Compensation claim for 2014 forest restrictions overturned; state aid scheme approval prerequisite unfulfilled

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/54/2015, reclamanta Asociaţia Ceata Locuitorilor din satele Mărăşeşti-Stăneşti a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (în prezent, Ministerul Apelor şi Pădurilor), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună obligarea pârâtului la acordarea de compensaţii, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice, pentru anul 2014, în cuantum de 124.110,20 RON, pentru suprafaţa totală de 222,5 ha, situată în situl Natura 2000.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 399 din 06.10.2015, a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pârâtul să-i plătească suma de 124.110,20, cu titlu de compensaţii aferente anului 2014.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (în prezent, Ministerul Apelor şi Pădurilor) care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, respingerea acţiunii reclamantei, ca inadmisibilă şi neîntemeiată.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs partea a susţinut faptul că prima instanţă nu a ţinut seama de împrejurarea că procedura internă necesară acordării ajutoarelor de stat vizate de Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final din 19.07.2012 nu a fost finalizată, în condiţiile în care nu a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial al României Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru compensaţii.

Recurentul a mai precizat că, în lipsa Normelor metodologice, nu se poate reţine refuzul său nejustificat de acordare a despăgubirilor solicitate de intimată, întrucât documentaţia înaintată nu are o bază legală de calculaţie privind stabilirea întinderii prejudiciului. De asemenea, a menţionat şi faptul că Direcţia Finanţelor Publice Craiova nu a avizat decontul justificativ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Răspunzând punctual la motivul de recurs, partea a menţionat următoarele:

Vinovăţia neacordării despăgubirilor nu poate fi "transferată" către Direcţia Finanţelor Publice care nu putea să avizeze plata sumelor solicitate atâta timp cât ele nu erau prevăzute în buget, deoarece această operaţiune trebuia realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

După primirea Deciziei favorabile a Comisiei Europene, cele două organe centrale care răspundeau de silvicultură (Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură) nu şi-au respectat obligaţiile legale de a proceda la fundamentarea anuală a necesarului de fonduri şi de a înscrie în bugetele proprii banii necesari acordării acestor despăgubiri. Ca atare, este vorba despre refuzul nejustificat al unui organ al administraţiei centrale de a întreprinde demersurile legale pentru acordarea despăgubirilor cuvenite persoanei îndreptăţite.

Baza legală pentru acordarea despăgubirilor solicitate o reprezintă prevederile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, art. 1 din H.G. nr. 861/2009 privind Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi cele proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale şi pentru aprobarea Procedurii de realizare a serviciilor silvice şi de efectuare a controalelor de fond.

În Decizia Comisiei Europene nu există niciun articol care să condiţioneze acordarea despăgubirilor de apariţia unui nou act normativ. 5. Procedura derulată în recurs

Prin cererea depusă la dosar la data de 09.03.2017, Ministerul Mediului a solicitat instanţei să ia act de transmisiunea calităţii procesuale către Ministerul Apelor şi Pădurilor, în raport de dispoziţiile art. 13 şi art. 20 din O.U.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 22.06.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 12.10.2017, completul de filtru a constatat, analizând conţinutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată a fondului recursului, în şedinţă publică, pentru data de 15.12.2017.

Intimata a formulat concluzii scrise în care a solicitat respingerea recursului, arătând că s-a îndeplinit condiţia primirii avizului favorabil al Comisiei Europene, respectiv Decizia Comisiei (3.1.2017) în Anexă C (2016) 8769 final, comunicată Reprezentanţei permanente a României la Bruxelles la data de 04.01.2017; în plus, a fost adoptată H.G. nr. 447/2017.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea şi concluziile scrise prezentate de intimată, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Obiectul prezentei acţiuni judiciare îl constituie refuzul nejustificat al recurentului-pârât Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (în prezent, Ministerul Apelor şi Pădurilor) de acordare către intimata-reclamantă Asociaţia Ceata Locuitorilor din satele Mărăşeşti-Stăneşti a despăgubirilor aferente anului 2014, în cuantum de 124.110,20, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietară, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice, pentru suprafaţa de pădure de 222,5 ha, situată în situl Natura 2000, Geoparcul Platoul Mehedinţi.

Prima instanţă a admis acţiunea şi a obligat pârâtul să acorde reclamantei compensaţii în sumă de 124.110,20, pentru suprafaţa de pădure de 222,50 ha.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa avut în vedere, în esenţă, următoarele argumente juridice:

* în raport de dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. g) din O.G. nr. 96/1998, reclamanta este îndreptăţită să primească compensaţii pentru respectarea restricţiilor din aria naturală protejată în care se regăsesc şi terenurile proprietatea sa;

* dreptul reclamantei la acordarea despăgubirilor este actual, deoarece s-a primit avizul favorabil al Comisiei Europene prin Decizia nr. C (2012) 5166 final din 19.07.2012;

* reclamanta a urmat întreaga procedură reglementată de H.G. nr. 861/2009 (act normativ care este în vigoare);

* despăgubirile au fost calculate de ocolul silvic şi nu au fost contestate de partea adversă.

