculpatului B., constând în aceea că, la data de 24.04.2016, în intervalul orar 11:37:08 - 11:42:13, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 100 RON ofiţerului de poliţie A. şi agentului de poliţie T. din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului C., constând în aceea că, la data de 24.04.2016, în intervalul orar 11:45:44 - 11:50:50, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 100 RON ofiţerului de poliţie A. şi agentului de poliţie T. din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului D., constând în aceea că, la data de 01.05.2016, în intervalul orar 4:45:41 - 4:51:43, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat, prin intermediul numitului CC. - care nu a cunoscut titlul înmânării sumei, o sumă de bani necuantificată agenţilor de poliţie T. şi V. din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, respectiv pentru încălcarea procedurilor privind testarea etilotest pentru depistarea consumului de alcool realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului E., constând în aceea că, la data de 30.04.2016, în intervalul orar 16:56 - 17:17, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 300 RON agenţilor de poliţie M. şi U., din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, fiind sancţionat cu avertisment pentru altă contravenţie, respectiv pentru traversarea neregulamentară a Bulevardului Republicii, în calitate de pieton, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului F., constând în aceea că, la data de 24.04.2016, în intervalul orar 08:36:24-08:40:27, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 100 RON lucrătorilor de poliţie A. şi T. din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului G., constând în aceea că, la data de 29.04.2016, în intervalul orar 15:29:48-15:36:40, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei de viteză maxim admisă, pe sectorul respectiv de drum, a dat suma de 100 RON lucrătorilor de poliţie Y. şi M. din cadrul Poliţiei mun. Piatra-Neamţ - Biroul rutier, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului H., constând în aceea că, la data de 30.04.2016, în intervalul orar 17:36:03 - 17:42:22, fiind depistat în trafic în calitate de conducător auto pentru indicii privind consumul de alcool, a dat suma de 400 RON lucrătorilor de poliţie M. şi U. din cadrul Poliţiei mun. Piatra-Neamţ - Biroul rutier, pentru a nu aplica procedura legală privind testarea cu aparatul etilotest, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului I., constând în aceea că, la data de 01.05.2016, în intervalul orar 04:38:08 - 04:59:04, ocazionat de oprirea în trafic pentru depăşirea limitei de viteză maxim admisă pe sectorul respectiv de drum, a dat suma de 50 RON lucrătorilor de poliţie V. şi T. din cadrul Poliţiei mun. Piatra-Neamţ - Biroul rutier, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului J., constând în aceea că, la data de 28.04.2016, în intervalul orar 1:27:00 - 1:36:55, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 100 RON agenţilor de poliţie V. şi R. din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, fiind sancţionat cu 2 puncte penalizare pentru altă contravenţie, respectiv nefolosirea centurii de siguranţă, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Fapta inculpatului J., constând în aceea că, la data de 28.04.2016, în calitate de conducător auto, verificat în intervalul orar 1:27:00 - 1:36:55, a semnat procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. x cu ocazia întocmirii acestuia de către agentul de poliţie V., având cunoştinţă că acesta a omis cu ştiinţă a insera contravenţia constatată pentru depăşirea limitei de viteză de către conducătorul auto, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de complicitate la fals intelectual, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, pentru inculpatul A. - ofiţer de poliţie, s-a constatat că sumele primite de acesta, la fiecare act infracţional, sunt modice (între 50 şi 300 RON), valoarea totală a acestora nu este foarte mare - 1095 RON, însă numărul faptelor este destul de mare (11 acte materiale). S-a apreciat semnificativ că o astfel de activitate infracţională era o obişnuinţă şi aproape un scop al efectuării serviciului. Numărul faptelor nu depindea numai de voinţa inculpatului A., ci de numărul serviciilor dintr-o lună (pe care acesta îl putea controla parţial) şi de numărul persoanelor depistate încălcând legea.

Una din consecinţele importante ale comiterii unor asemenea fapte este şi încurajarea indirectă a conducătorilor auto să nu respecte regulile de circulaţie, în special cele referitoare la limita de viteză - observându-se că mulţi dintre cei depistaţi depăşiseră cu peste 50 de km/h această limită. În plus, inculpatul nu numai că a acţionat direct pentru comiterea de astfel de fapte, dar a şi permis activitatea infracţională a agenţilor de poliţie din subordine, neefectuând vreun demers pentru a o stopa sau reduce, ci dimpotrivă.

În aceste condiţii diplomele de merit, aprecierile, calificativele de foarte bine (pe linie) din cariera acestui inculpat, recomandările venite din partea unor lăcaşe de cult (la care acesta a contribuit, probabil, ca bun creştin, cu diferite donaţii, contribuţii doar din veniturile sale licite) nu mai au nicio relevanţă.

În ceea ce priveşte datele referitoare la inculpatul A., s-a reţinut că acesta a fost ofiţer de poliţie în cadrul Poliţiei mun. Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, cu gradul de comisar şef, este căsătorit, nu are antecedente penale, are studii superioare şi a recunoscut comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, în prezent fiind pensionar.

Dată fiind manifestarea de voinţă a inculpatului A., în sensul recunoaşterii în totalitate a faptelor şi aplicării procedurii simplificate, s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă. Limita minimă de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de luare de mită (rezultată prin majorarea cu 1/3, conform art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000) s-a redus astfel cu 1/3, până la 2 ani şi 8 luni închisoare.

De asemenea, s-a avut în vedere că, pe parcursul procesului penal, inculpatul a avut o bună conduită, s-a prezentat constant la solicitarea organelor judiciare şi a manifestat sinceritate.

Faţă de datele concrete menţionate mai sus, instanţa de fond a apreciat că o pedeapsă situată aproape de această limită minimă, respectiv de 3 ani închisoare, este suficientă pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

S-a constatat că sunt îndeplinite şi condiţiile prev. de art. 91 din C. pen. referitoare la suspendarea executării pedepsei: pedeapsa aplicată nu depăşeşte limita de 3 ani închisoare, inculpatul A. nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, nu s-a sustras de la urmărirea penală sau de la judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului.

