Pardon challenge on assault term fails; conviction appeal beyond scope barred, costs imposed.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the convicted person's appeal, affirming the lower court rulings and ordering the appellant to pay 800,000 lei in judicial costs, leaving intact the prior decisions that had applied the partial pardon under Law No. 543/2002 to a one-month sentence for assault and ordered execution only of the five-year sentence for attempted aggravated murder. The dispute arose from the trial court's ruling, upon the execution office's referral, that severed the aggregate sentence and conditionally pardoned the one-month assault penalty, while the appellant challenged the merits of his attempted murder conviction. The High Court held that the appeal was improper because the only issue before the courts was the application of the pardon statute to the assault sentence, and the appellant's objections exceeded that scope, citing Article 3859(17) of the Criminal Procedure Code and dismissing the appeal under Article 38515(1)(b).
Legislator headnote
AI generatedart. 20 C. pen, art. 180 alin. (2) C. pen, art. 1 din Legea nr. 543/2002, art. 7 din Legea nr. 543/2002, art. 3859 pct. 171 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Pardon challenge on assault term fails; conviction appeal beyond scope barred, costs imposed: 543/2002 to a one-month sentence for assault and ordered execution only of the five-year sentence for attempted aggravated murder. The dispute arose from the trial court's ruling, upon the execution office's referral, that severed the aggregate sentence and conditionally pardoned the one-month assault penalty, while the appellant challenged the merits of his attempted murder conviction. The High Court held that the appeal was improper because the only issue before the courts was the application of the pardon statute to the assault sentence, and the appellant's objections exceeded that scope, citing Article 3859(17) of the Criminal Procedure Code and dismissing the appeal under Article 38515(1)(b).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed in the final orders to dismiss the appeal as unfounded.
Used in the final orders to order the appellant to pay judicial costs.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 116 din 28 mai 2003, Tribunalul Sibiu a admis sesizarea Biroului Executări Penale din cadrul aceleiași instanțe, privind aplicarea Legii nr. 543/2002 în cauza condamnatului C.Șt.
Instanța a descontopit pedeapsa rezultantă, de 5 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 251 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Sibiu, în pedepsele componente, respectiv de 5 ani închisoare, aplicată pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) și art. 175 alin. (1) și (2) lit. i), cu aplicarea art. 73 lit. b) din același cod, și de o lună închisoare, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) din același cod.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat că pedeapsa de o lună închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) din același cod, este grațiată în întregime și condiționat.
S-a făcut aplicarea art. 7 din Legea nr. 543/2002.
Totodată, instanța a dispus executarea numai a pedepsei de 5 ani închisoare, pentru tentativa la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 73 lit. b) din același cod.
Prin hotărâre, s-a mai dispus anularea mandatului de executare și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța, în baza sesizării biroului său de executări penale, a constatat că pedeapsa de o lună închisoare aplicată lui C.Șt. prin sentința penală nr. 251 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Sibiu, pentru infracțiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) din același cod, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 543/2002, este grațiată.
Împotriva sentinței, condamnatul a declarat apel, cale de atac motivată pe greșita stabilire a vinovăției sale în săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, în opinia sa impunându-se achitarea.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr. 252 din 5 august 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, instanța reținând că motivul invocat de apelant nu vizează cauza soluționată prin sentința atacată.
Nemulțumit și de hotărârea pronunțată de instanța de apel, condamnatul, în termenul legal, a declarat recurs, motivul formulat fiind cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., respectiv hotărârea este contrară legii sau prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii, recurentul susținând că se impunea rejudecarea cauzei în care a fost condamnat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat întrucât, în fața primei instanțe, el a exercitat calea extraordinară de atac a revizuirii.
Recursul declarat de condamnat nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor dosarului, se reține că prima instanță a fost sesizată cu soluționarea unei cereri a biroului său de executare penală privind aplicarea Legii nr. 543/2002 pentru pedeapsa de o lună închisoare, aplicată lui C.Șt. prin sentința penală nr. 251 din 26 noiembrie 2002, pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.
Ca atare, obiectul cauzei l-a constituit numai constatarea intervenirii grațierii pentru pedeapsa amintită.
Cum motivele de recurs invocate de condamnat exced cauzei cu care au fost sesizate instanțele, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat fiind nefondat, va fi respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.Șt. împotriva deciziei penale nr. 252/ A din 5 august 2003 a Curții de Apel Alba Iulia.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2004.