Transfer refusal upheld as lawful where staffing needs at home court justified denial; challenge rejected.

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 906/1/2017 din 17.03.2017, contestatoarea A., judecător în cadrul Tribunalului Olt, a chemat în judecată intimatul Consiliul Superior al Magistraturii formulând contestaţie împotriva Hotărârii nr. 125 din 07 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva Hotărârii nr. 1588 din 24 noiembrie 2016 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În motivarea contestaţiei, în esenţă, contestatoarea critică soluţia adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, apreciind că deşi normele care reglementează instituţia transferului conferă doar o vocaţie şi nu un drept, acestea trebuie interpretate şi aplicate în mod echitabil şi echidistant pentru toţi solicitanţii, iar în acord cu jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, analiza unei cereri de transfer prin prisma criteriilor prevăzute în art. 3 din Regulament nu trebuie să fie formală, ci trebuie să asigure luarea unei decizii obiective, în condiţii de transparenţă, legalitate şi oportunitate, în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei cereri, cu menţinerea unui echilibru între interesul public şi interesul legitim privat al titularului cererii de transfer.

Totodată, astfel cum Înalta Curte a statuat deja în practica sa în această materie, împrejurarea că intimatul C.S.M. beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor astfel de acte, cum sunt cele atacate în cauză, nu poate conduce la concluzia că puterea sa decizională se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerente de oportunitate, susţinând că hotărârea ar avea un caracter arbitrar.

Se mai arată că intimatul a analizat în mod formal şi eliptic contestaţia şi cererea sa de transfer, motivarea hotărârii limitându-se la expunerea detaliată a dispoziţiilor legale incidente şi a unor date statistice referitoare la schemele de personal şi volumul de activitate, fără a analiza, în concret, aceste date, prin prisma impactului admiterii cererii contestatoarei.

Contestatoarea invocă jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie apreciind că cererea sa nu a fost analizată cu imparţialitate prin raportare la alte cereri de transfer, cum ar fi de exemplu, cea formulată de domnul judecător B.

Referitor la criteriul constând în volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora se arată că în motivarea hotărârii nr. 1588 din 24 noiembrie 2016 s-a reţinut, pe de o parte, că situaţia existentă la Tribunalul Olt permite admiterea unei singure cereri de transfer, motiv pentru care, ţinând cont de vechime şi de avizele favorabile, a fost considerată prioritară solicitarea doamnei judecător C., care a solicitat transferul de la Tribunalul Dolj la Curtea de Apel Craiova, acelaşi argument fiind invocat şi în motivarea hotărârii nr. 1204 din 25 octombrie 2016 prin care doamnei judecător C. îi fusese respinsă în urmă cu doar o lună cererea de transfer, interval în care situaţia existentă la Tribunalul Olt nu s-a îmbunătăţit, ci dimpotrivă, numărul locurilor vacante a crescut prin transferul unui alt judecător la Tribunalul Dolj.

Prin urmare, consideră că motivarea CSM, secţia pentru judecători nu poate fi considerată ca fiind coerentă şi consecventă, cu atât mai mult cu cât în aceeaşi şedinţă (24.11.2016), a fost analizată şi cererea doamnei judecător D. de transfer de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin la Tribunalul Olt, fiind respinsă prin hotărârea nr. 1584 din 24 noiembrie 2016 cu aceeaşi motivare, dar prin Hotărârea nr. 124 din 7 februarie 2017, Plenul CSM a admis contestaţia formulată de doamna judecător D..

Tribunalul Olt este o instanţă atractivă, dar pentru examenele de promovare care s-au desfăşurat în anii 2015-2016, la acest tribunal nu au fost locuri vacante, acesta fiind motivul pentru care locurile care s-au vacantat în anul 2016 au rămas neocupate. O altă cauză care a generat existenţa locurilor vacante la Tribunalul Olt constă în menţinerea în activitate sau reintegrarea în funcţie a mai multor judecători după împlinirea vârstei de pensionare.