În acelaşi timp, faţă de buna lui conduită anterior comiterii faptei, precum şi de posibilităţile reale de îndreptare s-a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, fiind suficientă supravegherea sa pentru o perioadă de 3 ani.

Având în vedere prevederile art. 289 C. pen., care prevăd aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii ocupării oricărei funcţii publice, dar şi dispoziţiile art. 66 alin. (2) din C. pen., instanţa de fond a dispus interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) din C. pen. Notând că inculpatul a desfăşurat activitatea infracţională în exercitarea unei asemenea funcţii şi a autorităţii de stat, afectând încrederea societăţii în actele instituţiilor publice, instanţa a aplicat acestuia şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa orice altă funcţie publică ori o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, potrivit art. 66 alin. (1) lit. a), b), g), k) din C. pen., pe o perioadă de 3 ani.

Potrivit art. 65 din C. pen. s-a dispus şi aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi.

În ceea ce priveşte datele referitoare la inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiunile de dare de mită (şi complicitate la fals intelectual - doar inculpatul J.), s-ar reţinut următoarele:

Inculpatul B. este avocat suspendat în cadrul Baroului Iaşi, administrator al SC EE. SRL Iaşi, nu are antecedente penale, are studii superioare, este căsătorit, are un copil minor.

Inculpatul D. este preot la Protopopiatul Piatra-Neamţ, este căsătorit, are doi copii minori, are studii superioare şi nu are antecedente penale.

Inculpatul E. este student la Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi, este necăsătorit şi nu are antecedente penale.

Inculpatul F. este administrator la SC FF. SRL Paşcani, este căsătorit, are studii medii şi nu are antecedente penale.

Inculpatul C. este agent de vânzări la SC GG. SRL Bucureşti, este căsătorit, are doi copii minori şi nu are antecedente penale.

Inculpatul J. este student la UMF Iaşi, este necăsătorit şi nu are antecedente penale.

Inculpatul G. este director comercial la SC HH. SRL Braşov, este căsătorit, are un copil minor, studii superioare şi nu are antecedente penale.

Inculpatul H. este viceprimar la Primăria com. K., jud. Neamţ, este căsătorit, are doi copii minori, studii medii şi nu are antecedente penale.

Inculpatul I. este administrator la PFA I. Piatra-Neamţ, este căsătorit, are zece copii minori, studii medii şi nu are antecedente penale.

De asemenea, s-a avut în vedere că, pe parcursul procesului penal, inculpaţii au avut o bună conduită, s-au prezentat constant la solicitarea organelor judiciare şi au manifestat sinceritate.

Dată fiind manifestarea de voinţă a inculpaţilor în sensul recunoaşterii în totalitate a faptelor şi a aplicării procedurii simplificate, s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă. Limita minimă de 2 ani închisoare prevăzută de art. 290 din C. pen. s-a redus astfel cu 1/3, până la 1 an şi 4 luni închisoare, iar cea de 1 an închisoare prev. de art. 321 din C. pen., s-a redus la 8 luni închisoare.

Cuantumul redus al sumelor date de inculpaţi cu titlu de mită reprezintă o împrejurare care diminuează gravitatea faptelor comise de aceştia şi a fost reţinută ca circumstanţă atenuantă, potrivit art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., limitele de pedeapsă fiind reduse cu încă o treime, potrivit art. 76 din C. pen.

Faţă de datele concrete anterior menţionate, instanţa de fond a apreciat că o pedeapsă situată aproape de limita minimă, respectiv de 10 luni închisoare, pentru inculpaţii D., E., H., I., J., B., C., F. şi G., pentru infracţiunea de dare de mită, şi de 6 luni închisoare pentru inculpatul J., pentru infracţiunea de complicitate la fals intelectual, sunt suficiente pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

În cazul inculpatului J., există un concurs de infracţiuni, astfel încât cele două pedepse au fost contopite, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., la pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare, adăugându-se 1/3 din cea de 6 luni, rezultând pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat că şi în cazul acestuia sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 din C. pen., referitoare la suspendarea executării pedepsei: pedepsele aplicate acestora sunt mai mici de 3 ani închisoare, inculpaţii nu au mai fost condamnaţi anterior la pedeapsa închisorii, şi-au manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, nu s-au sustras de la urmărirea penală sau de la judecată, nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului.

În acelaşi timp, faţă de buna lor conduită anterior comiterii faptei, precum şi de posibilităţile reale de îndreptare, s-a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpaţii nu vor mai comite alte infracţiuni, fiind suficientă supravegherea lor pentru o perioadă de 2 ani.

Având în vedere că pedeapsa prevăzută de lege este de 7 ani închisoare nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se putea dispune renunţarea la aplicarea pedepsei [art. 80 alin. (2) lit. a) C. pen. exclude infracţiunile cu pedepse mai mari de 5 ani] sau amânarea aplicării pedepsei [art. 83 alin. (2) din C. pen. exclude infracţiunile cu pedepse de 7 ani sau mai mare].

Având în vedere că pedeapsa principală este închisoarea, faţă de natura infracţiunii şi gravitatea acesteia, instanţa a apreciat că se impune aplicarea pedepselor complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., respectiv a interzicerii exercitării a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Potrivit art. 65 din C. pen. s-a dispus şi aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi.

Potrivit art. 289 alin. (3) din C. pen., banii, valorile sau orice alte bunuri primite cu titlu de mită sunt supuse confiscării.

Aplicând aceste dispoziţii în cauza de faţă, instanţa de fond a dispus confiscarea sumelor primite cu titlu de mită de inculpatul A., respectiv 550 RON. Această sumă reprezintă jumătate din cele date cu titlu de mită de conducătorii auto depistaţi în trafic, având în vedere că, în echipajul rutier, acţionau câte doi inculpaţi -lucrători de poliţie şi fiecare a împărţit banii cu un alt inculpat.

