Inadmissible revision petition challenging res judicata in conflicting property encroachment and construction permit cases

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 930/A din 26 noiembrie 2015 Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă, a respins, ca nefondate, apelurile civile formulate de apelanta-reclamantă A. împotriva încheierilor din 23.04.2015 şi 04.12.2014 pronunţate de Judecătoria Orşova în dosar nr. x/2013 precum şi împotriva sentinţei civile nr. 345 din 12 februarie 2015 şi a încheierilor din 21.11.2013 şi 06.02.2014 pronunţate de Judecătoria Orşova în dosar nr. x/2013, apelanta-intervenientă S.C. B. S.R.L. şi apelanţii-pârâţi C., D. împotriva sentinţei civile nr. 345 din 12 februarie 2015 pronunţată de Judecătoria Orşova în dosar nr. x/2013 în contradictoriu cu intimaţii-intervenienţi E., F..

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Mehedinţi a reţinut următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Orşova şi înregistrată sub nr. x/274/2013 la data de 03.09.2013, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii C. şi D., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, sa fie obligaţi la desfiinţarea construcţiilor ilegale, edificate la adresa de domiciliu şi prin care îi este pusă în pericol structura de rezistenţă a casei, respectiv a construcţiei înălţată peste zidul comun, a zidului de la construcţia nouă edificată şi care, parţial, prin extindere, este construit pe terenul proprietatea sa, nerespectându-se hotarul, a balconului aflat deasupra ferestrei de vedere şi care nu este edificat conform distantei legale, urmând a se reveni la starea iniţiala, de dinaintea ridicării noii construcţii, precum şi la plata de daune, în sumă de 5 000 RON, pentru distrugerile deja cauzate la imobilul - casa, prin lucrările de demolare şi de construcţie efectuate. Totodată, raportat la faptul că apele de pe acoperişul acestor construcţii şi cele pluviale curg pe proprietatea sa, a solicitat ca pârâţii să fie obligaţi să facă şi noi lucrări şi anume cel puţin o noua rigolă şi un cămin, astfel încât apele să curgă pe proprietatea lor. Cu cheltuieli de judecată.

La 15.11.2013 a fost formulată cerere de intervenţie de Şerban G. solicitând să fie introdusă parte în prezenta cauză ca victimă colaterală şi să se dispună ca cei vinovaţi să fie obligaţi să îi repare tot ce a mai rămas restanţă din remedierile începute şi totodată să îi plătească contravaloarea producţiei de struguri -100 kg la preţul pieţei şi în următorul an pană când via va produce din nou întrucât au fost rupţi şi deterioraţi câţiva buşteni de vie.

La termenul din 21.11.2013 reclamanta a depus la dosar precizare de acţiune prin care a arătat că de la data introducerii acţiunii, din 03.09.2013 şi până în prezent, pârâţii au mai construit şi calcanul din partea de nord a construcţiei lor, respectiv din spre partea de sud a casei sale, de la nivelul etajului I şi până la coama casei lor, pe o înălţime de 6 m.

La acelaşi termen de judecată pârâţii au depus cerere de chemare în garanţie a S.C. B. S.R.L., pentru a sta în proces în calitate de terţ, având în vedere ca în urma contractului de prestări de servicii de construcţii din 27 februarie 2013 acesta a procedat la efectuarea lucrărilor care au creat situaţia de fapt.

La termenul din 16.01.2014 numitul Şerban G. a precizat că renunţă la cererea de intervenţie, iar pârâţii au depus contractul de prestări servicii de construcţie 1 din 27 februarie 2013, certificat de urbanism nr. 76 din 30 octombrie 2013 şi studiu de însorire.

La termenul din 06.02.2014 Judecătoria Orşova a admis în principiu cererea de chemare în garanţie introducând în cauză în calitate de chemat în garanţie pe S.C. B. S.R.L.; a respins cererea de disjungere a cererii de chemare în garanţie formulată de apărătorul reclamantei, iar sub aspectul probatoriului a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, proba testimonială cu 2 martori, pentru pârâţi proba cu înscrisuri, proba testimonială cu 2 martori şi pentru chematul în garanţie proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu 2 martori.

La data de 19.02.2014 reclamanta a depus un memoriu prin care a arătat că înţelege să conteste admiterea cererii de chemare în garanţie.

Prin serviciul registratură la 20.03.2014 numita E. a depus la dosar cerere de intervenţie accesorie, prin care a arătat că înţelege să susţină apărarea reclamantei.