În ceea ce priveşte criteriul vizând vechimea efectivă în funcţia de judecător susţine că, întrucât este vorba despre cereri de transfer formulate de mai mulţi judecători, ceea ce interesează este vechimea în funcţia de judecător şi nu de procuror, întrucât natura activităţii desfăşurate de judecător la instanţă este complet diferită faţă de activitatea desfăşurată de procuror. Contestatoarea arată că avea la data de 24.11.2016 o vechime în funcţia de judecător de 10 ani şi 1 lună, în timp ce domnul judecător B. avea o vechime în funcţia de judecător de doar 5 luni şi o vechime în funcţia de procuror de 18 ani şi 5 luni.

Referitor la criteriul vechimii la instanţa de la care se solicită transferul, arată că şi prin prisma acestuia cererea sa ar trebui să fie prioritară, deoarece la data de 24.11.2016 avea o vechime mai mare de 3 ani şi 6 luni la Tribunalul Olt, în timp ce domnul judecător B. avea o vechime de 5 luni la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în fapt, fiind judecător delegat la penitenciar.

În privinţa criteriului constând în vechimea în gradul aferent instanţei la care se solicită transferul, contestatoarea arată că avea la data de 24.11.2016 o vechime de 3 ani şi 6 luni în grad de tribunal, iar în ceea ce priveşte vechimea de 8 ani şi 4 luni în gradul de curte de apel a domnului judecător B., consideră că aceasta nu prezintă relevanţă din perspectiva criteriului analizat, dat fiind că cererea de transfer priveşte un loc la tribunal, iar nu la curtea de apel. Rezultă că CSM a considerat că pentru transferul pe un loc de judecător la o curte de apel este mai relevantă vechimea în funcţia de judecător a unui judecător care a activat exclusiv la judecătorie (domnul judecător E., care avea o vechime de 10 ani şi o lună în funcţia de judecător, din care 6 ani şi 9 luni la Judecătoria Balş, restul perioadei având calitatea de auditor de justiţie la INM şi judecător stagiar), decât vechimea în funcţia de procuror şi în gradele de tribunal şi curte de apel obţinute în calitate de procuror a domnului judecător B..

În ceea ce priveşte criteriul referitor la specializarea judecătorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei/completului corespunzător specializării, precum şi disponibilitatea de a activa în alte secţii/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanţei la care solicită transferul, în raport cu cerinţele acestuia, contestatoarea apreciază că principiul specializării judecătorului prezintă o importanţă deosebită şi că în toată perioada a soluţionat exclusiv cauze în materie civilă, formulând cererea de transfer având certitudinea că locurile vacante erau într-o secţie civilă, de litigii de muncă şi asigurări sociale sau de contencios administrativ.

Mai arată contestatoarea că domnul judecător B., în loc să ocupe un loc la Tribunalul Dolj, la care a fost transferat, a preferat delegarea pe un loc vacant la secţia penală a Tribunalului Olt.

Referitor la domiciliul solicitantului, distanţa dintre domiciliu şi sediul instanţei sau parchetului şi posibilităţile reale de navetă, precizează că începând cu 01.05.2013 face naveta zilnic peste 100 km, pe ruta Craiova-Slatina, distanţă pe care o parcurge într-un interval de 2-5 ore, ceea ce contribuie la acumularea unei oboseli fizice şi psihice greu de suportat, independent de alte probleme de natură personală.

Concluzionând, consideră că solicitările de transfer au fost tratate în mod discreţionar şi discriminatoriu atât de secţia pentru Judecători, cât şi de Plenul CSM, care nu au analizat coroborat, în mod echitabil, criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul pentru transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţând soluţii diferite, raportat la situaţii de fapt similare, fiind încălcate principiile egalităţii de tratament şi al nediscriminării.

Tratamentul preferenţial de care a beneficiat domnul judecător B. a culminat cu admiterea cererii sale de transfer de la Tribunalul Dolj, la care nu a activat nici măcar o zi, la Curtea de Apel Craiova, fiind un judecător care a beneficiat de admiterea a două cereri de transfer în două sesiuni succesive.

