Artificial creation of eligibility conditions for EU rural funding: linked enterprise status and subjective intent to obtain undue advantage

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19 septembrie 2014 pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a solicitat:

- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 29.05.2014 privind proiectul "Dotare cu utilaje pentru furnizarea de servicii auxiliare producţiei vegetale", ce face obiectul contractului de finanţare din 02 iulie 2010, şi a măsurii de restituire a sumei de 840.806,56 RON;

- anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulată de către reclamantă din 06.08.2014 înregistrată sub nr. x din 11 iulie 2014;

- suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data 29.05.2014 privind proiectul "Dotare cu utilaje pentru furnizarea de servicii auxiliare producţiei vegetale", ce face obiectul contractului de finanţare din 02 iulie 2010 şi a măsurii de restituire a sumei de 840.806,56 RON, până la soluţionarea definitivă a acţiunii.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 12 din 28 ianuarie 2015, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal:

(i) a admis acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale;

(ii) a anulat Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 23.722 din 11 iulie 2014 emisă de AFIR, precum şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 29.05.2014, privind proiectul "Dotare cu utilaje pentru furnizarea de servicii auxiliare producţiei vegetale", ce face obiectul contractului de finanţare din 02 iulie 2010;

(iii) a anulat măsura de restituire a sumei de 840.806,56 RON;

(iv) a dispus suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 29.05.2014, privind proiectul "Dotare cu utilaje pentru furnizarea de servicii auxiliare producţiei vegetale", ce face obiectul contractului de finanţare din 02 iulie 2010, până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 12 din 28 ianuarie 2015 a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, reţinerea cauzei spre rejudecare şi modificarea integrală a hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii.

Printr-o primă critică, recurenta-pârâtă susţine că, prin motivarea referitoare la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond a încălcat normele de drept material reprezentate de Regulamentele CE nr. 65/2011, nr. 1975/2006 şi nr. 2988/1995, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile pentru a se dispune măsura de suspendare a executării.

Expunând detaliat circumstanţele cauzei, recurenta-pârâtă arată că, prin actele administrative contestate în cauză, au fost identificate o serie de elemente care, coroborate şi analizate simultan şi comparativ, au condus la suspiciunea de creare de condiţii artificiale, fiind nefondate aprecierile instanţei de fond potrivit cărora nu s-a făcut dovada elementelor subiective şi obiective pentru constatarea existenţei condiţiilor artificiale. Sub acest aspect, recurenta-pârâtă susţine că nu a fost atins obiectivul specific al Măsurii 312 de a crea şi a diversifica serviciile pentru populaţia rurală prestate de către micro - întreprinderi, întrucât, din analiza contractelor de prestări servicii ale societăţilor, rezultă că acestea prestează servicii reciproc sau către societăţi comerciale în care au calitatea de asociat.

Se arată că circumstanţele obiective au fost demonstrate, iar circumstanţa subiectivă este dată de intenţia de a obţine un avantaj, aspect dovedit prin legăturile legale, geografice şi funcţionale dintre societăţile în cauză. Prin coroborarea elementelor expuse, recurenta-pârâtă afirmă că s-a dovedit existenţa unui interes manifestat de către titularul proiectului ca, prin crearea de condiţii artificiale, să beneficieze de sprijin şi să obţină un avantaj care contravine obiectivelor măsurii.

În raport de aceste aspecte, recurentei-pârâte îi revine obligaţia de a recupera integral sumele acordate beneficiarilor, potrivit art. 5, art. 24 şi art. 26 din Regulamentul nr. 65/2011, art. 17 alin. (3) din Ordinul nr. 567/2008, dar şi potrivit art. 17 alin. (4) din Anexa I a Contractului de finanţare, care instituie un pact comisoiu de gradul IV.

Recurenta-pârâtă arată că, prin Hotărârea pronunţată în cauza C-343/12, CJUE lasă la latitudinea judecătorului naţional aprecierea probelor care demonstrează existenţa condiţiilor artificiale, oferindu-i criteriile după care poate face această apreciere, respectiv elementele obiective, coroborate cu cele subiective.

În speţă, în condiţiile în care echipamentele achiziţionate de intimata-reclamantă sunt utilizate pentru prestarea de servicii către societăţile B. S.R.L. şi C. S.R.L., este evident că obiectivul Măsurii 312 nu a fost atins, în sensul că nu s-au finanţat două proiecte independente, care ar fi condus la dezvoltarea zonei în care acestea funcţionează, ci s-a finanţat, practic, o singură entitate, a cărei activitate profită doar acesteia.