La termenul din 24.04.2014 chematul în garanţie a depus întâmpinare la cererea de intervenţie accesorie formulată de E. solicitând respingerea cererii, a fost audiat martorul H., iar instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de numita E. dispunând şi înlocuirea expertului I. cu J..

În cauză a fost depus raportul de expertiză topo la data de 28.05.2014.

La termenul din 02.10.2014 apărătorul chematului în garanţie a depus înscrisuri, iar instanţa a respins cererea de intervenţie formulată de F.

La termenul din 13.11.2014 instanţa a dispus suplimentarea raportului de expertiză în construcţii.

La 22.01.2015 a fost depus prin serviciul registratură suplimentul raportului de expertiză de expert J.

În considerarea probelor de la dosar şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente în cauză, prin sentinţa civilă nr. 345 din 12 februarie 2015 Judecătoria Orşova, a admis în parte acţiunea reclamantei, a admis în parte cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta E., a admis cererea de chemare în garanţie a S.C. B. S.R.L. formulată de pârâţi, a obligat pârâţii să refacă zidul din piatră în lungime de 3 m, lăţime 0,3 m şi înălţime 0,5 m şi a gardului de sârmă edificat pe acesta, zid ce a fost situat în grădina aferentă casei, pe latura de sud a terenului reclamantei şi să modifice acoperişul imobilului lor la forma din proiectul nr. 289/2012 proiectat de S.C. K. S.R.L. şi autorizat prin autorizaţia de construcţie nr. 4 din 16 ianuarie 2013, a obligat chematul în garanţie S.C. B. S.R.L, în favoarea pârâţilor, să suporte costul lucrărilor privind refacerea zidului din piatră în lungime de 3 m, lăţime 0,3 m şi înălţime 0,5 m şi a gardului de sârmă edificat pe acesta, zid ce a fost situat în grădina aferentă casei, pe latura de sud a terenului reclamantei şi privind modificarea acoperişului imobilului pârâţilor la forma din proiectul nr. 289/2012, proiectat de S.C K. S.R.L. şi autorizat prin autorizaţia de construcţie nr. 4 din 16 ianuarie 2013, a respins celelalte petite ale cererii de chemare în judecată, ca fiind nefondate, a obligat pârâţii, în solidar, în favoarea reclamantei, la plata sumei de 1.772,5 RON, cu titlul cheltuieli de judecată, sumă ce provine din compensare cheltuielilor de judecată efectuate de aceştia şi a obligat chematul în garanţie, în favoarea pârâţilor, la plata sumei de 1.772,5 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin apelul înregistrat la data de 19.05.2015, reclamanta a criticat încheierea din 23.04.2015 prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale şi încheierea din 04.12.2014 prin care a fost respinsă cererea de recuzare, susţinând că în mod eronat a apreciat prima instanţă că omisiunile arătate nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 442 alin. (1) C. proc. civ. în condiţiile în care a omis să precizeze temeiul juridic al acţiunii şi prevederile art. 563 C. civ., deşi a revendicat terenul şi o porţiune din casă, ocupate abuziv de pârâţi, fiind eronată şi aprecierea că motivele cererii de îndreptare nu au legătură cu obiectul dosar nr. x/2013, deşi trebuia îndreptat din oficiu temeiul de drept şi implicit obiectul acţiunii stabilit eronat, în lipsa sa şi fără a fi pus în discuţia părţilor.

Cu privire la cererea de recuzare, a susţinut că judecătorul fondului şi-a exprimat în şedinţă publică intenţia de a favoriza pârâţii, având un respect deosebit faţă de apărătorul lor.

Reclamanta a declarat apel şi împotriva încheierilor din 21.11.2013 şi 06.02.2014, susţinând că s-a amânat nelegal cauza în vederea comunicării cererii de chemare în garanţie şi pentru depunerea întâmpinării, că trebuia respinsă ca inadmisibilă, nefiind promovată în termenul prevăzut de art. 73 alin. (3) C. proc. civ., că forma cererii nu este legală, fiind depusă fără respectarea dispoziţiile art. 73 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva sentinţei civile nr. 345/2015, au declarat apel atât reclamanta cât şi pârâţii(apel incident) şi chemata în garanţie, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Reclamanta a susţinut că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la următoarele capete de cerere - desfiinţarea etajării şi a supraetajării neautorizate realizate peste casa sa, desfiinţarea extinderii ilegale din partea de nord-est până la limita legală de 60 cm distanţă faţă de linia de hotar, impusă de art. 612 C. civ., desfiinţarea extinderii neautorizate şi realizată în grădina sa din partea de nord-vest, motiv pentru care, în temeiul art. 442-443-444 C. proc. civ., a formulat cerere la Judecătoria Orşova, majoritatea capetelor de cerere fiind respinse fără a fi motivate în drept. Trimiterea la forma iniţială a celor două imobile din 1970 este netemeinică, irelevantă, lipsită de logică, absurdă, motivarea nu are temei de drept, instanţa reţinând corect că sunt incidente disp. art. 612 C. civ. şi că nu s-a respectat distanţa minimă de 60cm, faţă de linia de hotar.

