Bribery convictions for street-lighting contracts upheld on cassation; claim of non-criminalized "bribe for another" rejected.

Deliberând asupra recursurilor în casaţie declarate de inculpaţii A. şi B.;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 266/D/2016 din data de 14 iulie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Bacău a dispus, printre altele, următoarele:

I. Respingerea cererii de revocare a măsurii controlului judiciar formulată de inculpatul A.;

II. Condamnarea inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

1. luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. prin recalificare din infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) din C. pen. anterior, pentru suma de 810.670 RON.

2. luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. prin recalificare din infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) din C. pen. anterior, pentru suma de 150.000 RON.

3. luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. prin recalificare din infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) din C. pen. anterior, pentru suma de 1.259.789,03 RON.

4. luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. prin recalificare din infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) din C. pen. anterior, pentru suma de 70.000 RON (40.000 RON, 30.000 RON).

5. luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. prin recalificare din infracţiunea prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) din C. pen. anterior, pentru suma de 100.000 RON.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) din C. pen. anterior a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) din C. pen. anterior.

În temeiul art. 35 alin. (3) din C. pen. anterior, i-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară rezultantă, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii publice elective, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa o funcţie de natura aceleia de care s-a folosit pentru comiterea infracţiunii, pe o durata de 5 ani de la executarea, graţierea sau prescripţia executării pedepsei principale rezultante.

În temeiul art. 254 alin. (3) din C. pen. anterior, faţă de inculpatul A. s-a luat măsura de siguranţă a confiscării speciale având ca obiect sumele de 158.563,5 RON, 58.310 RON, 75.000 RON, 75.517,17 RON, 454.377,345 RON, 35.000 RON, 50.000 RON.

A fost menţinută măsura asiguratorie a sechestrului având ca obiect bunurile imobile aparţinând inculpatului A., situate în municipiul Bacău (un teren compus din trei loturi şi patru corpuri de clădire).

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus, din durata pedepsei principale rezultante aplicate, perioadele în care a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu, respectiv 26.06.2014, 1.07.2014 - 3.09.2014, 4.09.2014 - 3.02.2015 şi 3.03.2016 - 1.04.2016.

Condamnarea inculpatului B., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

1. complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. prin recalificare din infracţiunea prev. de art. 48 din C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) din C. pen. anterior;

2. complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 din C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., prin recalificare din infracţiunea prev. de art. 48 din C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) din C. pen. anterior;

3. complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 din C. pen. anterior raportat la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., prin recalificare din infracţiunea prev. de art. 48 din C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) din C. pen. anterior.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) din C. pen. anterior, a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II - a, lit. b) din C. pen. anterior, inculpatul având de executat pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) din C. pen. anterior.

În baza art. 72 alin. (1) din C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B., perioada reţinerii de 24 ore, a arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, după cum urmează: reţinere de 24 ore din 26.06.2014, a arestului preventiv de la 01.07. 2014 până la 03.09.2014 şi a arestului la domiciliu de la 04.09.2014 la 03 februarie 2015.

A dispus confiscarea de la inculpaţii A., B. şi C. a sumei totale de 810.670 RON primită prin intermediul SC D. SRL Bacău, SC E. SRL Bacău, SC F. SRL Suceava şi Asociaţia G. de la SC H. SA - I., din care, de la inculpaţii A. şi B. până la concurenţa sumei de 317.127 RON, respectiv câte 158.563,5 RON, ½ de la fiecare; de la inculpaţii A. şi C. până la concurenţa sumei de 116.620 RON, respectiv câte 58.310 RON, ½ de la fiecare.

A dispus confiscarea de la inculpaţii A., B. şi C. suma totală de 1.259.789,03 RON primită prin intermediul SC E. SRL Bacău, SC J. SRL Bacău, SC K. SRL Bacău, SC F. SRL Suceava şi Asociaţia G. de la SC L. S A - M., din care de la inculpaţii A. şi B. până la concurenţa sumei de 151.034,34 RON, respectiv câte 75.517,17 RON ½ de la fiecare; de la inculpaţii A. şi C. până la concurenţa sumei de 908.754,69 RON, respectiv câte 454.377,345 RON ½ de la fiecare.