Pentru asigurarea aducerii la îndeplinire a confiscării, dar şi pentru garantarea plăţii cheltuielilor judiciare, s-a menţinut sechestrul asigurător dispus asupra sumei de 245 euro, ridicată de la inculpatul A.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău şi inculpaţii A., B., D. şi H., care au criticat soluţia instanţei pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de apel, Ministerul Public a invocat, sub un prim aspect, nelegalitatea sentinţei apelate în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., arătând că pedepsele de câte 10 luni închisoare aplicate acestora pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, sunt nelegale, fiind situate sub limita minimă prevăzută de lege urmare a aplicării reducerilor succesive de pedeapsă, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen. şi art. 76 alin. (1) C. pen.

Astfel, având în vedere că, subsecvent aplicării procedurii simplificate, instanţa a reţinut faţă de inculpaţi şi circumstanţele atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a susţinut că erau aplicabile prevederile art. 79 alin. (3) C. pen., limitele speciale de pedeapsă urmând a fi reduse prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la tentativă, circumstanţe atenuante şi cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine. Drept urmare, instanţa de fond nu putea aplica, pentru comiterea unei infracţiuni al cărei minim special era de 2 ani, o pedeapsă mai mică de 10 luni şi 20 de zile închisoare.

În al doilea rând, Ministerul Public a invocat aspecte de netemeinicie a sentinţei penale, concretizate în greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J.

Astfel, cu privire la inculpatul A., s-a apreciat că pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani, este nejustificat de blândă în raport de natura infracţiunii săvârşite şi împrejurările concrete în care a fost comisă. Calitatea inculpatului A. la momentul comiterii faptelor - de ofiţer cu atribuţii de coordonare şi planificare a colegilor din cadrul biroului, precum şi cu atribuţii de combatere a corupţiei în cadrul Biroului Rutier, împrejurările concrete de comitere a faptei - 11 acte materiale de luare de mită, atât de la conducătorii auto depistaţi în trafic, cât şi de la colegii - agenţi de poliţie, comiterea faptelor de corupţie la nivelul Biroului Rutier al Poliţiei mun. Piatra-Neamţ ca o practică zilnică constituie împrejurări care impun majorarea duratei pedepsei, dar şi alegerea unei alte modalităţi de individualizare.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., parchetul a apreciat că nu se justifică reţinerea circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. În acest sens, s-a susţinut că, în contextul amplificării fenomenului de corupţie, descurajarea autorilor acestor infracţiuni şi realizarea scopului preventiv educativ al pedepselor reclamă sancţionarea corespunzătoare a autorilor dării de mită, pentru ca aceştia să conştientizeze că, fără acţiunea lor, luarea de mită nu ar exista decât în forma pretinderii.

Cuantumul redus al sumelor oferite cu titlu de mită nu are o relevanţă deosebită, având în vedere "practica" uzitată de către lucrătorii din cadrul Biroului Rutier al Poliţiei mun. Piatra-Neamţ, pericolul creat prin comiterea acestui tip de infracţiuni asupra valorilor sociale ce protejează viaţa şi integritatea corporală a participanţilor la traficul rutier.

În fine, s-a invocat faptul că, în cauza disjunsă, s-au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, admise de instanţele de judecată din raza Curţii de Apel Bacău, cu inculpaţi - conducători auto identificaţi în cauză, pentru pedepse de 1 an şi 4 luni închisoare, cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de 2 ani.

Apelantul inculpat B. a criticat sentinţa pentru motive de netemeinicie, susţinând, în esenţă, că amânarea aplicării pedepsei este suficientă pentru atingerea scopului sancţiunii penale, întrucât sunt îndeplinite toate cerinţele legale prevăzute de art. 83 C. pen. pentru alegerea acestei modalităţi de individualizare, iar circumstanţele sale personale favorabile (persoană educată, responsabilă, muncitoare, fără antecedente penale, căsătorită cu un copil minor, care a recunoscut fapta şi a colaborat cu organele de cercetare penală) conduc la concluzia că finalitatea legii penale poate fi atinsă printr-o formă de pedeapsă mai puţin restrictivă.

Apelantul inculpat D. a invocat, sub un prim aspect, omisiunea instanţei de fond de a reţine şi valorifica dispoziţiile art. 308 alin. (1) C. pen. În opinia inculpatului, incidenţa acestor dispoziţii legale era atrasă, în cauză, de calitatea sa de preot paroh în Parohia JJ., Protopopiatul Piatra-Neamţ, calitate care, fiind echivalentă unei însărcinări în serviciul unei persoane juridice, impunea reducerea cu încă o treime a limitelor speciale de pedeapsă.

Inculpatul D. a solicitat, de asemenea, ca la stabilirea pedepsei în limitele astfel reduse, Înalta Curte să aibă în vedere datele pozitive ce caracterizează persoana sa, respectiv lipsa antecedentelor penale, calitatea de preot paroh într-o parohie importantă din judeţul Neamţ, faptul că este căsătorit şi are doi copii minori în întreţinere, iar eventuala sa suspendare din funcţie ar avea consecinţe deosebit de grave asupra familiei şi comunităţii din care face parte.

Invocând şi conduita procesuală sinceră manifestată pe durata procesului penal, apelantul inculpat a solicitat reindividualizarea modalităţii de executare a sancţiunii principale, prin alegerea unei forme mai puţin restrictive, respectiv, fie amânarea aplicării pedepsei, fie renunţarea la aplicarea pedepsei.

Apelantul inculpat H. a invocat, sub un prim aspect, omisiunea instanţei de fond de a reţine şi valorifica dispoziţiile art. 308 alin. (1) C. pen. În opinia inculpatului, incidenţa acestor dispoziţii legale era atrasă, în cauză, de calitatea sa de viceprimar al comunei K., judeţul Neamţ, calitate care, nefiind echivalentă unei demnităţi, impunea reducerea cu încă o treime a limitelor speciale de pedeapsă.