2. Apărarea formulată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

A arătat că în mod corect s-au avut în vedere de către secţia pentru judecători şi Plenul CSM, pentru admiterea cererii doamnei judecător F. de la Judecătoria Balş, vechimea de 12 ani şi 1 lună în funcţia de judecător şi vechimea de 8 ani şi 10 luni la instanţa de unde a solicitat transferul, avizele favorabile, precum şi faptul că magistratul în cauză funcţiona deja la instanţa unde a solicitat transferul, fiind delegată la Tribunalul Dolj, pentru admiterea cererii formulate de doamna judecător G. de la Judecătoria Balş au fost avute în vedere vechimea de 10 ani şi 1 lună în funcţia de judecător şi de 6 ani şi 9 luni la instanţa de unde a solicitat transferul, precum şi avizele favorabile, iar pentru admiterea cererii formulate de domnul judecător B. de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin a fost avută în vedere vechimea de 18 ani şi 6 luni în funcţie.

De asemenea, secţia pentru judecători a reţinut că de la Tribunalul Olt au fost formulate 4 cereri de transfer la alte instanţe, în timp ce situaţia existentă la Tribunalul Olt privind posturile efectiv vacante şi încărcătura pe judecător/schemă, permitea admiterea unei singure cereri de transfer pentru a nu crea disfuncţionalităţi în buna desfăşurare a activităţii acestei instanţe.

A fost considerată prioritară cererea de transfer a doamnei judecător C., faţă de vechimea de 12 ani şi 1 lună în funcţia de judecător şi de avizele favorabile comunicate de instanţele implicate.

Secţia pentru judecători a reţinut faptul că doamna judecător A. avea o vechime de 10 ani şi 1 lună în funcţia de judecător, mai mică comparativ cu vechimea în funcţia de judecător a doamnei judecător F. (de 12 ani şi 1 lună) şi a domnului judecător B. (de 18 ani şi 6 luni), ale căror cereri de transfer la Tribunalul Dolj au fost considerate ca prioritare. Totodată, s-a avut în vedere şi faptul că doamna judecător A. avea o vechime de 3 ani şi 6 luni la instanţa de la care a solicitat transferul, comparativ cu vechimea doamnei judecător G., de 6 ani şi 9 luni la instanţa de la care a solicitat transferul şi a cărei cerere a fost, de asemenea, considerată ca prioritară.

Prin Hotărârea nr. 125 a Plenului CSM s-a constatat că au fost avute în vedere toate motivele invocate de contestatoare, precum şi criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 09 martie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (Regulament).

La data analizării contestaţiei, Plenul a constatat că la Tribunalul Dolj, instanţa la care s-a solicitat transferul, din cele 74 posturi de judecător prevăzute în schema de personal erau ocupate toate, neexistând posturi vacante în funcţii de execuţie, ci doar 2 funcţii de preşedinte de secţie, totodată fiind admisă solicitarea unui judecător de continuare a activităţii la această instanţă, începând cu data de 15.07.2017.

De asemenea, Plenul a reţinut existenţa a 4 cereri de transfer de la Tribunalul Olt la alte instanţe, ceea ce ar determina perturbarea activităţii acestei instanţe, la care existau deja 4 posturi de judecător vacante.

Intimatul arată că, în speţă, criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament au fost în mod judicios analizate, iar normele care reglementează instituţia transferului au caracter supletiv şi conferă doar o vocaţie în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului.

Susţine că în sesiunea de transferuri din data de 24 noiembrie 2016, secţia pentru judecători din cadrul CSM a constatat că un număr de 11 judecători au formulat cereri de transfer pentru Tribunalul Dolj şi că 4 judecători au formulat cereri de transfer de la Tribunalul Olt, instanţa în cadrul căreia funcţionează contestatoarea, cererile fiind verificate în mod concomitent şi comparativ, în raport cu criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament.

Cu privire la criteriul ce vizează asigurarea activităţii la instanţele implicate în această procedură, arată că secţia pentru judecători din cadrul Consiliului a analizat volumul de activitate al instanţelor implicate, prin raportare la situaţia posturilor vacante. A fost prezentată în cuprinsul întâmpinării situaţia acestor posturi.

