Judicial transfer request: CSM discretion and the requirement to objectively weigh workload statistics against applicant-specific criteria

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei şi contestaţia formulată

Prin Hotărârea nr. 302 din 23 martie 2017 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea de transfer formulată de către doamna judecător A.

Prin Hotărârea nr. 547 din 9 mai 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a fost respinsă contestaţia formulată de doamna A., judecător la Judecătoria Zărneşti, împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători a CSM nr. x/2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 9 iunie 2017, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii Plenului CSM nr. 547 din 9 mai 2017 prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva Hotărârii nr. 302 din 23 martie 2017 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i-a fost respinsă cererea de transfer de la Judecătoria Zărneşti la Judecătoria Braşov, şi obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care să-i aprobe cererea de transfer de la Judecătoria Zărneşti la Judecătoria Braşov.

A apreciat contestatoarea că, prin actele administrative emise, intimatul nu a analizat motivele invocate prin contestaţie şi nu a realizat o verificare efectivă şi obiectivă a motivelor invocate prin cererea de transfer, cu luarea în considerare a criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor.

Intimatul a avut în vedere distanţa dintre localităţile Zărneşti şi Braşov, de doar 27 km, şi situaţia dificilă a Judecătoriei Zărneşti, care s-a confruntat cu dificultăţi în ocuparea posturilor vacante şi care înregistrează o încărcătură pe judecător şi pe schemă peste media naţională. Însă, după cum şi Înalta Curte a statuat în practica sa în această materie, împrejurarea că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii beneficiază de o marjă largă de apreciere nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a acestuia se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerente de oportunitate.

În ceea ce priveşte aspectul referitor la dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la Judecătoria Zărneşti, în cursul anului 2016 s-au admis 3 cereri de transfer de la această instanţă iar posturilor vacante în urma admiterii acestor cereri au fost ocupate în scurt timp. Astfel, la această instanţă nu există în prezent dificultăţi însemnate de ocupare a posturilor vacante, argumentul invocat de intimat nefiind de actualitate.

Intimatul CSM a reţinut că la nivelul Judecătoriei Zărneşti urmează a se vacanta un post, începând cu 15.07.2017 (funcţie de conducere), însă admiterea cererii sale de transfer nu ar fi de natură a influenţa semnificativ activitatea instanţei, avându-se în vedere că se află în concediu de creştere şi îngrijire copil până la vârsta de 2 ani, astfel că postul său este temporar vacant iar admiterea cererii sale de transfer nu ar afecta negativ activitatea judecătoriei.

A mai arătat contestatoarea că, prin cererea de transfer, şi-a exprimat dorinţa de a relua activitatea înainte ca fiica sa să împlinească 2 ani, lucru care ar fi posibil numai în cazul în care şi-ar desfăşura activitatea în cadrul Judecătoriei Braşov, pentru că ar fi foarte dificil să facă naveta zilnic la Judecătoria Zărneşti.

A mai menţionat că i se pare inechitabilă admiterea unei cereri de transfer a unui judecător după numai o lună de activitate în cadrul Judecătoriei Bacău, judecător care nu este căsătorit şi care nu este din Braşov, nefiind pertinent argumentul reţinut de intimat cu privire la efectuarea întregului stagiu la Judecătoria Braşov.

Prin prisma criteriilor prevăzute de art. 3 din Hotărârea nr. 193/2006, cererea sa de transfer ar fi trebuit soluţionată favorabil cu întâietate, luându-se în considerare că are o vechime efectivă şi la instanţa de la care solicită transferul mai mare şi are domiciliul în Braşov, oraşul său natal, şi că soţul său lucrează în aceeaşi localitate.

Astfel, a considerat contestatoarea că motivarea hotărârii Plenului CSM este contradictorie şi neconvingătoare, conturându-se excesul de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, de natură a atrage nelegalitatea hotărârilor contestate.

2. Apărările intimatului

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

A susţinut intimatul ca fiind nefondate criticile contestatoarei, fiind avute în vedere criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 193/2006.

Conform art. 3 din Regulament,

"Art. 3 - La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;

- vechimea la instanţa sau parchetul de la care se solicită transferul;

- vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită transferul;

- specializarea judecătorului/procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei/completului corespunzător specializării, precum şi disponibilitatea de a activa în alte secţii/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanţei/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerinţele acesteia;

- domiciliul solicitantului;

- locul de muncă al soţului sau soţiei;

- distanţa dintre domiciliul şi sediul instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

- starea de sănătate şi situaţia familială."

Normele care reglementează instituţia transferului au caracter supletiv şi conferă o vocaţie în sensul arătat fără a crea în mod automat un drept solicitantului. Gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncţionalităţi în activitatea instanţei.