Cât priveşte suspendarea executării actelor administrative contestate, recurenta-pârâtă apreciază că instanţa de fond nu a interpretat corect condiţiile de admisibilitate reglementate de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 15.06.2015, intimata-reclamantă A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 08 martie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au înregistrat la dosarul cauzei un punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 20 septembrie 2017, constatând că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, completul de filtru a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, fixând termen pentru judecata pe fond a recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat şi va fi admis pentru următoarele considerente:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Soluţia primei instanţe, de admitere a acţiunii şi anulare a actelor administrativ-fiscale contestate, a fost recurată de către intimata-pârâtă AFIR, motivul de casare considerat de aceasta a fi incident fiind cel reglementat de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., referitor la "încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material".

A susţinut recurenta AFIR că judecătorul fondului a concluzionat în mod eronat că nu s-a probat existenţa unor condiţii artificiale în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene de către intimata reclamantă Societatea A. S.R.L., în vederea derulării proiectului "Dotare cu utilaje pentru furnizarea de servicii auxiliare producţiei vegetale", iar elementele identificate în cuprinsul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 29.05.2014 nu demonstrează existenţa unei înţelegeri frauduloase pentru accesarea fondurilor europene, nefiind răsturnată, în cauză, prezumţia de bună credinţă de care se bucură beneficiarul finanţării.

În fapt, între Societatea A. S.R.L. şi autoritatea contractantă APDRP (în prezent AFIR) s-a încheiat contractul cadru de finanţare din 02 iulie 2010 pentru proiectul "Dotare cu utilaje pentru furnizarea de servicii auxiliare producţiei vegetale", iar în urma verificării documentelor în controlul ex-post s-a întocmit procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din data de 29.05.2014, în cuprinsul căruia s-a reţinut că, date fiind relaţiile de familie între asociaţii unităţilor economice C. S.R.L., D. II, B. S.R.L. şi intimata reclamantă, precum şi relaţiile de afaceri din cadrul acestor entităţi juridice, se constată crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil în cadrul măsurii 312, iar utilajele achiziţionate prin proiect nu au contribuit la diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală, fiind destinate deservirii preponderente a membrilor unei singure familii şi a firmelor deţinute de către aceştia.

Indicatorii fizici, funcţionali şi economici ce au fost identificaţi cu ocazia controlului ex-post, menţionaţi, de altfel, în cuprinsul sentinţei atacate, au condus la suspiciunea de creare de condiţii artificiale, concluzie nevalidată de judecătorul fondului, care a reţinut că AFIR nu a dovedit elementele subiective şi obiective necesare constatării existenţei unor asemenea condiţii.

Contrar soluţiei primei instanţe, Înalta Curte reţine caracterul legal al actelor administrativ-fiscale întocmite în cauză de recurenta-pârâtă AFIR, prin care s-a constatat existenţa neregulilor în derularea proiectului propus de intimata-reclamantă A. S.R.L., finanţat din fonduri europene nerambursabile, fiind dispusă în sarcina beneficiarului restituirea sumelor alocate în cadrul Măsurii 312.

Primordial, reţine Înalta Curte că, potrivit Ghidului Solicitantului din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală-PNDR-Axa 3-Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale, măsura 3.2.1. "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi", în versiunea 04 din iunie 2010, în cadrul capitolului 2.1, s-a prevăzut că beneficiarii eligibili sunt microîntreprinderile care, în sensul prevederilor Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, trebuie să fie întreprinderi autonome, sau persoanele fizice (neînregistrate ca agenţi economici) care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microîntreprindere.

În documentaţia întocmită conform Ghidului Solicitantului pentru depunerea proiectului în vederea obţinerii finanţării nerambursabile, intimata-reclamantă Societatea A. S.R.L. a declarat că este o întreprindere autonomă, aspect ce a fost avut în vedere la momentul evaluării condiţiilor de eligibilitate a solicitantului.

În verificarea documentară a proiectului "Dotare cu utilaje pentru furnizarea de servicii auxiliare producţiei vegetale", a reţinut autoritatea contractantă AFIR că nu au fost menţinute condiţiile de eligibilitate ce au fost declarate la momentul încheierii contractului de finanţare dintre părţile litigante.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din acest contract (înregistrat din 02 iulie 2010), "beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare. De asemenea, pe o perioadă de 5 ani, de la ultima plată efectuată de Agenţie, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial proiectul."

Modificările substanţiale survenite în derularea proiectului implementat cu finanţare europeană nerambursabile au fost reţinute de către echipa de control din cadrul AFIR ca urmare a identificării legăturilor existente între intimata-reclamantă Societatea A. S.R.L. şi entităţile juridice C. S.R.L., B. S.R.L. şi D.

Potrivit prevederilor art. 44 din Legea nr. 346/2004, " (1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective.