Inculpatul D. a solicitat, de asemenea, ca la stabilirea pedepsei în limitele astfel reduse, Înalta Curte să aibă în vedere datele pozitive ce caracterizează persoana sa, respectiv lipsa antecedentelor penale, funcţia publică deţinută într-o comună mare din judeţul Neamţ, faptul că este căsătorit şi are doi copii minori în întreţinere, iar eventuala sa suspendare din funcţie ar avea consecinţe deosebit de grave asupra familiei şi comunităţii din care face parte.

Invocând şi conduita procesuală sinceră manifestată pe durata procesului penal, apelantul inculpat a solicitat reindividualizarea modalităţii de executare a sancţiunii principale, prin alegerea unei forme mai puţin restrictive, respectiv, fie amânarea aplicării pedepsei, fie renunţarea la aplicarea pedepsei.

Apelantul inculpat A. nu a motivat calea de atac declarată, iar, în şedinţa publică din data de 8 decembrie 2017, prezent personal în faţa Înaltei Curţi, a declarat că înţelege să retragă apelul declarat.

Având în vedere manifestarea de voinţă neechivoc exprimată de inculpatul A., în conformitate cu dispoziţiile art. 415 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte va lua act de retragerea apelului declarat de acesta, urmând a examina cauza prin raportare la criticile formulate de ceilalţi participanţi procesuali - autori ai căilor de atac.

În acest sens, reţine că apelanţii inculpaţi B., D., H., precum şi intimaţii inculpaţi I., E. şi G., prezenţi la termenul la care s-au purtat dezbaterile şi interpelaţi în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (4) C. proc. pen., au optat pentru a nu face declaraţii în faţa instanţei de apel.

La solicitarea inculpaţilor D., H. şi A., Înalta Curte a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri în circumstanţiere.

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată, atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Soluţionarea cauzei în primă instanţă, în procedura simplificată a judecăţii în cazul recunoaşterii învinuirii, s-a făcut cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi art. 377 C. proc. pen., inculpaţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. declarând personal, anterior începerii cercetării judecătoreşti, că recunosc în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare şi solicită ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Subsecvent valorificării acestei opţiuni procesuale, probatoriul administrat în cauză a fost judicios evaluat de către instanţa de fond şi a rămas necontestat pe parcursul celor două grade de jurisdicţie, Înalta Curte însăşi concluzionând, în urma propriei analize a probelor existente, că acesta are aptitudinea de a dovedi acuzaţiile penale, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În contextul procedurii simplificate parcurse în cauză şi a poziţiei asumate manifest în apel de către inculpaţi, care au recunoscut comiterea faptelor, este superfluă o eventuală reluare detaliată a analizei probatoriului, astfel încât instanţa de apel se limitează la a face trimitere, sub acest aspect, la considerentele ample expuse în cuprinsul hotărârii apelate.

În virtutea efectului integral devolutiv al căilor de atac declarate, notează, însă, că examinarea coroborată a mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală relevă implicarea directă a inculpatului A. în acte repetate de primire, în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, a unor sume de bani de la conducătorii auto care au încălcat normele circumscrise acestui regim. Rezultă, de asemenea, că inculpatul a primit sume de bani şi de la alţi lucrători de poliţie, în legătură cu atribuţiile sale de coordonare a activităţii Biroului Rutier în lipsa şefului acestuia şi de control asupra agenţilor din subordine.

Astfel, rezultă că, la data de 23.04.2016, în intervalul orar 08:11 - 12:06, împreună cu un alt agent de politie rutieră, A. a primit suma totală de 345 de RON de la trei conducători auto, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu în domeniul constatării şi sancţionării contravenţiilor legate de depăşirea vitezei maxime admise; la data de 24.04.2016, în intervalul orar 08:28 - 11:50, împreună cu un alt agent de politie rutieră, a primit suma totală de 750 de RON de la şase conducători auto (printre care şi coinculpaţii F., B. şi C.), în legătură cu atribuţiile de serviciu anterior menţionate; la data de 25.04.2016, în jurul orelor 21:34, a primit de la doi lucrători de poliţie o parte din suma de bani anterior primită de aceştia din urmă cu titlu de mită, de la conducătorii auto verificaţi în timpul serviciului din data de 25.04.2016, primirea sumei de către A. aflându-se în legătură cu atribuţiile acestuia de coordonare a activităţii Biroului Rutier în lipsa şefului biroului şi de control asupra agenţilor din cadrul biroului; în fine, la data de 29.04.2016, în jurul orelor 19:50, a acceptat promisiunea oferirii unei sume de bani necuantificate, formulată de doi lucrători de poliţie, sumă provenind din cea primită de aceştia cu titlu de mită de la conducătorii auto verificaţi în timpul serviciului la acea dată, actul de primire aflându-se în legătură cu atribuţiile de serviciu anterior menţionate.

În cazul celor nouă coinculpaţi - apelanţi sau intimaţi în prezenta cauză - rezultă că, fiind depistaţi şi opriţi în trafic pentru diverse abateri de la normele ce reglementează circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice, au dat diferite sume de bani lucrătorilor de poliţie aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu în domeniul constatării şi sancţionării contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, după cum urmează:

- inculpatul B.: la data de 24.04.2016, în intervalul orar 11:37:08 - 11:42:13, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 100 RON ofiţerului de poliţie A. şi unui alt agent de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită;

- inculpatul C.: la data de 24.04.2016, în intervalul orar 11:45:44 - 11:50:50, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 100 RON ofiţerului de poliţie A. şi unui alt agent de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită;

- inculpatul D.: la data de 01.05.2016, în intervalul orar 4:45:41 - 4:51:43, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat, prin intermediul numitului CC. - care nu a cunoscut titlul înmânării sumei - o sumă de bani necuantificată unui număr de doi agenţi de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, respectiv încălcarea procedurilor privind testarea etilotest pentru depistarea consumului de alcool;