În sesiunea de transfer din 9 februarie 2017, un număr de 10 judecători au formulat cereri de transfer pentru Judecătoria Braşov, dintre care cererea doamnei judecător B. a rămas fără obiect, iar cererile formulate de domnii judecători C., D. şi E. au fost admise.

De la Judecătoria Zărneşti, instanţa în cadrul căreia funcţionează contestatoarea A., au formulat cereri de transfer patru magistraţi, toate aceste solicitări fiind respinse.

Pentru toţi petenţii au fost verificate în mod concomitent şi comparativ criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament, referitoare la volumul de activitate al instanţelor de la care s-a solicitat transferul şi al instanţei la care s-a solicitat transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele implicate, vechimea solicitanţilor în funcţia de judecător, vechimea în cadrul instanţelor de la care au solicitat transferul, vechimea în grad şi avizele exprimate, cu reţinerea motivelor de ordin personal şi profesional invocate de fiecare magistrat.

Contrar susţinerilor contestatoarei, avându-se în vedere şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu se putea acorda prioritate criteriilor regulamentare privind motivele personale sau vechimea solicitantului, cu ignorarea celorlalte criterii obiective, deoarece acestea trebuie avute în vedere simultan, nefiind prestabilită o ordine.

În ceea ce priveşte cererea de transfer a contestatoarei, din cuprinsul Hotărârii nr. 302 din 23 martie 2017 a secţiei pentru judecători din cadrul CSM, rezultă că a fost analizat volumul de activitate al instanţelor implicate prin raportare la situaţia posturilor vacante de la instanţele judecătoreşti.

Astfel, la Judecătoria Zărneşti, toate cele 6 posturi de judecător prevăzute în schemă erau ocupate. La această judecătorie, în cursul anului 2016, încărcătura/judecător a fost de 1113 cauze, faţă de media naţională de 1083 de cauze/judecător iar, în aceeaşi perioadă, încărcătura a fost de 946 de cauze pe schemă, spre deosebire de media naţională de 874 de cauze pe schemă.

La Judecătoria Braşov, instanţa la care s-a solicitat transferul, din cele 49 de posturi de judecător prevăzute în schemă, 47 de posturi erau ocupate, fiind vacante 4 posturi, din care 2 posturi în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. La această instanţă, în cursul anului 2016, încărcătura/judecător a fost de 1220 cauze, faţă de media naţională de 1083 de cauze/judecător, iar, în aceeaşi perioadă, încărcătura a fost de 966 de cauze pe schemă spre deosebire de media naţională de 874 de cauze pe schemă.

În ceea ce priveşte cererea contestatoarei A., a fost analizat criteriul volumului de activitate la Judecătoria Zărneşti, din datele prezentate de Direcţia resurse umane şi organizare rezultând că la nivelul acestei instanţe există un volum de activitate ridicat, în condiţiile unor dificultăţi de ocupare a posturilor în raport cu fluctuaţiile de personal la această instanţă.

Astfel, apreciindu-se că va exista o situaţie dificilă din punct de vedere al resurselor umane şi al încărcăturii efective de cauze pe judecător la nivelul Judecătoriei Zărneşti, s-a considerat că nu este oportună admiterea niciunei cereri de transfer de la această instanţă.

În analiza cererii de transfer, s-a reţinut că Judecătoria Zărneşti este o instanţă de tranzit, aspect care rezultă, indirect, şi din argumentele contestatoarei. În sesiunile anterioare au fost admise cererile de transfer de la Judecătoria Zărneşti ale unor magistraţi cu o vechime în funcţie/la instanţa în cadrul căreia funcţionau mult mai mari decât cea a contestatoarei, cererile de transfer fiind soluţionate în urma analizării situaţiei concrete a fiecărui magistrat, în baza criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament.

Prin urmare, la data soluţionării cererii de transfer a contestatoarei s-a reţinut în mod corect că vacantarea unui post de judecător la Judecătoria Zărneşti nu era oportună, în raport cu încărcătura/judecător la această instanţă.

A mai arătat intimatul că şi criteriul privind vechimea solicitantei în magistratură şi la instanţa de la care se solicită transferul a fost în mod judicios analizat, judecătorii cărora li s-au admis cererile de transfer la Judecătoria Braşov având o vechime în funcţie/la instanţă mai mare decât contestatoarea.

În ceea ce priveşte oportunitatea transferului contestatoarei de la Judecătoria Zărneşti la Judecătoria Braşov, avizele formulate de Judecătoria Braşov şi de Curtea de Apel Braşov au fost nefavorabile aprobării cererii de transfer a doamnei judecător A. pentru sesiunea din luna martie 2017, tocmai având în vedere impactul negativ pe termen scurt şi mediu asupra activităţii instanţelor implicate.