(2) Se prezumă că nu există o influenţă dominantă dacă investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42 nu sunt implicaţi direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le deţin în calitatea lor de acţionar sau asociat să fie prejudiciate.

(3) Sunt considerate întreprinderi legate şi întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42.

(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză."

Prezintă relevanţă în cauză prevederile art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004, ce au fost avute în vedere de către recurenta-pârâtă AFIR în justificarea pierderii statutului de întreprindere autonomă pentru Societatea A. S.R.L., pe parcursul perioadei de implementare şi de monitorizare a proiectului pentru care aceasta a obţinut finanţare europeană nerambursabilă în cadrul Măsurii 312 din PNDR-Axa 3.

Interpretarea conferită de jurisprudenţa CJUE asupra prevederilor art. 3 alin. (3) parag. (4) din Recomandarea 2003/361/CE (reluată în dreptul intern în cuprinsul prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004), prin hotărârea din 27.02.2014 pronunţată în cauza C -110/13 HaTe Fo GMBH, este cea potrivit căreia "unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza raporturilor atât juridice, cât şi economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar şi atunci când între acestea nu există în mod formal una dintre relaţiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă.

Se consideră că acţionează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu este în mod necesar subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări."

Cu ocazia controlului ex-post ce a condus la întocmirea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 29.05.2014, s-a reţinut existenţa următoarelor legături în cadrul grupului de firme compus din Societatea A. S.R.L., Societatea C. S.R.L., Societatea B. S.R.L. şi Întreprinderea Individuală D.:

- toate cele patru entităţi juridice au sediul social la aceeaşi adresă, Societatea C. S.R.L. fiind comodanta comună a celorlalte trei firme;

- în cadrul Societăţii A. S.R.L. calitatea de reprezentant legal o avea la momentul depunerii cererii de finanţare doamna E., ulterior fiind înlocuită cu domnul F.;

- în cadrul Societăţii C. S.R.L. (la rândul său, beneficiar al unui proiect pe măsura 123) asociat unic este domnul F., iar administratori sunt F. şi G.;

- în cadrul Societăţii B. S.R.L. asociat unic este domnul G., iar administratori sunt G. şi F.;

- în cadrul D. - Întreprindere Individuală - titularul întreprinderii individuale este D.;

- codul CAEN al activităţii principale a Societăţii A. S.R.L. este 0161-"Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală" iar codul CAEN 0111 "Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase" este codul de activitate principală sau secundară pentru celelalte 3 firme;

- în anii 2011 şi 2012 beneficiarul A. S.R.L. a prestat servicii doar către celelalte trei entităţi juridice, deţinute de familia Na...;

- în anul 2013 au fost introduşi noi clienţi în portofoliul Societăţii A. S.R.L.; ponderea majoritară fiind tot cea a activităţii prestate către cele trei firme din grupul aparţinând familiei Nagy:

- existenţa legăturilor de rudenie dintre E., F., G. şi D.

Chiar dacă, în aparenţă, cele patru entităţi juridice sunt separate, interdependenţele existente între acestea, reliefate anterior, duc la calificarea lor în întreprinderi legate, în sensul dispoziţiilor art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004, fapt ce dovedeşte existenţa premiselor creării de condiţii artificiale, pentru a beneficia de plăţi prin depăşirea plafonului maxim alocat Măsurii 312, prin fracţionarea artificială a unui proiect de investiţii.

Este real că, potrivit jurisprudenţei CJUE, materializată prin hotărârea din 12.09.2013 în cauza C-434/12 Slancheva sila EOOD, " […] proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia."

Contrar soluţiei pronunţate de prima instanţă, Înalta Curte reţine că ambele elemente la care face referire instanţa europeană sunt întrunite în cauză.

Potrivit prevederilor inserate la pct. 2 din Anexa la Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural", Schema de ajutor de minimis urmăreşte realizarea unui obiectiv general, ce vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale (conform fişei tehnice a Măsurii 312), a unor obiective specifice, respectiv crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural; creşterea valorii adăugate în activităţi non agricole; crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi; precum şi a unor obiective operaţionale, respectiv crearea de micro-întreprinderi; dezvoltarea celor existente în sectorul agricol, în spaţiul rural; reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Art. 52 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, în baza căruia a fost solicitat ajutorul financiar nerambursabil pentru proiectul intimatei-reclamante, are ca obiectiv susţinerea măsurilor de diversificare a economiei rurale şi cuprinde ajutoarele pentru înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor, în scopul promovării spiritului antreprenorial şi consolidării mediului economic.

