Notarial association approval barred by unpaid statutory dues to state agencies

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, la 30.06.2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi Camera Notarilor Publici Bucureşti:

- anularea Deciziei nr. 136 din 19 mai 2016 emisa de către Camera Notarilor Publici Bucureşti - Colegiul Director;

- anularea Hotărârii nr. 33 din 26 mai 2016 emisa de către Uniunea Naţională a Notarilor Publici Bucureşti, prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Deciziei nr. 136 din 19.05.2016;

- obligarea pârâtelor să dispună aprobarea asocierii reclamantului cu notarul public B.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3948 din 9 decembrie 2016, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Uniunea Naţională A Notarilor Publici şi Camera Notarilor Publici Bucureşti, a anulat Decizia nr. 136 din 19 mai 2016 emisă de Camera Notarilor Bucureşti şi Hotărârea nr. 33 din 26 mai 2016, emisă de Uniunea Naţională a Notarilor Publici Bucureşti şi, în consecinţă, a obligat pârâtele să aprobe asocierea reclamantului cu notarul public B..

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 3948 din 9 decembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, au promovat recurs pârâtele Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi Camera Notarilor Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6, motivarea sentinţei fiind deficitară, şi art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., hotărârea fiind dată cu aplicarea greşită a legii, printr-o interpretare subiectivă a normelor cuprinse în Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 şi în Regulamentul de punere în aplicare a acestei legi.

Prin sentinţa penală nr. 142/F din 04.09.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere Decizia C. Constituţionale nr. 363 din 07 mai 2015 care a constatat că dispoziţiile art. .6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituţionale, s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de reţinere şi nevărsare a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă.

Acţiunea civilă a fost lăsată nesolutionată. fiind menţinute măsurile asigurătorii instituite de procuror.

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2016 notarii publici A. şi B. lulia au solicitat Colegiului director al CNP Bucureşti aprobarea asocierii.

Prin Decizia nr. 136 din 19 mai 2016 Colegiul director al CNP Bucureşti a respins avizarea cererii, contestaţia împotriva acestei decizii fiind respinsă de Consiliul UNNPR prin Hotărârea nr. 33 din 26 mai 2016.

Instanţa de fond nu arată, nici măcar implicit, care sunt motivele de fapt şi de drept pentru care a înlăturat susţinerile pârâţilor şi a considerat nelegal refuzul aprobării cererii reclamantului.

O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute, independentă de cauzele intrinseci şi extrinseci voinţei debitorului, pentru care acea datorie nu este onorată la scadenţă.

Se face confuzie între titlul de executare pentru creanţe şi obligaţiile profesionale de plată, scadente, aşa cum se exprimă Regulamentul de punere în aplicare a legii.

Simpla menţionare a unei adrese prin care se formulează interpretări ale dispoziţiilor legale nu corespunde scopului motivării şi echivalează cu o nemotivare.

Curtea de Apel Bucureşti menţionează în hotărârea criticată punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, transmis Camerei prin Adresa nr. 2/26169 din 26 aprilie 2016, referitor la imposibilitatea avizării asocierii în cadrul solicitat, şi prin urmare imposibilitatea emiterii Ordinului de asociere, întrucât reclamantul, în calitatea de asociat al C. înregistrează debite, însă cu privire la acest punct de vedere instanţa nu face nicio apreciere pozitivă sau negativă, sau care ar conduce la reţinerea nelegalităţii refuzului avizării.

Asocierea notarilor publici are la bază contractul de societate civilă, aşa cum este acesta reglementat art. 1890 şi urm, din C. civ.

Instanţa califică greşit faptele reţinute, constatând că "reclamantul a făcut dovada tuturor plăţilor menţionate în adresa din 22 aprilie 2016".

Or, nu numai datoriile din cadrul D. au fost invocate ca temei al respingerii avizului de asociere prin Decizia nr. 136/2016 a CNP Bucureşti, ci şi/mai ales cele ale C., care şi în momentul de faţă sunt neachitate.

Societatea civilă profesională notarială (în speţă C.) este supusă, în ceea ce priveşte încetarea, lichidarea precum şi răspunderea pentru datoriile sociale şi profesionale, potrivit dispoziţiilor C. civ. precum şi reglementării specifice, respectiv Legea nr. 36/1995.

1.4. Întâmpinarea

Intimatul reclamant a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi susţinând, în esenţă, următoarele:

D. nu are datorii fata de bugetul de stat sau fata de Camera, solicitarea de asociere fiind inaintata in numele şi pentru acest birou notarial.