Prin hotărârile contestate a fost analizat în mod judicios şi criteriul privind vechimea în magistratură a solicitantei, de 10 ani şi 1 lună în funcţie, mai mică comparativ cu vechimea doamnei judecător F. (de 12 ani şi 1 lună) şi a domnului judecător B. (de 18 ani şi 6 luni), ale căror cereri de transfer la Tribunalul Dolj au fost considerate ca prioritare. De asemenea, a fost avut în vedere şi faptul că doamna judecător A. avea o vechime de 3 ani şi 6 luni la instanţa de la care a solicitat transferul comparativ cu vechimea doamnei judecător G., de 6 ani şi 9 luni.

Referitor la aprecierile făcute de contestatoare cu privire la temeiurile pentru care a fost admisă cererea de transfer la Tribunalul Dolj a domnului judecător B., intimatul arată că cererile de transfer au fost soluţionate în urma analizării situaţiei concrete a fiecărui magistrat, avându-se în vedere faptul că magistratul în cauză avea la acel moment o vechime de 18 ani şi 6 luni în funcţie.

În ce priveşte oportunitatea transferului contestatoarei de la Tribunalul Olt la Tribunalul Dolj, intimatul precizează că prin adresa din 16 noiembrie 2016 emisă de Curtea de Apel Craiova şi prin adresa din 15 noiembrie 2016 emisă de Tribunalul Olt, s-a avizat negativ cererea doamnei judecător H., care a solicitat transferul de la Tribunalul Olt la Tribunalul Dolj, având în vedere posturile vacante şi temporar vacante din schema de judecători a Tribunalului Olt şi în contextul în care doamna judecător C. a fost transferată de la Tribunalul Olt la Curtea de Apel Craiova, admiterea cererii contestatoarei ar fi avut un impact vădit nefavorabil pe termen scurt şi mediu asupra activităţii acestei instanţe.

Referitor la critica privind faptul că intimatul nu a analizat în mod efectiv motivele personale ale cererii de transfer, intimatul susţine că în soluţionarea unei cereri de transfer nu poate fi analizată exclusiv situaţia personală a unui magistrat, cu ignorarea criteriilor regulamentare, magistraţii cărora li s-au admis cererile de transfer în sesiunea din noiembrie 2016, invocând la rândul lor motive familiale şi personale. Consideră că a fost respectat dreptul la viaţă privată al contestatoarei şi în mod judicios s-a considerat că motivele personale pe care le-a invocat nu reprezintă situaţii excepţionale, apte să determine inversarea raportului de preeminenţă dintre interesul public şi interesul privat.

Mai arată că hotărârile contestate sunt motivate, astfel încât să garanteze legalitatea, oportunitatea şi previzibilitatea măsurilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, argumentele prezentate în hotărârile contestate sunt coerente, clare şi lipsite de ambiguităţi şi de contradicţii, fiind în măsură să permită urmărirea raţionamentului care a condus la adoptarea acestora. Arată că nu se poate reţine că hotărârile contestate au fost adoptate cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, Hotărârea nr. 125 din 07 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii fiind adoptată în limitele competenţelor legale şi cu respectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 60 din Legea nr. 303/2004, precum şi a prevederilor art. 2 şi 3 din Regulament.

Totodată, consideră că nu se poate vorbi de o practică neunitară a Consiliului Superior al Magistraturii în materia cererilor de transfer, atât timp cât fiecare solicitare este analizată în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze în parte, în contextul în care chiar jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat că autorităţile beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context.

3. Procedura derulată

În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, la dosarul cauzei s-au ataşat hotărârea atacată şi documentaţia care a stat la baza emiterii acestora.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Analizând înscrisurile aflate la dosar, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Prin Hotărârea nr. 1588 din 24 noiembrie 2016, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer de la Tribunalul Olt la Tribunalul Dolj, formulată de doamna judecător A..

Hotărârea nr. 1588 din 24 noiembrie 2016 a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost contestată de către doamna judecător A., iar prin Hotărârea nr. 125 din 7 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă contestaţia.

Plenul a constatat că au fost avute în vedere toate motivele invocate de contestatoare, precum şi criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193 din 09 martie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 60 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet se aproba, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii".

