Defendant’s appeal over 450,000 RON damages award referred to Court of Appeal Ploiești on material incompetence.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception of material incompetence and declined jurisdiction over the defendant’s appeal against a civil appeals court decision, referring the case to the Court of Appeal Ploiești, with no further appeal; the underlying dispute concerned a partial damages award of 450,000 RON plus costs against the defendant, whose appeal had previously been struck out as unstamped. The court held that, under Article 483(4) of the Civil Procedure Code, an appeal lies to the court hierarchically superior to the one that issued the challenged decision, not automatically to the High Court, so the Court of Appeal—being the superior court to the tribunal that ruled on the appeal—was the competent forum.
Legislator headnote
AI generatedart. 494 C. proc. civ, art. 96 pct. 3 C. proc. civ, art. 483 alin. (4) C. proc. civ, Art. 132 C. proc. civ; Defendant’s appeal over 450,000 RON damages award referred to Court of Appeal Ploiești on material incompetence: The court held that, under Article 483(4) of the Civil Procedure Code, an appeal lies to the court hierarchically superior to the one that issued the challenged decision, not automatically to the High Court, so the Court of Appeal—being the superior court to the tribunal that ruled on the appeal—was the competent forum.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to admit the exception of material incompetence and decline jurisdiction to the Court of Appeal Ploiești.
Procedural rule applied together with Art. 132 for the examination of the material incompetence exception in the context of an appeal.
Basis for determining that the appeal should be resolved by the hierarchically superior court, i.e., the Court of Appeal Ploiești, not the High Court.
Full text
Asupra excepţiei de necompetenţă materială, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 3987/07.07.2017, pronunţată de Judecătoria Buzău în Dosarul nr. x/2015, a fost admisă în parte acţiunea reclamantelor A. şi B., s-a dispus obligarea pârâtului C. să plătească reclamantelor suma de 450.000 RON, reprezentând despăgubiri, şi suma de 10.465 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Decizia nr. 1107/2017 din 6 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia I civilă, s-a admis excepţia netimbrării şi, în consecinţă, a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de pârât, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 RON către intimaţi.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, a declarat recurs pârâtul C.
Recursul ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Buzău.
Tribunalul Buzău a înaintat cererea de recurs, împreună cu dosarul, spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei sale materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 raportat la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Buzău, secţia I civilă, în soluţionarea apelului.
Potrivit dispoziţiilor art. 96 pct. 3 C. proc. civ., curtea de apel judecă, ca instanţă de recurs în cazurile anume prevăzute de lege, însă din această perspectivă nu se poate reţine faptul că toate recursurile, indiferent de instanţa care le-a pronunţat, vor fi soluţionate de instanţa supremă.
Din ansamblul prevederilor C. proc. civ. se poate deduce că judecata căilor de atac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanţelor de judecată într-un sistem piramidal ce are la bază judecătoriile şi în vârful cărora se găseşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestirea instanţelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, fără a se trece peste o instanţă de la un nivel intermediar.
În acest context, sunt relevante prevederile art. 483 alin. (4) prima teză din C. proc. civ., conform cărora în cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.
Astfel, competenţa de soluţionare a recursurilor aparţine şi altor instanţe decât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aspect ce reiese şi din interpretarea sintagmei "instanţa ierarhic superioară" din cadrul art. 483 alin. (4) C. proc. civ., al cărui rol nu este de a conferi instanţei supreme competenţa de a soluţiona orice recurs, rolul acestei sintagme fiind cel de a crea o dihotomie între recursurile de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi recursurile de competenţa celorlalte instanţe de control judiciar - tribunale şi curţi de apel, pe de altă parte.
În aplicarea dispoziţiilor legale enunţate, competentă a soluţiona calea extraordinară de atac a recursului este Curtea de Apel Ploieşti, aceasta fiind instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat decizia în apel, respectiv Decizia civilă nr. 1107/2017 din 6 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia I civilă.
Având în vedere cele de mai sus şi dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului declarat de recurentul-pârât C. împotriva Deciziei nr. 1107/2017 din 6 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia I civilă.
Trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Ploieşti.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2018.
Procesat de GGC - NN