A subliniat intimatul că analiza cererii de transfer ce face obiectul cauzei nu a fost una formală, ci a fost de natură să asigure luarea unei decizii obiective, în condiţiile de transparenţă, legalitate şi oportunitate în raport cu circumstanţele concrete, cu menţinerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesului legitim privat al magistraţilor implicaţi în această procedură.

În mod judicios s-a considerat că motivele personale invocate de contestatoare nu reprezintă situaţii excepţionale, apte să determine inversarea raportului de preeminenţă dintre interesul public şi interesul privat.

Respingerea contestaţiei doamnei judecător A. a fost motivată, Hotărârea nr. 547 din 09 mai 2017 a Plenului CSM fiind adoptată în limitele competenţelor legale şi cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 60 din Legea nr. 303/2004 şi la art. 2 şi 3 din Regulament.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar, reiese faptul că pentru sesiunea de transferuri a judecătorilor din luna martie 2017, au optat în privinţa Judecătoriei Braşov, 10 persoane (o cerere a rămas fără obiect).

Secţia pentru judecători a CSM a hotărât transferul următorilor judecători:

- C., cu o vechime în funcţie şi la instanţă de 10 ani şi 10 luni;

- D., cu o vechime în funcţie şi la instanţă de 5 ani şi 9 luni;

- E., cu o vechime în funcţie de 3 ani şi 5 luni şi la instanţă de o lună.

Pentru dna judecător C., s-a avut în vedere vechimea în funcţie şi la instanţă, cea mai mare dintre toţi judecătorii ce au solicitat transferul la Judecătoria Braşov, motivele personale deosebite, distanţa dintre localitatea de domiciliu şi sediul instanţei la care funcţionează, de 70 kilometri, avizele favorabile, schema completă la Judecătoria Făgăraş, formularea a două cereri de transfer la această instanţă.

În ceea ce priveşte cererea formulată de dl. judecător D., secţia a avut în vedere vechimea efectivă în funcţie şi la instanţă, a doua cea mai mare vechime dintre judecătorii ce au solicitat transferul la Judecătoria Braşov, motivele personale invocate, distanţa dintre localitatea de domiciliu şi sediul instanţei la care funcţionează, de 100 de kilometri, încărcătura pe judecător şi pe schemă la Judecătoria Miercurea Ciuc, sub media naţională.

În privinţa judecătoarei E., secţia a avut în vedere motivele personale invocate, faptul că pe întreaga perioadă a stagiului a funcţionat la Judecătoria Braşov, avizele favorabile comunicate de instanţele implicate, posibilitatea de ocupare a postului la Judecătoria Bacău pentru a se evita pe viitor fluctuaţiile de personal, ce ar putea afecta principiul continuităţii activităţii judecătorilor din aceste instanţe.

Revenind la judecătorii care au formulat cereri de transfer la Judecătoria Braşov, se reţine că judecătoarea F. de la Tribunalul Harghita avea la acea dată o vechime în funcţie de 6 ani şi 5 luni şi o vechime în funcţia de judecător de 3 ani şi o lună, contestatoarea A., o vechime în funcţie şi la instanţă de 5 ani şi 5 luni, judecătorul G., o vechime în funcţie de 5 ani şi 5 luni şi în funcţia de judecător de 2 ani şi 2 luni, iar ceilalţi solicitanţi s-au înscris cu o vechime mai mică, respectiv 3 ani şi 5 luni sau 3 ani şi 2 luni.

Doamna judecător F. a fost transferată la Tribunalul Covasna, iar dl. judecător G., la Judecătoria Făgăraş.

În aceste condiţii, contestatoarea A. a considerat, deoarece avea a treia cea mai mare vechime în funcţie şi la instanţă, că cererea sa de transfer urma să fie admisă.

Secţia pentru judecători şi ulterior, Plenul CSM, au considerat însă că cererea contestatoarei trebuie respinsă, datorită situaţiei dificile a Judecătoriei Zărneşti, la nivelul căreia urmează a se vacanta un post de judecător, deşi încărcătura se situează peste media naţională, a distanţei de doar 27 de kilometri între domiciliu şi sediul instanţei şi a avizului nefavorabil comunicat de Judecătoria Braşov.

Totodată, Plenul CSM a mai reţinut că cele trei cereri de transfer admise pentru această instanţă au fost, în mare parte, tocmai în considerarea motivelor personale deosebite invocate.

Cu privire la situaţia dificilă a Judecătoriei Zărneşti, datorată vacantării unui post în luna iulie 2017 şi a unei încărcături de dosare peste media naţională, Înalta Curte apreciază că nu este demonstrată.