- inculpatul E.: la data de 30.04.2016, în intervalul orar 16:56 - 17:17, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 300 RON unui număr de doi agenţi de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, fiind sancţionat cu avertisment pentru altă contravenţie, respectiv pentru traversarea neregulamentară a Bulevardului Republicii, în calitate de pieton;

- inculpatul F.: la data de 24.04.2016, în intervalul orar 08:36:24 - 08:40:27, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 100 RON inculpatului A. şi unui alt lucrător de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită;

- inculpatul G.: la data de 29.04.2016, în intervalul orar 15:29:48 - 15:36:40, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei de viteză maxim admisă pe sectorul respectiv de drum, a dat suma de 100 RON unui număr de doi lucrători de poliţie din cadrul Poliţiei mun. Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită;

- inculpatul H.: la data de 30.04.2016, în intervalul orar 17:36:03 - 17:42:22, fiind depistat în trafic în calitate de conducător auto pentru indicii privind consumul de alcool, a dat suma de 400 RON unui număr de doi lucrători de poliţie din cadrul Poliţiei mun. Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, pentru a nu aplica procedura legală privind testarea cu aparatul etilotest;

- inculpatul I.: la data de 01.05.2016, în intervalul orar 04:38:08 - 04:59:04, ocazionat de oprirea în trafic pentru depăşirea limitei de viteză maxim admisă pe sectorul respectiv de drum, a dat suma de 50 RON unui număr de doi lucrători de poliţie din cadrul Poliţiei mun. Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită;

- inculpatul J.: la data de 28.04.2016, în intervalul orar 1:27:00 - 1:36:55, fiind oprit în trafic în calitate de conducător auto pentru depăşirea limitei maxime de viteză admise, a dat suma de 100 RON unui număr de doi agenţi de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Piatra-Neamţ - Biroul Rutier, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu legate de constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, pentru a nu constata şi sancţiona contravenţia săvârşită, fiind sancţionat cu 2 puncte de penalizare pentru o altă contravenţie, mai uşoară, respectiv nefolosirea centurii de siguranţă.

La aceeaşi dată, în împrejurările anterior descrise, inculpatul J. a semnat procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. x, cu ocazia întocmirii acestuia de către un agent de poliţie, având cunoştinţă că acesta din urmă a omis, cu ştiinţă, să insereze menţiunile privind contravenţia real constatată, respectiv depăşirea limitei de viteză de către conducătorul auto.

Faptele inculpatului A., astfel cum au fost anterior descrise, întrunesc, atât din punct de vedere obiectiv, cât şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., iar faptele inculpaţilor B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., pe cele ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută, în cazul fiecăruia dintre inculpaţii anterior menţionaţi, de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Susţinerea tangenţială a intimatului inculpat J., făcută în cursul dezbaterilor, în sensul că activitatea sa ar fi realizat, sub imperiul legii vechi, conţinutul constitutiv al infracţiunii de primire de foloase necuvenite este nepertinentă, date fiind particularităţile cauzei. Fapta de dare de mită reţinută în sarcina acestui inculpat a fost săvârşită la data de 28.04.2016, mult ulterior intrării în vigoare a actualei codificări penale, astfel încât, în virtutea exigenţelor principiului general al legalităţii incriminării, prevăzut de art. 1 alin. (1) C. pen., şi ale regulii activităţii legii penale, expres consacrate de art. 3 C. pen., unica lege penală aplicabilă în speţă este C. pen. în vigoare.

În cazul inculpatului J., acţiunea acestuia de a semna procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei - înscris oficial întocmit de lucrătorul de poliţie în exercitarea atribuţiilor de serviciu - în circumstanţele anterior descrise, întruneşte, atât din punct de vedere obiectiv, cât şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în forma de participaţie a complicităţii, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen.

Critica adusă încadrării juridice de apelanţii inculpaţi D. şi H., referitoare la omisiunea instanţei de fond de a reţine incidenţa art. 308 alin. (1) C. pen., este nefondată.

Purtând denumirea marginală "Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane", prevederile art. 308 alin. (1) C. pen. statuează în sensul în care "Dispoziţiile art. 289 - 292, 295, 297 - 301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ..."

Aşa cum s-a subliniat, mutatis mutandis, în considerentele Deciziei nr. 1/2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial nr. 105 din 10.02.2015), prevederile art. 308 alin. (1) C. pen. incriminează o variantă atenuată a infracţiunilor enumerate în cuprinsul său, variantă care se deosebeşte de configuraţia tipică a acestor fapte printr-un element circumstanţial, şi anume calitatea subiectului activ al infracţiunii ori, după caz, calitatea persoanei în legătură cu activitatea căreia intervine actul de conduită incriminat.

În cazul particular al infracţiunii de dare de mită, subiectul activ este întotdeauna necircumstanţiat, ceea ce înseamnă că infracţiunea poate fi comisă de orice persoană, fără a fi necesar ca ea să deţină o calitate specială.

În schimb, o cerinţă esenţială a laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. este aceea ca variantele alternative ale verbum regens - promisiunea, oferirea sau darea de bani sau foloase - indiferent de forma în care se concretizează, să se realizeze "în condiţiile arătate la art. 289 C. pen.", respectiv faţă de un funcţionar public ori faţă de una dintre persoanele prevăzute la art. 175 alin. (2) C. pen.

În forma sa tipică, infracţiunea de dare de mită va exista, prin urmare, ori de câte ori mituitorul va oferi bani sau alte foloase unui funcţionar public propriu-zis, astfel cum este definită această noţiune în cuprinsul art. 175 alin. (1) lit. a)-c) C. pen., sau unui funcţionar public asimilat, în înţelesul art. 175 alin. (2) C. pen.

Varianta atenuată a dării de mită, incriminată de art. 308 alin. (1) corelat cu art. 290 alin. (1) C. pen., va fi incidentă numai atunci când actul de conduită interzis, adoptat de mituitor, se realizează în legătură cu alţi funcţionari decât cei publici, respectiv cu una dintre persoanele enumerate în cuprinsul normei de drept penal substanţial analizate, şi anume persoane care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) C. pen.