A dispus confiscarea de la inculpaţii A. şi B. a sumei totale de 70.000 RON primită prin intermediul SC F. SRL de la S C N. SRL - O., respectiv câte 35.000 RON, ½ de la fiecare.

Inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva Sentinţei penale nr. 266/D/2016 din data de 14 iulie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, au declarant apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău, inculpaţii A., B., C., P. şi Q.

Prin Decizia penală nr. 495/A din data de 3 noiembrie 2017, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins, ca nefondat, apelul promovat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău împotriva Sentinţei penale nr. 266/D/14 iulie 2016 a Tribunalului Bacău, conform art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., precum şi cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, formulată de reprezentantul Ministerului Public - DNA - Serviciul Teritorial Târgu Mureş la termenul de judecată din 26 iunie 2017.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a admis apelurile promovate împotriva Sentinţei penale nr. 266/D/14 iulie 2016 a Tribunalului Bacău de către inculpaţii A., B., C., P. şi Q., a desfiinţat parţial hotărârea judecătorească apelată şi rejudecând cauza, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii A. şi B. a stabilit următoarele:

I. Conform art. 396 alin. (1), alin. (5) din C. proc. pen. cu raportare la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului A. de sub acuza comiterii infracţiunilor de luare de mită - faptă incriminată de disp. art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., pentru patru faptele de luare de mită, ce ar fi fost comise în legătură cu denunţătorii M. (două fapte) şi O. (o faptă) şi cu coinculpatul Q. (o faptă).

Conform art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior pe o durată de 3 ani (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie de natura celei de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnat prin prezenta).

Potrivit art. 71 din C. pen. anterior a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior.

A constatat că, în cauză, inculpatul A. a fost reţinut 24 de ore în data de 26 iunie 2014, arestat preventiv de la 1 iulie 2014 la 3 septembrie 2014, arestat la domiciliu de la 4 septembrie 2014 la 3 februarie 2015 şi de la 3 martie 2016 la 1 aprilie 2016 şi supus măsurii preventive a controlului judiciar de la 2 aprilie 2016 până la data pronunţării prezentei.

A dedus din pedeapsa aplicată acestui inculpat perioada executată de acesta în stare de reţinere, arest preventiv şi arest la domiciliu.

A constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de acest inculpat.

II. Conform art. 396 alin. (1), alin. (5) din C. proc. pen. cu raportare la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului B. de sub acuza comiterii infracţiunilor de complicitate la luare de mită - faptă incriminată de disp. art. 26 din C. pen. anterior rap. la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., pentru două fapte de complicitate la luare de mită, ce ar fi fost comise în legătură cu denunţătorii M. şi O.

Conform art. 26 rap. la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. a condamnat pe inculpatul B. pentru comiterea infracţiunii de complicitate la luare de mită, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior pe o durată de 3 ani (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a exercita o activitate de natura celei de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnat prin prezenta).

Potrivit art. 71 din C. pen. anterior a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b şi c din C. pen. anterior.

Conform art. 81, 82 din C. pen. anterior a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate prin prezenta, pe durata unui termen de încercare de 5 ani (3 plus 2 ani).

A atras atenţia inculpatului asupra respectării prevederilor art. 83 din C. pen. anterior.

Conform art. 71 alin. (5) din C. pen. anterior a suspendat executarea pedepsei complementare pe durata termenului de încercare stabilit.

A constatat că, în cauză, inculpatul B. a fost reţinut 24 de ore în data de 26 iunie 2014, arestat preventiv de la 1 iulie 2014 la 3 septembrie 2014, arestat la domiciliu de la 4 septembrie 2014 la 3 februarie 2015 şi supus măsurii preventive a controlului judiciar de la 3 februarie 2015 până la data pronunţării deciziei.

A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B. perioada reţinerii, a arestului preventiv şi a arestului la domiciliu.

A constatat încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de acest inculpat.

A dispus confiscarea de la inculpaţii A. şi B., în cotă egală, de 50%, a sumei de 307.187 RON, sumă primită de la denunţătorul I., cu titlu de mită, respectiv câte 153.593,5 RON, de la fiecare dintre cei doi inculpaţi menţionaţi.