Nu exista nicio hotărâre judecătoreasca din care sa rezulte o obligaţie a intimatului de a achita debitul C. sau orice alt înscris în acest sens care sa poată constitui titlu executoriu în sensul C. proc. civ. C. este identificat in mod separat cu CIF la ANAF, toate presupusele datorii pe care aceasta forma de organizare le-ar putea avea sunt ale formei de exercitare a profesiei, obligaţiile acestuia fiind distincte faţă de obligaţiile legale sau fiscal ale intimatului. Nu este lipsită de relevanta nici cota procentuala prevăzută in Contractul de Asociere iniţial intre intimat şi notarul public E., care deţinea peste 90% din C.

Singurul temei legal la care se poate raporta Camera Notarilor Publici Bucureşti in vederea analizării cererii de asociere sunt dispoziţiile art. 43 alin. (3) lit. d) şi e), îndeplinite in integralitate.

Legiuitorul nu a inteles sa condiţioneze cererea de asociere de eventuale neintelegeri sau litigii legate de foste forme de asociere in care a fost parte la un moment dat unul dintre notarii care formulează o noua cerere de asociere in numele altei forme de exercitare a profesiei, dovada in acest sens fiind dispoziţiile neechivoce ale textului art. 43 alin. (3).

Numai in situaţia in care un atare punct de vedere era imbratisat de Camera Notarilor Publici in adresa din 22 aprilie 2016 şi/sau in Adunarea Generala din data de 02.04.2016, se putea considera un argument pertinent pentru respingerea cererii de asociere.

Or, un atare lucru nu s-a intamplat, Camera Notarilor Publici i-a impus numai plata unor contribuţii către Camera, Uniune şi OCPI ale D., obligaţii de altfel indeplinite in totalitate, iar Adunarea Generala din 02.04.2016 a aprobat in unanimitate cererea de asociere, condiţiile impuse de art. 43 alin. (3) fiind îndeplinite.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Referitor la criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., aşa cum Înalta Curte a arătat constant în jurisprudenţa sa, dispoziţiile legale menţionate, raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi cele pentru care s-au admis şi, respectiv, s-au înlăturat cererile părţilor.

Or, hotărârea recurată, cuprinde succint argumentele pe care s-a întemeiat soluţia de admitere a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, chiar dacă acestea le nemulţumesc pe recurente, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reţine incidenţa motivului de casare invocat.

Cât priveşte însă motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (" hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), invocat de recurentele pârâte prin raportare la prevederile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 şi ale Regulamentului de punere în aplicare a acestei legi, Înalta Curte apreciază că acesta este fondat.

Astfel, potrivit art. 19 din Legea nr. 36/1995 "(1) Activitatea notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, în care pot funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi în partidă simplă sau comună, după caz, conform avizului Colegiului director al Camerei, angajaţi cu studii superioare şi personal auxiliar. (...) (3) Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia au sediul notarii publici. Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin ordin al ministrului justiţiei. Condiţiile şi procedura privind asocierea, respectiv încetarea asocierii notarilor publici, se stabilesc prin regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi. (...)"

Totodată, art. 43 din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2333/2013 dispune că "(...) (3) Pentru emiterea avizului în vederea asocierii notarilor publici din cadrul aceleiaşi Camere şi care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau din Camere diferite, Colegiul director al Camerei în care urmează să se asocieze notarul public, respectiv Colegiul director al Camerei din care pleacă notarul public verifică îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) în circumscripţia judecătoriei în care este numit notarul public ce solicită să plece prin asociere rămân să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici;

b) în anul în care solicită asocierea, precum şi în anul anterior, nu i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară a suspendării din funcţie;

c) dacă au fost luate măsurile necesare pentru predarea arhivei create anterior asocierii;

d) efectuarea plăţilor scadente către Cameră, Uniune şi entităţile subordonate acestora;

e) efectuarea plăţilor scadente către bugetul de stat, respectiv impozitul pe transferul proprietăţii, taxa pe valoarea adăugată, tarifele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, a altor asemenea plăţi, cu excepţia impozitului pe venit.

(4) Neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la alin. (3) atrage respingerea avizării cererii de asociere până la data la care notarul public face dovada îndeplinirii acestora."