Determinantă, aşadar, pentru corecta încadrare juridică a faptei de dare de mită este nu calitatea eventual deţinută de cel care oferă, promite sau dă sume de bani sau alte foloase, ci calitatea funcţionarului căruia sumele sau foloasele respective îi sunt destinate.

În contextul acestor argumente de principiu, Înalta Curte reţine că, în cauza de faţă, faptele comise de inculpaţii D. şi H. se circumscriu conţinutului variantei tipice a dării de mită, şi nu formei atenuate a infracţiunii, deoarece acţiunea imputată celor doi apelanţi inculpaţi s-a realizat în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale unor persoane care aveau calitatea de funcţionar public, în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. pen., respectiv lucrători de poliţie. În acest sens, sunt pertinente dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, norme potrivit cărora poliţistul este, prin definiţia legii, "funcţionar public civil, cu statut special", "învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege".

Critica Ministerului Public, referitoare la nelegalitatea pedepselor aplicate pentru infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen. celor nouă inculpaţi acuzaţi sub acest aspect, este fondată.

Valorificarea, în speţă, atât a circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., cât şi a cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzută de art. 396 alin. (10) C. proc. pen., are ca efect reducerea succesivă a limitelor speciale de pedeapsă, în strictă conformitate cu dispoziţiile art. 79 alin. (1) C. pen.

Aceasta înseamnă că limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru dare de mită (închisoare de la 2 la 7 ani) trebuie reduse, mai întâi, cu o treime, ca efect al circumstanţelor atenuante prevăzut de art. 76 alin. (1) C. pen. (respectiv, până la minimul special de 1 an şi 4 luni şi maximul special de 4 ani şi 8 luni închisoare), după care se impune a fi reduse, suplimentar, cu încă o treime, conform art. 396 alin. (10) C. proc. pen., respectiv până la minimul special de 10 luni şi 20 de zile şi maximul special de 3 ani, 1 lună şi 10 zile închisoare.

În contextul limitelor speciale de pedeapsă astfel configurate ca efect al cauzelor de atenuare incidente în speţă, pedepsele aplicate inculpaţilor B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., de câte 10 luni închisoare, sunt nelegale, fiind inferioare minimului special de 10 luni şi 20 de zile închisoare, şi se impune redimensionarea lor, în limite legale.

Critica Ministerului Public privind netemeinicia individualizării pedepselor este nefondată, unica împrejurare care justifică o reevaluare a duratei acestora, în actualul cadru procesual, fiind aceea a situării sancţiunilor aplicate pentru dare de mită în afara limitelor speciale legale, astfel cum s-a demonstrat în precedent.

Reexaminând modalitatea de individualizare a pedepselor prin raportare la toate criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., Înalta Curte apreciază că nu se impune o reconsiderare substanţială a duratei acestora, nici din perspectiva eventualei înlăturări a circumstanţelor atenuante judiciare reţinute prin sentinţă (astfel cum a solicitat Ministerul Public) şi nici al modificării formei de individualizare a executării, astfel cum au solicitat atât procurorul, în cazul inculpatului A., cât şi apelanţii inculpaţi B., D. şi H.

În privinţa inculpatului A., stabilirea unei pedepse cu închisoarea, cu o durată sensibil apropiată minimului special prevăzut de lege pentru luare de mită, se raportează pertinent la gravitatea concretă a infracţiunii comise şi la periculozitatea inculpatului, evaluate prin raportare la criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv: împrejurările concrete în care au fost comise actele materiale ce alcătuiesc unitatea de infracţiune (în forma pasivă a primirii), mijloacele necalificate folosite, starea de pericol semnificativ creată prin comiterea repetată a actelor de corupţie, dar şi cuantumul redus al sumelor ce au făcut obiectul mitei.

Similar instanţei de fond, Înalta Curte apreciază că ceea ce justifică stabilirea pedepsei la nivelul limitei minime de 3 ani închisoare sunt circumstanţele personale favorabile ale inculpatului A., cu precădere nivelul înalt de educaţie, vârsta înaintată, starea sa socială şi familială, inculpatul fiind în prezent pensionat, căsătorit. Aceste elemente de ordin personal, coroborate cu lipsa antecedentelor penale şi conduita sa procesuală corectă pe durata întregului proces penal relevă un grad ridicat de integrare socială şi familială a inculpatului, cu posibilităţi sporite de îndreptare a acestuia prin menţinerea unei pedepse cu închisoare la nivelul stabilit prin sentinţă, fără a fi necesară o majorare a duratei sancţiunii.

Critica Ministerului Public referitoare la modalitatea de individualizare a executării pedepsei principale aplicată acestui inculpat este neîntemeiată.

În evaluarea aptitudinii unei pedepse de a-şi atinge scopul preventiv-educativ, natura şi gravitatea faptelor comise ori pluralitatea acestora constituie doar unele dintre criteriile de apreciere, accentul punându-se, mai degrabă, pe persoana infractorului, pe resursele sale interioare de conştientizare a consecinţelor faptelor comise şi de adaptare la exigenţele de convieţuire socială, iar, în cazul trecerii unui interval semnificativ de timp de la data comiterii faptelor, pe comportamentul autorului în tot acest interval subsecvent.

În cauza de faţă, notând gradul de pericol social ridicat al faptele comise de intimatul-inculpat este ridicat, Înalta Curte se raportează, însă, la circumstanţele de ordin personal expuse în precedent, apreciind, similar primei instanţe, că persoana inculpatului A., conduita sa ante şi post infracţională, dar şi posibilităţile concrete ale acestuia de reintegrare socială sunt elemente care, potrivit art. 91 alin. (1) lit. d) C. pen., susţin pertinent concluzia că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai săvârşi alte infracţiuni.