Instanţa de control judiciar nu poarte împărtăşi soluţia primei instanţe, pentru următoarele motive:

Prin cererea înregistrată la Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic Rm-Vâlcea sub nr. x din 09 martie 2015, intimata-reclamantă Asociaţia Ceata Locuitorilor din satele Mărăşeşti-Stăneşti a solicitat compensaţii, pentru anul 2014, în sumă de 124.110,20, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietară, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice, pentru suprafaţa de pădure de 222,50 ha, situată în judeţul Vâlcea, Ocolul Silvic Buila, tipul funcţional T2. Intimata-reclamantă şi-a întemeiat în drept cererea pe dispoziţiile art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic şi pe H.G. nr. 861/2009 privind Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi cele proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale şi pentru aprobarea Procedurii de realizare a serviciilor silvice şi de efectuare a controalelor de fond.

Decontul justificativ a fost întocmit în temeiul prevederilor Anexei 4 la H.G. nr. 861/2009. Prin Raportul de inspecţie fiscală nr. x din 25 mai 2015 întocmit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova s-a respins de la avizare suma solicitată de intimată, cu motivarea că "acordarea ajutoarelor de stat persoanelor fizice şi juridice care deţin păduri incluse în T1 şi T2 din cadrul siturilor Natura 2000 se poate face numai după aprobarea şi publicarea proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamentele silvice. Prin aceste norme metodologice se instituie un cadru legal de acordare a acestor compensaţii, începând cu anul 2010, diferit de cel prevăzut de H.G. nr. 861/2009 (hotărâre ce se va abroga parţial la data publicării noilor norme)." .

Contrar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte apreciază soluţia de respingere a cererii intimatei, fundamentată pe prevederile H.G. nr. 861/2009, ca fiind corectă.

Conform art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"în scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru (…) acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă."

Aşa cum s-a statuat prin Decizia nr. 36 din 23 noiembrie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, acordarea tuturor formelor de sprijin prevăzute de legislaţia naţională se poate face, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în baza alocaţiilor bugetare, după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat.

În acest sens, a fost elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern privind Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă.

Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile art. 108 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Prin Decizia nr. C (2016) 8769 final din data de 03.01.2017, Comisia Europeană a avizat favorabil schema de ajutor de stat prezentată în proiectul de hotărâre de Guvern anterior arătat, apreciind că ajutoarele prevăzute în cadrul acesteia sunt compatibile cu piaţa internă.

În temeiul art. 2.4 din Decizie, durata schemei de ajutor de stat este "de la data aprobării de către Comisie până la 31 decembrie 2020."

Pe baza Deciziei Comisiei Europene anterior menţionată, a prevederilor Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale 2014-2020 şi a art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, a fost adoptată H.G. nr. 447 din 30.06.2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă.

Potrivit art. 11 din acest act normativ: "durata de aplicare a prezentei scheme este de la data intrării in vigoare a prezentei hotărâri şi până la data de 31 decembrie 2020, inclusiv."

Conform art. 12 din aceeaşi Hotărâre de Guvern: "valoarea totală maximă aferentă schemei pentru perioada 2017-2020 este de 285 milioane RON şi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat cu această destinaţie Ministerului Apelor şi Pădurilor."

În baza art. 17 din hotărâre, la data intrării sale în vigoare se abrogă H.G. nr. 861/2009.

În concluzie, Înalta Curte reţine că intimata nu este îndreptăţită la despăgubiri solicitate şi calculate, pentru anul 2014, în temeiul H.G. nr. 861/2009 - act normativ care nu era aplicabil în speţa de faţă.

Intimata nu poate beneficia de despăgubiri nici potrivit schemei de ajutor de stat avizată prin Decizia nr. C (2016) 8769 final din data de 03.01.2017 şi pusă în aplicare prin H.G. nr. 447 din 30.06.2017, în raport de data intrării in vigoare a acesteia.

Pe cale de consecinţă, instanţa de control judiciar apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (în prezent, Ministerul Apelor şi Pădurilor) împotriva sentinţei nr. 399/2015 din 06 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea reclamantei Asociaţia Ceata Locuitorilor din satele Mărăşeşti - Stăneşti, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 decembrie 2017.