Conform art. 2 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor in funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193 din 9 martie 2006, cu modificările ulterioare, "(1) În scopul informării judecătorilor şi procurorilor care intenţionează să formuleze cereri de transfer, se publică, de regulă, în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, lista posturilor vacante de execuţie de la toate instanţele şi parchetele, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta. (...)

(11) Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menţionate la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea la instanţele şi parchetele superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător ori eliberarea din funcţie.

(2) Cererile de transfer se analizează ori de câte ori este necesar de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (21),

(21) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii cel mai târziu în termen de 5 zile de la data publicării listei menţionate la alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului şi disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile/completele la care cerinţele acestei instanţe o impun.(...)

(6) Toate cererile de transfer formulate pentru un anumit post vacant, depuse la Consiliul Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (21), se analizează şi se soluţionează până la sfârşitul celei de a doua luni prevăzute la alin. (2) de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în aceeaşi şedinţă, în baza criteriilor prevăzute la art. 3."

Conform art. 3 din Regulament, "La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii: volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora; vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror; vechimea la instanţa sau parchetul de la care se solicită transferul; vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită transferul; specializarea judecătorului/procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei/completului corespunzător specializării, precum şi disponibilitatea de a activa în alte secţii/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanţei/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerinţele acesteia; domiciliul solicitantului; locul de muncă al soţului sau soţiei; distanţa dintre domiciliul şi sediul instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea de sănătate şi situaţia familială".

Înalta Curte constată că aceste criterii au fost analizate în mod corect atât de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la momentul adoptării hotărârii de respingere a cererii de transfer a contestatoarei, cât şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la data respingerii contestaţiei formulate împotriva hotărârii de respingere a cererii de transfer.

Astfel, s-a constatat că la Tribunalul Olt, instanţa de la care s-a solicitat transferul, din cele 28 posturi de judecător prevăzute în schema de personal, din care 1 post sub rezerva emiterii ordinului ministrului justiţiei, erau ocupate 24 posturi, fiind vacante 4 posturi, din care 1 post sub rezerva emiterii ordinului ministrului justiţiei şi 1 post care urma să devină vacant la data de 1 decembrie 2016. La data analizării contestaţiei administrative de către Plen, la această instanţă, din cele 28 posturi de judecător prevăzute, erau ocupate 23 posturi, fiind vacante 5 posturi. De asemenea, în ce priveşte această instanţă, în semestrul I al anului 2016, încărcătura pe judecător a fost de 251 dosare, faţă de media naţională de 346 dosare, iar în aceeaşi perioadă încărcătura pe schemă a fost de 232 dosare, spre deosebire de media naţională de 318 dosare.

La Tribunalul Dolj, instanţa la care s-a solicitat transferul, din cele 73 posturi de judecător prevăzute în schema de personal, din care 1 post sub rezerva emiterii ordinului ministrului justiţiei, erau ocupate 69 posturi, din care 1 post urma să se ocupe la data de 01 decembrie 2016, fiind vacante 4 posturi, din care 3 urmau să devină vacante la data de 01 decembrie 2016 şi 1 post urma să devină vacant la data de 01 ianuarie 2017. La data analizării contestaţiei administrative de către Plen, la această instanţă, din cele 74 posturi de judecător prevăzute în schema de personal, din care 1 post sub rezerva emiterii ordinului ministrului justiţiei, erau ocupate 74 posturi, fără a mai exista posturi vacante. La această instanţă erau vacante 2 funcţii de preşedinte de secţie, totodată fiind admisă solicitarea unui judecător de continuare a activităţii la această instanţă, începând cu data de 15.07.2017. La această instanţă, în semestrul 1 al anului 2016, încărcătura pe judecător a fost de 276 dosare, faţă de media naţională de 346 dosare, iar în aceeaşi perioadă încărcătura pe schemă a fost de 272 dosare, spre deosebire de media naţională de 318 dosare.

În vederea asigurării bunei desfăşurări a activităţii instanţelor implicate în procedura transferului, s-a avut în vedere împrejurarea că în sesiunea noiembrie 2016, patru judecători ai Tribunalului Olt au formulat cereri de transfer, astfel că pentru a nu perturba activitatea Tribunalului Olt, în mod corect s-a apreciat că era oportună încuviinţarea unei singure cereri de transfer, respectiv cea a doamnei judecător C., luând în considerare toate criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament, aceasta având gradul de curte de apel.