Astfel, Judecătoria Zărneşti a emis un aviz favorabil transferului, iar ulterior, prin HPCSM nr. 533 din 4.05.2017, s-a hotărât respingerea solicitării Tribunalului Braşov privind ocuparea pe perioadă nedeterminată a unui grad de judecător temporar vacant la judecătoria Zărneşti, motivat de împrejurarea că în perioada 2015 - 2016, media încărcătură/judecător a fost de 978 cauze, sub media naţională aferentă aceleiaşi perioade, care a fost de 1072 de cauze, de unde rezultă că nu este îndeplinită condiţia gravei afectări a bunei funcţionări a Judecătoriei Zărneşti.

De asemenea, un alt argument în favoarea acestei soluţii este şi faptul că în anul 2016 au fost admise trei cereri de transfer de la Judecătoria Zărneşti la Judecătoria Braşov.

Referitor la susţinerea intimatului în sensul că "avizul negativ al Judecătoriei Braşov a constituit un alt motiv reţinut în favoarea respingerii cererii de transfer a contestatoarei", Înalta Curte constată că părerea Judecătoriei Braşov se referă doar la situaţia doamnei judecător ce se afla în concediu pentru creşterea copilului, deşi aceasta şi-a exprimat opţiunea să revină la instanţă, iar în prezent Curtea de Apel Braşov a emis Decizia nr. 596/DEFA din 09.11.2017, în sensul că începând cu data de 09.11.2017, se reia activitatea profesională întreruptă temporar pe perioada concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani.

Se remarcă totuşi că, pentru cei trei judecători ale căror cereri de transfer au fost admise în sesiunea din luna martie 2017, secţia pentru judecători nu a ţinut seama de avizul negativ al Curţii de Apel Târgu Mureş exprimat pentru dl. judecător D. sau de cel al Curţii de Apel Bacău, în ceea ce o priveşte pe dna judecător E.

Ţinând seama de faptul că Plenul CSM a observat că unul dintre criteriile de referinţă în analizarea cererilor de transfer formulate pentru Judecătoria Braşov în sesiunea din martie 2017, a fost situaţia personală a judecătorilor, mai precis invocarea unor motive personale deosebite, Înalta Curte analizând aceste aspecte, constată totuşi că numai în privinţa doamnei judecător C., secţia pentru judecători a susţinut existenţa acestora.

În motivarea hotărârii secţiei în privinţa celorlalte două cereri, se invocă doar "motive personale", reprezentate de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi sediul instanţei, iar în plus, pentru judecătoarea E., împrejurarea funcţionării pe perioada stagiului la Judecătoria Braşov.

Totuşi, motivele personale invocate de contestatoarea A. nu au fost luate în considerare, fără a se reţine că aceasta are domiciliul în Braşov, este căsătorită, are un copil minor, în timp ce, de exemplu, dna judecător E. nu are domiciliul în Braşov, nu este căsătorită, dar are intenţia să se stabilească cu viitorul soţ în municipiul Braşov.

Înalta Curte subscrie părerii intimatului, în sensul că normele care reglementează instituţia transferului nu creează în mod automat un drept al solicitantului la transfer, iar autoritatea are marjă de apreciere în ceea ce priveşte soluţionare unor astfel de cereri, însă marja de apreciere se analizează în condiţiile criteriilor stabilite de art. 3 din HPCSM nr. 193/2006.

Unul dintre cele mai importante criterii este cel privitor la volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora, iar în cauză, datele statistice au demonstrat că admiterea cererii contestatoarei nu conduce la dezechilibre în ocuparea personalului la nivelul sistemului.

În plus, contestatoarea are cea de-a treia vechime efectivă şi la instanţă dintre solicitanţi, şi-a exprimat disponibilitatea de a activa atât la secţia civilă, cât şi la secţia penală a Judecătoriei Braşov, are domiciliul în Braşov, soţul său lucrează în această localitate, iar distanţa dintre domiciliu şi sediul instanţei este de 27 kilometri.

Faţă de acestea, Înalta Curte consideră, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 modificată şi completată, că cererea contestatoarei A. este întemeiată, urmând să o admită şi, drept consecinţă, să se dispună anularea HPCSM nr. 547/2017 şi HPJCSM nr. 302/2017, cu obligarea intimatului de a emite o nouă hotărâre prin care să aprobe transferul acesteia la Judecătoria Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 547 din 9 mai 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Anulează hotărârea Plenului CSM nr. 547 din 9 mai 2017 şi Hotărârea secţiei pentru Judecători a CSM nr. 302 din 23 martie 2017.

Obligă intimatul CSM să emită o nouă hotărâre prin care să aprobe transferul contestatoarei la Judecătoria Braşov.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2017.