În cazul inculpaţilor B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., contrar susţinerilor Ministerului Public, apreciază că valoarea redusă a sumelor remise cu titlu de mită are, în contextul particularităţilor cauzei, semnificaţia unei împrejurări care diminuează gravitatea infracţiunii într-o măsură suficientă pentru a justifica valorificarea sa ca circumstanţă atenuantă judiciară, potrivit art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.

Eventuala majorare a duratei pedepsei aplicate celor nouă inculpaţi pentru infracţiunea de dare de mită nu este necesară pentru atingerea scopului preventiv educativ al pedepsei, date fiind atât circumstanţele de ordin obiectiv în care au fost comise actele de conduită incriminate (cu accent pe climatul existent la nivel local, în care practica oferirii unor sume de bani lucrătorilor de poliţie pare a fi fost tolerată până la debutul cercetărilor în prezenta cauză), cât mai ales, elementele de ordin personal, pregnant pozitive în cazul tuturor celor nouă inculpaţi.

Astfel, situaţia socio-profesională a inculpaţilor (cu toţii implicaţi în activităţi educative sau profesionale socialmente utile, efectuând sau finalizând anterior studii superioare), apartenenţa lor la un mediu familial stabil (B., D., F., C., G., H. şi I. fiind căsătoriţi şi, după caz, având unul sau mai mulţi copii minori), aflarea tuturor acestora la primul conflict cu legea penală şi conduita lor procesuală corespunzătoare, concretizată în prezentarea în faţa autorităţilor şi recunoaşterea faptelor comise reprezintă împrejurări care diminuează periculozitatea persoanei inculpaţilor de o manieră aptă a justifica stabilirea pedepselor la un nivel apropiat de minimul special legal, respectiv 11 luni închisoare.

Durata pedepselor stabilite în alte cauze penale având ca obiect infracţiuni de acelaşi gen, deşi poate constitui un criteriu orientativ pentru individualizarea sancţiunilor, nu poate totuşi, prevala asupra împrejurărilor concrete ale cauzei, ce constituie criterii efective de individualizare. Or, prin raportare la acestea din urmă, pedepsele principale stabilite în speţă au atât un caracter coercitiv, cât şi disuasiv, astfel că se impune dimensionarea lor la un nivel apropiat de minimul special.

În cazul inculpatului J., pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea de fals intelectual în forma de participaţie a complicităţii nu a făcut obiect expres de critică; în considerarea efectului integral devolutiv al apelului declarat de procuror, Înalta Curte constată că această sancţiune este atât legală, fiind prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., cât şi temeinică, prin raportare la circumstanţele personale ale inculpatului.

Ca efect al pluralităţii de infracţiuni sub forma concursului, incidentă în cazul acestui din urmă inculpat, şi al majorării duratei pedepsei aplicate pentru infracţiunea de dare de mită, tratamentul sancţionator final, stabilit conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va presupune majorarea pedepsei rezultante, aplicată pentru concursul de infracţiuni, până la 1 an şi 1 lună închisoare (corespunzător duratei pedepsei celei mai grele, de 11 luni, sporită cu 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare).

Critica inculpaţilor B., D., H., referitoare la modalitatea de individualizare a executării pedepsei principale, este, de asemenea, neîntemeiată.

Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii reprezintă, în speţă, unica formă de executare neprivativă de libertate permisă de legea penală, eventuala incidenţă a renunţării la aplicarea pedepsei, conform art. 80 C. pen. ori a amânării aplicării pedepsei, prevăzută de art. 83 C. pen., fiind exclusă în prezenta cauză, urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale de aplicare a acestor alternative sancţionatorii.

În acest sens, dispoziţiile art. 80 alin. (2) lit. d) C. pen. prevăd, printre altele, că nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă "pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani".

Prevederile art. 83 alin. (2) C. pen. instituie de asemenea, printre altele, interdicţia amânării aplicării pedepsei în ipoteza în care "pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare".

Or, infracţiunea de dare de mită reţinută în sarcina celor trei apelanţi inculpaţi este pedepsită, conform art. 290 alin. (1) C. pen., cu închisoare de la 2 la 7 ani, acest maxim special al pedepsei fiind superior limitelor de pedeapsă care ar permite recursul instanţelor la formele de individualizare a executării prevăzute de art. 80 şi art. 83 C. pen.

Reţinerea, în speţă, a incidenţei unor cauze sau circumstanţe de atenuare nu conduce la o altă concluzie, de vreme ce, potrivit art. 187 C. pen., în analiza posibilităţii de aplicare a unor instituţii de drept penal substanţial reglementate în partea generală a C. pen., determinante sunt limitele de pedeapsă prevăzute în textul de lege care incriminează infracţiunea săvârşită în formă consumată, iar nu eventualele cauze de reducere a pedepsei, a căror luare în considerare este exclusă de lege.

Din oficiu, Înalta Curte constată că se impune reformarea sentinţei sub aspectul conţinutului măsurilor asigurătorii dispuse în privinţa inculpatului A., în vederea asigurării unei corelaţii necesare între suma de bani ce a făcut obiectul măsurii de siguranţă a confiscării speciale (respectiv, 550 RON) şi suma de bani indisponibilizată în vederea garantării executării acestei măsuri, conform dispoziţiilor art. 249 C. proc. pen.

În speţă, prin Ordonanţa procurorului nr. x/P/2016 din data de 15.11.2016, măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumei de 245 euro a fost luată, în conformitate cu prevederile art. 249 alin. (1) C. proc. pen., în vederea confiscării speciale a sumei de bani primată cu titlu de mită de către inculpatul A.. În acest sens, procurorul a menţionat explicit cuantumul sumei de 1100 RON şi a invocat, ca unică finalitate a măsurii asigurătorii dispuse, preîntâmpinarea eventualei sustrageri a acesteia de la urmărire.