A înlăturat toate celelalte dispoziţii din sentinţa penală criticată referitoare la confiscarea sumelor de bani presupus primite cu titlu de mită de către inculpaţi.

A dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituită prin ordonanţa emisă în data de 2 iulie 2014 de procurorul DNA în dosarul nr. x/2011 al DNA - Serviciul Teritorial Bacău, asupra bunurilor imobile ce constituie proprietatea inculpatului A., bunuri imobile situate în municipiul Bacău, judeţul Bacău, respectiv:

- teren compus din 3 loturi: L1 - 108 mp categorie curţi construcţii, L 2 - 283 mp - categoria curţi construcţii şi L3 - 519 mp categoria curţi construcţii;

- 3 corpuri de clădire: C2 - 21,29 mp, C3 - 37,25 mp, C4 - 83,71 mp., menţinând însă măsura sechestrului asigurator dispusă prin menţionata ordonanţă a procurorului asupra imobilului C1 - 252,42 mp.

Inculpaţii A. şi B. au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de soluţionarea cauzei în prim grad jurisdicţional.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea cauzei în apel au fost reţinute în sarcina statului.

Sub aspectul situaţiei de fapt, s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

La începutul anului 2008 inculpatul A. a pretins de la I. să îi fie remis un procent de 50% din valoarea decontată de Primăria Bacău aferentă fiecărui stâlp de iluminat public la care societatea administrată de acesta, SC H. SA, efectua lucrări în baza contractului încheiat cu această instituţie, valoare ce era de 38 de euro/stâlp, în scopul de a nu reduce tariful stabilit prin contract. În baza acestei solicitări, în perioada martie 2008 - octombrie 2011 a primit prin intermediul mai multor societăţi comerciale şi asociaţii sportive, respectiv SC D. SRL Bacău, SC E. SRL Bacău, SC F. SRL Suceava şi Asociaţia G. suma totală de 810.670 RON.

În perioada mai 2010 - octombrie 2011 inculpatul B. a primit de la I., prin intermediul SC F. SRL, suma totală de 317.127 RON, în baza unor contracte de publicitate fictive, cunoscând că aceşti bani reprezintă mita solicitată de A. lui I. pentru desfăşurarea contractului de concesionare a iluminatului public în mun. Bacău, încheiat între Primăria Bacău şi SC H. SA.

S-a constatat că plăţile din conturile SC R. SA şi SC S. SA în cele ale SC F. SRL, societate administrată de inculpatul B., s-au făcut pentru onorarea plăţilor pretinse de inculpatul A., iar motivul pentru care SC F. avea de primit bani de la firmele denunţătorului I. este legat de contractul de întreţinere a stâlpilor de iluminat, iar nu de alte relaţii dintre personajele cauzei.

S-a reţinut că inculpatul B. a acceptat, în mod repetat şi în cunoştinţă de cauză, în numele SC F. SRL, efectuarea de plăţi de către societăţile controlate de denunţătorul I., S. SA şi R. SA, în contul plăţilor solicitate de inculpatul A. pentru derularea contractului de întreţinere a stâlpilor de iluminat dintre Primărie şi SC H. SA Bacău.

În ceea ce priveşte înmânarea banilor inculpatului A., instanţa de apel a apreciat că excede cadrului probaţiunii fixat prin rechizitoriu şi că, în ce priveşte infracţiunea de luare de mită în modalitatea pretinderii, discuţia este lipsită de interes, fiindcă momentul primirii de către inculpatul A. a banilor este ulterior momentului consumării infracţiunii şi nerelevant pentru existenţa acesteia. Inculpatul A. nu a făcut o solicitare singulară, ci a condiţionat în mod continuu şi activ modul de derulare a contractului de întreţinere a stâlpilor de iluminat de derularea satisfăcătoare a plăţilor în compensaţie.