Se reţine că ulterior sesiunii de transferuri din noiembrie 2016, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 6 din 12 ianuarie 2017 s-a aprobat modificarea calendarului estimativ al concursurilor şi examenelor din anul 2017, în sensul organizării concursului de promovare în funcţii de execuţie efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor, în perioada septembrie - noiembrie 2017. În acest context, a fost analizată situaţia doamnei judecător D., iar prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 124 din 07 februarie 2017 a fost admisă contestaţia acesteia împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători nr. 1584 din 24 noiembrie 2016 şi s-a dispus transferul său de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin la Tribunalul Olt.

Corelativ, în sesiunea din noiembrie 2016, pentru Tribunalul Dolj, instanţă la care erau efectiv vacante trei posturi de judecător, au formulat cereri de transfer unsprezece judecători, fiind considerate prioritare cererile formulate de doamnele judecător F. şi G. de la Judecătoria Balş, precum şi de domnul judecător B. de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Astfel, pentru admiterea cererii formulate de doamna judecător F. de la Judecătoria Balş au fost avute în vedere vechimea de 12 ani şi 1 lună în funcţia de judecător şi vechimea de 8 ani şi 10 luni la instanţa de unde solicită transferul, avizele favorabile transferului, precum şi faptul că judecătorul în cauză funcţionează deja la instanţa unde solicită transferul, fiind delegată la Tribunalul Dolj începând cu data de 01.07.2016.

Pentru admiterea cererii formulate de doamna judecător G. de la Judecătoria Balş au fost avute în vedere vechimea de 10 ani şi 1 lună în funcţia de judecător şi de 6 ani şi 9 luni la instanţa de unde solicită transferul, precum şi avizele favorabile transferului, iar pentru admiterea cererii formulate de domnul judecător B. de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin a fost avută în vedere vechimea de 18 ani şi 6 luni în funcţie.

Referitor la domnul judecător B., Înalta Curte constată că acesta avea o vechime de 18 ani şi 1 lună în funcţia de procuror şi o vechime de doar 5 luni în funcţia de judecător, în mod eronat reţinându-se în motivarea hotărârilor contestate şi în întâmpinarea depusă la dosar faptul că domnul judecător avea o vechime în funcţia de judecător de 18 ani şi 6 luni.

Cu toate acestea, reţinerea vechimii de 18 ani şi 6 luni nu constituie o împrejurare de natură să afecteze legalitatea hotărârii contestate în prezenta cauză, din moment ce domnul judecător B. solicita transferul de la o altă instanţă decât cea la care îşi desfăşura activitatea contestatoarea, respectiv de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, iar de la Tribunalul Olt la care era încadrată contestatoarea nu putea fi admisă, pentru a asigura buna desfăşurare a activităţii la această instanţă, decât o singură cerere de transfer din cele 4 care fuseseră formulate.

Or, cererea de transfer a contestatoarei nu avea prioritate în raport cu celelalte cereri, fiind admisă cererea formulată de doamna judecător C. care avea o vechime în funcţia de judecător de 12 ani şi 1 lună şi pentru care fuseseră comunicate avize favorabile de către instanţele implicate în procedura transferului.

În cazul contestatoarei nu au fost comunicate avizele de către instanţele sus menţionate, dar în contextul admiterii cererii de transfer a doamnei judecător C. şi a numărului de posturi vacante şi temporar vacante din schema de judecători a Tribunalului Olt rezultă că admiterea cererii de transfer a contestatoarei avea un impact nefavorabil asupra activităţii instanţei de la care solicita transferul.

Se susţine în contestaţie că motivarea Hotărârii nr. 125/2017 nu este convingătoare, Plenul neanalizând criticile punctuale pe care le-a invocat în contestaţia formulată împotriva hotărârii secţiei pentru judecători.

Susţinerea nu poate fi reţinută, având în vedere că Plenul CSM a prezentat argumentele pe care şi-a întemeiat soluţia de repingere a contestaţiei, argumente pe baza cărora poate fi exercitat de către instanţa de contencios administrativ controlul legalităţii hotărârii respective.