În anul 2007, intimatul - reclamant A. a înfiinţat Biroul Notarial "C.", care ulterior a funcţionat în asociere (din anul 2012, asociaţi fiind intimatul reclamant şi notarul public E.). După modificarea Legii nr. 36/1995, Biroul Notarial "C." a devenit Societatea Profesională Notarială "C.", care, la ultima verificare a ANCPI, transmisă CNPB sub nr. x din 10 mai 2016 figura în evidenţe cu un debit total în cuantum de 1.097.540,33 RON din restante la efectuarea plăţilor scadente către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Aceste împrejurări, dovedite cu contractele şi ordinele de la filele 51-68 dosar fond, precum şi cu adresa din 29 martie 2016 a ANCPI, nu au fost contrazise prin probe administrate de intimatul reclamant, acesta limitându-se la a susţine că a fost achitat în dosar nr. x/2015 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală (Sentinţa penală nr. 142/F din 04.09.2015, invocată şi de recurente), acţiunea civilă a ANAF fiind lăsată nesoluţionată şi că nu există titlu executoriu din care să reiasă că este ţinut de datoriile C.

În cauză nu s-a pus însă în discuţie ca impediment la avizare problema unor datorii către ANAF, ci ale C. către ANCPI, iar art. 43 alin. (3) lit. e) din Regulament nu impune existenţa unor titluri executorii în sensul Codului de procedură fiscală sau al C. proc. civ., astfel cum greşit a reţinut judecătorul fondului.

În schimb, sumele încasate cu titlu de tarife ANCPI şi datorate în baza Protocolului de colaborare încheiat între agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate imobiliară şi Uniunea Naţională a notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operaţiunilor publicitate imobiliară publicat în monitorul Oficial al României, partea I, nr. 475 din 9 iulie 2010, trebuie achitate până la data de 25 a fiecărei luni ulterioare celei în care a avut loc încasarea lor de către notarul public, iar nevirarea la termenele scadente a tarifelor încasate generează obligaţia de plată, nu numai a acestora, ci şi a accesoriilor reprezentate de dobânzi şi penalităţi de întârziere prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Pe de altă parte, având în vedere modul de redactare a textului din Regulament referitor la condiţiile de avizare a asocierii notarilor publici, este evident că sarcina probei îndeplinirii acestor condiţii revine notarilor care cer avizul de asociere.

În speţă, nu s-a făcut dovada achitării obligaţiilor financiare de care este ţinut notarul public solicitant, potrivit legii, nici la data cererii de avizare din 16 februarie 2016, nici până la data emiterii actelor administrative contestate.

Dimpotrivă, au fost depuse înscrisuri care susţin teza datoriilor neachitate (din hotărârea judecătorească de la fila 73 dosar fond reiese că s-a respins o cerere de ordonanţă de plată pentru că era contestată întinderea datoriei, iar nu existenţa acesteia, din înştiinţările emise de OCPI Bucureşti şi de OCPI Dâmboviţa, rezultă existenţa unor datorii de natura celor prevăzute de norma legală incidentă etc.)

De altfel, şi în prezenta cauză, argumentele intimatului reclamant au fost în sensul că "în prezent" datoria D. de 8.925,80 RON către Cameră şi Uniune este achitată, iar de debitul de 2.349,81 RON către OCPI, nu ar fi avut cunoştinţă, dar este achitat "în prezent".

Despre datoriile C., însă, a susţinut doar că nu îi incumbă lui, deşi potrivit legii în cazul datoriilor solidare "cota de participare" are relevanţă doar în ceea ce priveşte o eventuală acţiune în regres.

Or, la momentul emiterii lor, actele administrative contestate erau temeinice şi legale, neimpunându-se anularea lor.

Chiar dacă prin adresa din 22 aprilie 2016 intimatului reclamant i-au fost solicitate dovezi doar pentru debitele de care Camera avea cunoştinţă la acel moment, nu înseamnă că îndeplinirea condiţiei impuse de art. 43 alin. (3) lit. e) din Regulament nu vizează toate datoriile existente la data soluţionării cererii de avizare a asocierii, indiferent de forma de desfăşurare a activităţii de la momentul naşterii acestor debite.

De asemenea, faptul că în cuprinsul acestei adrese s-a menţionat acordul de principiu exprimat în Adunarea Generală din 2.04.2016 nu împiedică Colegiul Director ca în final să avizeze negativ cererea în considerarea unor date ce i-au parvenit, ulterior aordului de principiu, până la momentul pronunţării soluţiei.

În măsura în care intimatul reclamant a achitat sau îşi va achita toate datoriile scadente la care se referă art. 43 alin. (3) lit. e), are posibilitatea prevăzută expres de alin. (4) al aceluiaşi articol de a solicita un nou aviz.

Faţă de împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o greşită aplicare a prevederilor legale incidente la situaţia de fapt ce rezulta din probatoriul administrat.

În consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6, 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtele Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi Camera Notarilor Publici Bucureşti, va casa sentinţa atacată şi va respinge pe fond acţiunea reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtele Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi Camera Notarilor Publici Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 3948 din data de 09 decembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată.

Respinge acţiunea reclamantului A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2017.