În condiţiile reţinerii, de către instanţa de control judiciar, a existenţei unor întreprinderi legate, între care se află şi întreprinderea intimată, este evident că obiectivul general al Măsurii 312 nu a fost atins, deoarece nu s-au finanţat două proiecte independente(pentru Societatea A. S.R.L. şi pentru Societatea C.), care ar fi condus la dezvoltarea zonei în care acestea funcţionează, ci, în realitate, s-a finanţat o singură entitate (familie), a cărei activitate profită doar acesteia.

Această concluzie rezidă şi din faptul că achiziţionarea de utilaje de către intimata-reclamantă prin accesarea sprijinului financiar nerambursabil în procent de 70% din valoarea proiectului a fost destinată efectuării de lucrări agricole nu către terţi, ci către unităţi economice aparţinând familiei, astfel cum se observă din fişele contului 704 pentru anii 2011 şi 2012, în care beneficiarul finanţării a efectuat lucrări doar pentru societăţile C. S.R.L. şi B. S.R.L., precum şi pentru Întreprinderea individuală D..

În aceste condiţii, se poate reţine că utilajele achiziţionate prin proiect nu au contribuit la diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală, deoarece acestea au fost destinate deservirii preponderente a membrilor unei singure familii şi a firmelor deţinute de către aceştia.

În ceea ce priveşte existenţa elementului subiectiv, acesta presupune intenţia beneficiarului de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, ce contravine obiectivelor schemei de ajutor de minimis, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru dobândirea acestuia.

Reperul jurisprudenţial în analiza acestui element este cel oferit de hotărârea CJUE pronunţată la data de 12.09.2013 în cauza C-434/12 Slancheva sila EOOD, în care se arată, la paragrafele 40, 41 şi 43 că:

"40. […]fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică şi/sau personală dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea Emsland‑Stärke, citată anterior, punctul 58).

41. Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni, care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiţi investitori candidaţi la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte (a se vedea prin analogie Hotărârea Vonk Dairy Products, citată anterior, punctul 33).

43. În consecinţă, articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane".

Elementul subiectiv este definit prin anumiţi indicatori, grupaţi în trei categorii, respectiv:

externi/fizici;

structurali, legali, juridici;

de afaceri, financiar-contabili.

În cauză, astfel cum s-a evidenţiat anterior, au fost identificaţi indicatorii care probează existenţa elementului subiectiv al creării de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării.

În acest sens, reţine Înalta Curte că intimata-reclamantă are acelaşi sediu cu cel al altor firme din acelaşi grup familial, deţinut în baza unui contract de comodat încheiat cu acelaşi comodant, la rândul său beneficiar al unei finanţări nerambursabile pentru o activitate adiacentă celei a Societăţii A. S.R.L., iar conducerea entităţilor juridice este asigurată de persoane aflate în legături de rudenie. De asemenea, activitatea realizată de intimata-reclamantă în anii 2011 şi 2012 a fost prestată doar către celelalte societăţi deţinute de familia Na...

În plus faţă de aceste elemente comune existente între Societatea A. S.R.L., Societatea C. S.R.L., Societatea B. S.R.L., D., interdependenţa concertată între beneficiarele ajutorului nerambursabil în cadrul aceleiaşi măsuri (societatea intimată şi C. SRL) rezultă din împrejurarea că, potrivit contractului de cesiune din 12 februarie 2014 înregistrat la AJFP Alba, Societatea C. S.R.L. a cedat în mod irevocabil şi necondiţionat către Societatea A. S.R.L. dreptul de creanţă împotriva ANAF, achitând astfel datorii fiscale ale intimatei-reclamante în cuantum de 8.460 RON.

Concluzionând, nu doar existenţa relaţiilor de familie în cadrul grupului de firme compus din cele 4 entităţi juridice a fost de natură a reţine îndeplinirea elementului subiectiv al creării de condiţii artificiale în vederea obţinerii ajutorului nerambursabil, ci maniera deliberată a membrilor familiei Nagy de a acţiona în conducerea fiecărei firme, de natură a anihila autonomia de voinţă a fiecăreia dintre societăţile implicate, scopul urmărit fiind contrar celui pretins prin cererea de finanţare.

Aşadar, reţine instanţa de control judiciar că au devenit aplicabile prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, privind punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală: "fără a se aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Prin urmare, este fondat recursul declarat de pârâta AFIR, fiind probată, în cauză, existenţa elementelor care au stat la baza emiterii Procesului-verbal de constatare nr. x din 05 iunie 2014 şi a Deciziei nr. 27 278 din 06 august 2014, fapt de natură a reţine caracterul legal al respectivelor acte administrativ-fiscale contestate în dosarul de faţă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în raport de prevederile art. 496 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile ar. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta AFIR împotriva sentinţei civile nr. 12 din 28 ianuarie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pe care o va casa şi, în rejudecare, va respinge, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei A. S.R.L..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 12 din 28 ianuarie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 decembrie 2017.