Împrejurarea că la data de 25.10.2016 fusese respinsă o cerere de transfer a doamnei judecător C. nu poate fi invocată ca argument în sensul nelegalităţii hotărârii contestate, din moment ce apar situaţii de fapt specifice fiecărei sesiuni de transferuri în parte, iar admiterea ulterioară a cererii de transfer a doamnei judecător era permisă de situaţia posturilor vacante la Curtea de Apel Craiova - instanţă la care se solicita transferul, unde existau 3 posturi efectiv vacante şi disponibile pentru transfer.

Se mai face referire în contestaţie la respingerea cererii de transfer a doamnei judecător D. de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin la Tribunalul Olt, prin Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 1584 din 24 noiembrie 2016, cu motivarea că situaţia existentă la instanţă nu ar permite decât admiterea cererii de transfer a domnului judecător B., pentru ca ulterior, prin Hotărârea Plenului nr. 124 din 7 februarie 2017 să fie admisă contestaţia formulată împotriva hotărârii secţiei pentru judecători şi să fie transferată doamna judecător la Tribunalul Olt.

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că ulterior sesiunii de transferuri din noiembrie 2016, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 6 din 12 ianuarie 2017 s-a aprobat modificarea calendarului estimativ al concursurilor şi examenelor din anul 2017, în sensul organizării concursului de promovare în funcţii de execuţie efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor, în perioada septembrie - noiembrie 2017. Acesta a fost contextul în care a fost admisă contestaţia doamnei judecător D. şi s-a dispus transferul său de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin la Tribunalul Olt - instanţă ierarhic superioară, dată fiind amânarea concursului de promovare şi, implicit, a ocupării posturilor vacante la instanţele superioare.

Susţinerile contestatoarei referitoare la motivele lipsei posturilor vacante la Tribunalul Olt, la examenele de promovare desfăşurate în anii 2015 şi 2016, nu prezintă relevanţă în cauză, instanţa având de examinat modul în care intimatul a analizat criteriile de transfer la momentul respingerii cererii contestatoarei şi nu cauzele care au determinat ca la Tribunalul Olt, la examenele de promovare desfăşurate în anii 2015 şi 2016, să nu existe posturi vacante.

În ceea ce priveşte criteriul vechimii efective în funcţia de judecător, contestatoarea reia susţinerile referitoare la vechimea domnului judecător B., de doar 5 luni în funcţia de judecător, apreciind că cererea sa nu a fost analizată cu imparţialitate, prin raportare la cererea de transfer a domnului judecător.

Aşa cum s-a arătat deja, Înalta Curte a reţinut că domnul judecător B. avea o vechime de 18 ani şi 1 lună în funcţia de procuror şi o vechime de doar 5 luni în funcţia de judecător, dar acest fapt nu poate afecta legalitatea hotărârii contestate în prezenta cauză, faţă de împrejurarea că situaţia posturilor la instanţa la care domnul judecător îşi desfăşura activitatea - Judecătoria Drobeta Turnu Severin permitea admiterea cererii sale de transfer, în timp ce situaţia posturilor la Tribunalul Olt de la care contestatoarea solicitase transferul nu permitea admiterea cererii sale, în condiţiile în care existau 4 cereri de transfer şi doar una putea fi admisă pentru a nu fi perturbată activitatea instanţei respective.

Împrejurarea invocată de contestatoare ar fi prezentat relevanţă în situaţia în care îşi desfăşura activitatea împreună cu domnul judecător B. la aceeaşi instanţă, iar situaţia posturilor de judecător ar fi permis admiterea unei singure cereri de transfer de la instanţa respectivă.

Câtă vreme faptul determinant în respingerea cererii de transfer a contestatoarei l-a constituit situaţia posturilor de judecător de la Tribunalul Olt, la care îşi desfăşura activitatea, care permitea admiterea unei cereri de transfer din cele 4 care fuseseră formulate, pentru a nu fi afectată desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestei instanţe, nu se poate considera că cererea sa de transfer nu a fost analizată cu imparţialitate, prin raportare la cererea de transfer a domnului judecător B. care era încadrat la o altă instanţă.