S-a mai reţinut că cele două modalităţi de comitere a faptei, pretinderea sau primirea, nu pot fi privite ca fapte independente, ci, potrivit doctrinei şi practicii judiciare unanime, constituie părţi ale unei unităţi naturale de infracţiune. În această unitate se încadrează, în cazul modalităţii normative a luării de mită prin intermediar, actul primirii mitei de către intermediar, care este ulterior pretinderii şi anterior primirii mitei de către autor. Ca atare, datele primirii banilor de către inculpatul B. în numele societăţii sale constituie date de săvârşire a infracţiunii de luare de mită.

Împotriva hotărârii instanţei de apel au declarat recurs în casaţie inculpaţii A. şi B., invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În motivarea recursului în casaţie, inculpatul A. a arătat, în esenţă, că fapta de luare de mită pentru care a fost condamnat de către instanţa de apel a avut ca obiect sume de bani pe care le-ar fi pretins pentru o altă persoană, nu pentru sine, iar această modalitate de săvârşire a infracţiunii de luare de mită nu era prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior. Inculpatul a precizat că infracţiunea de luare de mită având ca obiect bani sau alte foloase pretinse/primite/acceptate pentru o altă persoană decât subiectul activ a fost incriminată pentru prima dată prin art. 289 alin. (1) din C. pen. în vigoare, începând cu 1 februarie 2014. Astfel, inculpatul a subliniat că voinţa explicită a legiuitorului a fost în sensul de a nu incrimina în C. pen. anterior luarea de mită în modalitatea "pentru altul". Totodată, a apreciat că infracţiunea de luare de mită având ca obiect bani sau alte foloase pretinse/primite acceptate pentru o altă persoană decât subiectul activ nu poate rezulta din împrejurarea că elementul material se poate realiza şi în mod indirect. Incriminarea luării de mită având ca obiect bani sau alte foloase pretinse/primite/acceptate pentru o altă persoană decât subiectul activ încalcă principiul legalităţii incriminării, sub două aspecte: primul vizând faptul că norma de incriminare nu este previzibilă, iar cel de al doilea referindu-se la faptul că a fost pronunţată o condamnare bazată pe o aplicare a legii penale prin analogie, în defavoarea inculpatului.

Analogia ar consta în aplicarea art. 289 alin. (1) din C. pen., care incriminează luarea de mită comisă pentru o altă persoană, în detrimentul art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior, care nu incriminează o astfel de variantă de săvârşire a infracţiunii de luare de mită.

Inculpatul B. a menţionat că a fost condamnat pentru complicitate la luare de mită pentru altul, apreciind că această infracţiune a fost incriminată pentru prima dată prin noul C. pen., lipsa sintagmei "pentru altul" în vechea reglementare având semnificaţia neincriminării acestei modalităţi normative.

A mai menţionat că incriminarea luării de mită având ca obiect bani sau alte foloase pretinse/primite/acceptate pentru o altă persoană decât subiectul activ încalcă principiul legalităţii incriminării, apreciind că dispoziţia legală trebuie să se bucure de predictibilitate şi claritate.

Prin încheierea din data de 27 februarie 2018, dată în prezenta cauză şi prin încheierea din data de 11 aprilie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B.

Prin încheierea din data de 22 mai 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus reunirea celor două cauze, dată la care a procedat şi la judecarea recursurilor în casaţie.

În dezbateri, apărătorii inculpaţilor A. şi B. au susţinut motivele de recurs în casaţie formulate în scris.

Procurorul a solicitat respingerea recursurilor în casaţie, ca nefondate, în raport de împrejurarea că instanţa de apel a reţinut că pretinderea folosului material de către inculpatul A. s-a realizat pentru sine, nu pentru altă persoană şi că infracţiunea de luare de mită se consumă la momentul pretinderii folosului, nu la data remiterii acestuia.

Examinând, pe fond, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii A. şi B., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Analiza efectuată în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie vizează exclusiv elemente de legalitate, prin raportare la cazurile de casare prevăzute de lege.

Se constată că inculpaţii A. şi B. şi-au întemeiat recursul în casaţie pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., conform căruia o hotărâre este supusă casării în situaţia în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Acest caz de casare se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă sau subiectivă prevăzute de norma de incriminare, când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv al infracţiunii, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune. Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. nu poate fi invocat pentru a se obţine schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel.