Or, în urma probelor administrate, s-a stabilit că suma de bani primită cu titlu de mită de inculpatul A., a cărei confiscare specială s-a dispus, de altfel, prin sentinţa apelată, este de 550 RON (în prezent, echivalentul a 119 euro), aceasta fiind valoarea până la care, în considerarea atingerii finalităţii sechestrului concret dispus şi a exigenţelor art. 249 alin. (4) C. proc. pen., se impune şi menţinerea măsurii asigurătorii.

Opţiunea instanţei de fond de a dispune menţinerea sechestrului asigurător asupra unei sume cu valoare superioară, de 245 euro, este lipsită de fundament, de vreme ce diferenţa de sumă nu garantează, în mod concret şi efectiv, aducerea la îndeplinire a măsurii de siguranţă în considerarea căreia a fost dispusă.

Invocarea, sub acest aspect, a necesităţii garantării, suplimentar, şi a plăţii cheltuielilor judiciare este nepertinentă, întrucât, în faza de urmărire penală, măsura asigurătorie a fost dispusă exclusiv, aşa cum s-a argumentat în precedent, în vederea executării măsurii de siguranţă a confiscării speciale, nicidecum în vederea atingerii finalităţii distinct prevăzute de art. 249 alin. (5) C. proc. pen., a garantării executării cheltuielilor judiciare.

O măsură asigurătorie cu această ultimă finalitate nu a fost luată în cauză nici în faza de urmărire penală şi nici subsecvent sesizării instanţei de judecată, astfel că menţinerea sa prin sentinţă, cu acest conţinut şi în scopul enunţat, este lipsită de fundament în actele dosarului şi urmează a fi înlăturată.

În consecinţă, Înalta Curte va ridica măsura sechestrului asigurător asupra diferenţei de 126 euro, consemnată la II., Sucursala Bacău, conform recipisei de consemnare nr. 965085/1 din 16.11.2016 şi, în baza art. 404 alin. (4) lit. f) C. proc. pen., va restitui această sumă inculpatului A.

Pentru considerentele astfel expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău împotriva Sentinţei penale nr. 82 din 30 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată, numai sub aspectul duratei pedepselor principale aplicate inculpaţilor B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., precum şi al conţinutului măsurii sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul A., şi rejudecând în fond:

Va majora durata pedepsei închisorii aplicate fiecăruia dintre inculpaţii B., C., D., E., F., G., H. şi I., la câte 11 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului J., în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, respectiv:

- pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen.

- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în forma de participaţie a complicităţii prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen.

- sporul de 2 luni închisoare.

Va majora pedeapsa aplicată inculpatului J. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen. la 11 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. va contopi pedeapsa de 11 luni închisoare astfel stabilită cu pedeapsa de 6 luni închisoare şi va aplica inculpatului J. pedeapsa cea mai grea, de 11 luni închisoare, la care va adăuga sporul de 2 luni, rezultând, în final, pedeapsa principală de 1 an şi 1 lună închisoare.

Va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei de bani ridicate de la locuinţa inculpatului A., până la concurenţa valorii sumei confiscate, în echivalent de 119 euro.

Va ridica măsura sechestrului asigurător asupra diferenţei de 126 euro, consemnată la II., Sucursala Bacău, conform recipisei de consemnare nr. 965085/1 din 16.11.2016 şi va restitui această sumă inculpatului A.

Va menţine dispoziţiile sentinţei referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale, precum şi toate celelalte dispoziţii care nu contravin prezentei hotărâri.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii-inculpaţi B., D. şi H.

În baza art. 415 alin. (1) C. proc. pen., va lua act de retragerea apelului declarat de apelantul-inculpat A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului parchetului vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi apelanţii-inculpaţi B., D., H. şi A. la plata sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi B., D., H., precum şi pentru intimaţii-inculpaţi I., F., E., G. şi C., în sumă de câte 520 RON pentru fiecare inculpat, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat A., în sumă de 250 RON, precum şi apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat J., în sumă de 130 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău împotriva Sentinţei penale nr. 82 din 30 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată, numai sub aspectul duratei pedepselor principale aplicate inculpaţilor B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., precum şi al conţinutului măsurii sechestrului asigurător dispusă faţă de inculpatul A., şi rejudecând în fond:

I. Majorează durata pedepsei închisorii aplicate fiecăruia dintre inculpaţii B., C., D., E., F., G., H. şi I., la câte 11 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen.

II. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului J., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen.

- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în forma de participaţie a complicităţii prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen.

- sporul de 2 luni închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului J. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) şi art. 76 alin. (1) C. pen., art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen. la 11 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. contopeşte pedeapsa de 11 luni închisoare astfel stabilită cu pedeapsa de 6 luni închisoare şi aplică inculpatului J. pedeapsa cea mai grea, de 11 luni închisoare, la care adaugă sporul de 2 luni, rezultând, în final, pedeapsa principală de 1 an şi 1 lună închisoare.

III. Menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei de bani ridicate de la locuinţa inculpatului A., până la concurenţa valorii sumei confiscate, în echivalent de 119 euro.

Ridică măsura sechestrului asigurător asupra diferenţei de 126 euro, consemnată la II., Sucursala Bacău, conform recipisei de consemnare nr. 965085/1 din 16.11.2016 şi restituie această sumă inculpatului A..

Menţine dispoziţiile sentinţei referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale, precum şi toate celelalte dispoziţii care nu contravin prezentei hotărâri.

IV. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii-inculpaţi B., D. şi H. împotriva Sentinţei penale nr. 82 din 30 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Ia act de retragerea apelului declarat de apelantul-inculpat A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

V. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului parchetului rămân în sarcina statului.

Obligă apelanţii-inculpaţi B., D., H. şi A. la plata sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi B., D., H., precum şi pentru intimaţii-inculpaţi I., F., E., G. şi C., în sumă de câte 520 RON pentru fiecare inculpat, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat A., în sumă de 250 RON, precum şi apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat J., în sumă de 130 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 decembrie 2017.

Procesat de GGC - GV