Acelaşi argument este valabil şi în ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei că, prin prisma criteriului vechimii la instanţa de la care se solicită transferul, cererea sa ar fi trebuit să fie considerată prioritară, deoarece avea la data de 24.11.2016 o vechime mai mare de 3 ani şi 6 luni la Tribunalul Olt, în timp ce domnul judecător B. avea o vechime de 5 luni la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Înalta Curte reţine că fiecare dintre criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament nu poate reprezenta motiv determinant pentru admiterea unei cereri de transfer, nu poate fi absolutizat, fiind necesară examinarea concomitentă şi coroborată a tuturor criteriilor, astfel că pe lângă vechimea pe care o avea la instanţa de la care se solicita transferul trebuiau să fie avute în vedere volumul de activitate al instanţelor implicate în transfer, dar şi situaţia posturilor vacante la instanţele judecătoreşti. Or, din analiza tuturor criteriilor s-a ajuns la concluzia că cererea de transfer formulată de contestatoare nu poate fi admisă, pentru că ar fi avut un impact nefavorabil asupra activităţii instanţei de la care solicita transferul.

Susţinerile referitoare la vechimea de 8 ani şi 4 luni în grad de curte de apel pe care o avea domnul judecător B. şi care nu a fost luată în considerare la soluţionarea cererii acestuia de transfer la Curtea de Apel Craiova unde au fost transferaţi doi judecători cu o vechime mai mică în gradul profesional de curte de apel exced analizei instanţei, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată.

Şi în ceea ce priveşte criteriul referitor la specializarea judecătorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei/completului corespunzător specializării, precum şi disponibilitatea de a activa în alte secţii/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanţei la care solicită transferul, în raport cu cerinţele acestuia, contestatoarea face referire la domnul judecător B. care, în loc să ocupe un loc la Tribunalul Dolj, la care a fost transferat, a preferat delegarea pe un loc vacant la secţia penală a Tribunalului Olt.

În aprecierea Înaltei Curţi, faptul că domnul judecător B., după transferul la Tribunalul Dolj, a fost delegat la secţia penală a Tribunalului Olt, nu prezintă relevanţă din punct de vedere al legalităţii hotărârii a cărei anulare o solicită contestatoarea, întrucât această legalitate trebuie să fie examinată prin prisma modului în care intimatul a făcut aplicarea tuturor criteriilor prevăzute de Regulament pentru transferul judecătorilor şi procurorilor, pentru a se stabili dacă a adoptat actul administrativ cu exces de putere, în înţelesul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Referitor la domiciliul solicitantului, distanţa dintre domiciliu şi sediul instanţei sau parchetului şi posibilităţile reale de navetă, precizează contestatoarea că începând cu 01.05.2013 face naveta zilnic peste 100 km, pe ruta Craiova-Slatina, distanţă pe care o parcurge într-un interval de 2-5 ore, ceea ce contribuie la acumularea unei oboseli fizice şi psihice greu de suportat, independent de alte probleme de natură personală.

Înalta Curte constată că, la momentul soluţionării unei cereri de transfer, nu poate fi luată în considerare doar situaţia personală a solicitantului, fără a se da eficienţă şi celorlalte criterii stabilite de Regulament, de vreme ce analiza cererii impune examinarea lor concomitentă şi coroborată.

Judecătorii ale căror cereri de transfer au fost admise la data de 24.11.2016 au invocat, la rândul lor, motive personale, astfel cum rezultă din tabelul privind "Situaţia judecătorilor care au solicitat transferul la instanţele din raza teritorială a Curţii de Apel Craiova" depus la dosar, motive care au fost analizate de către intimat.

Se constată că motivele personale invocate de contestatoare nu au un caracter excepţional care să justifice admiterea cererii, dându-se prioritate acestora în detrimentul celorlalte criterii anterior menţionate, astfel că nici argumentul vizând aceste motive nu poate fi reţinut în soluţionarea favorabilă a cauzei.

Faţă de considerentele mai sus expuse, constatând că hotărârea contestată este legală şi văzând prevederile art. 29 alin. (7) şi (9) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestaţia, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 125 din 7 februarie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2017.