Înalta Curte constată că inculpatul A. a fost condamnat în apel pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Totodată, observă că a fost considerată a întruni elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., fapta inculpatului de a pretinde, la începutul anului 2008, de la I. să îi fie remis un procent de 50% din valoarea decontată de Primăria Bacău aferentă fiecărui stâlp de iluminat public la care societatea administrată de acesta, SC H. SA, efectua lucrări în baza contractului încheiat cu această instituţie, în scopul de a nu reduce tariful stabilit prin contract.

Similar, inculpatul B., a fost condamnat în apel pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., constând în aceea că, în perioada mai 2010 - octombrie 2011, a primit de la I., prin intermediul SC F. SRL, suma totală de 317.127 RON, în baza unor contracte de publicitate fictive, cunoscând că aceşti bani reprezintă mita solicitată de A. lui I. pentru desfăşurarea contractului de concesionare a iluminatului public în mun. Bacău, încheiat între Primăria Bacău şi SC H. SA.

Ambii inculpaţi au susţinut, în esenţă, că faptele pentru care au fost condamnaţi nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită întrucât "luarea de mită pentru altul" nu era incriminată sub imperiul vechiul C. pen., această modalitate a infracţiunii de luare de mită fiind sancţionată penal doar după intrarea în vigoare a C. pen. actual, respectiv din 1 februarie 2014.

Contrar susţinerilor recurenţilor-inculpaţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa de apel a reţinut că inculpatul A. a pretins de la I., administratorul SC H. SA, procentul de 50% din valoarea decontată de Primăria Bacău aferentă fiecărui stâlp de iluminat public pentru sine, nu pentru SC D. SRL Bacău, SC E. SRL Bacău, SC F. SRL Suceava sau Asociaţia G., prin intermediul cărora s-a reţinut că s-au efectuat plăţile. Totodată, a constatat că inculpatul B. a acceptat, în mod repetat şi în cunoştinţă de cauză, în numele SC F. SRL, efectuarea de plăţi de către societăţile controlate de denunţătorul I., S. SA şi R. SA, în contul plăţilor solicitate de inculpatul A. pentru derularea contractului de întreţinere a stâlpilor de iluminat dintre Primărie şi SC H. SA Bacău.

Prin urmare, nici instanţa de fond, nici cea de apel nu au reţinut că inculpatul A. ar fi pretins procentul de 50% din valoarea decontată de Primăria Bacău aferentă fiecărui stâlp de iluminat public pentru SC D. SRL Bacău, SC E. SRL Bacău, SC F. SRL Suceava sau Asociaţia G., ci doar faptul că acesta a solicitat virarea sumelor pretinse în contul acestor persoane juridice.

Faptul că instanţa de apel nu a înţeles să probeze faptul primirii banilor de către inculpatul A. şi nu a făcut referire la acest aspect nu echivalează cu pretinderea foloaselor pentru o altă persoană, ci se datorează constatării acesteia că, în ce priveşte infracţiunea de luare de mită în modalitatea pretinderii, discuţia este lipsită de interes, fiindcă momentul primirii de către inculpatul A. a banilor este ulterior momentului consumării infracţiunii şi nerelevant pentru existenţa acesteia.

Totodată, în raport de conţinutul legal al infracţiunii de luare de mită, aşa cum este acesta redat în dispoziţiile art. 254 din C. pen. anterior şi art. 289 din C. pen., în acord cu instanţa de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că infracţiunea de luare de mită se consumă în momentul pretinderii, primirii sau acceptării promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite, în cazul în care făptuitorul realizează mai multe variante alternative ale elementului material al infracţiunii existând o singură infracţiune de luare de mită, nu un concurs de infracţiuni, care se consumă în momentul realizării primei activităţi infracţionale, fapt, de altfel, necontestat de către recurenţii-inculpaţi.

În concluzie, faptele recurenţilor-inculpaţi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită, prev. şi ped. de art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 254 alin. (1) din C. pen. anterior cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., apărările acestora fiind circumstanţiate la o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de către instanţa de apel.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii A. şi B.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) şi (6) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii A. şi B. împotriva Deciziei penale nr. 495/A din data de 03 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2015

Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., în sumă de 100 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B., în sumă de 260 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 mai 2018.

Procesat de GGC - ED