De asemenea, a mai susţinut că dezlegarea instanţei prin care se respinge petitul privind desfiinţarea construcţiilor ilegale ce îi ocupă abuziv 3,34 mp din imobilul său, este netemeinică şi nelegală, un prim aspect de netemeinicie fiind contradictorialitatea dinte termenii excesiv şi nejustificat, apoi, motivarea soluţiei ce are ca temei de fapt o concluzie aberantă investită de considerente false, aberante şi absurde, neavând nici un temei de drept.

Cu privire la respingerea petitului privind acordarea sumei de 5.000 RON, cu titlu de despăgubiri, a susţinut că s-a reţinut că s-au produs pagube doar la tavane şi un zid prăbuşit la casa sa, însă despăgubirile se raportau şi la ţigla îndepărtată de pe casă, la lănteţii tăiaţi şi la zidul desfiinţat din grădina sa, plasa de sârmă şi ţevile montate pe acest zid, cu privire la care nu s-a făcut nici o precizare, cuantumul sumei poate fi scăzut al 3.500 RON, având în vedere zidul refăcut de pârâţi, că s-a reţinut, cu privire la balcon, edificarea acestuia cu respectarea proiectului autorizat, neaducând vreun prejudiciu reclamantei, deşi legea interzice edificarea construcţiei la mai puţin de 1m de linia de hotar.

Reclamanta a mai arătat că au fost respinse ca nefondate capetele de cerere 4, 5, reţinându-se că nu s-a cerut acordul vecinilor în certificatul de urbanism nr. x/2012, însă solicitarea de extindere pe linia de hotar concretizată în documentaţia tehnică autorizată sub nr. 4/2013, urma să se facă doar în zona de vecinătate adiacentă imobilului său, fiind necesar acordul său, care nu se regăseşte în documentaţie, aşa cum a constatat ISU în procesul-verbal nr. x/2013.

Cu privire la cheltuielile de judecată, reclamanta a arătat că în mod greşit au fost acordate cheltuielile de judecată prin compensare, în condiţiile în care cheltuielile de judecată se acordă la cerere, iar pârâţii nu le-au solicitat prin întâmpinarea depusă la precizarea de acţiune, în cererea de chemare în garanţie, nici prin concluziile scrise, aceştia rezumându-se doar la a critica cuantumul cheltuielilor suportate de aceasta, astfel încât acordarea lor din oficiu, este nelegală şi netemeinică.

Chematul în garanţie a susţinut că în baza contractului încheiat cu pârâţii, a executat lucrări la imobilul pârâţilor, că instanţa nu a avut în vedere că pe parcursul executării lucrărilor la acoperiş beneficiarul a solicitat, cu acordul proiectantului, recompartimentarea etajului, cu respectarea rezemării pe pereţii structurali ai parterului, în altă variantă decât cea iniţială, continuând lucrarea, după ce i s-a prezentat de către proiectant dispoziţia de şantier nr. 1/2013, în care se menţiona că urma să fie vizată de către Primăria Orşova, în vederea modificării autorizaţiei, nefiind vinovat în exclusivitate de nerespectarea autorizaţiei de construcţie.

Pârâţi, prin apelul incident, au susţinut că instanţa de fond i-a obligat la refacerea acoperişului fără a verifica dacă această soluţie este posibilă, fără a pune în pericol atât casa lor cât şi casele învecinate, că probele administrate în cauză relevă faptul că imobilul acestora asigură un plus de stabilitate imobilelor învecinate la N şi S şi nu pune în pericol din punct de vedere structural, casa reclamantei, iar prin sentinţa nr. 282/2015 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, s-a dispus anularea autorizaţiei de construcţie, dar nu şi demolarea acesteia, care acţionează cu rea-credinţă, din controlul efectuat de Primăria Orşova şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, la data de 19.09.2013, rezultând că tavanele nu erau căzute, ci deteriorate din cauza acoperişului vechi, cu ţiglă exfoliată şi căzută.

Examinând apelurile prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispoziţiile art. 479 alin. (1) C. proc. civ., Tribunalul Mehedinţi a apreciat că nu sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Cu privire la respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale prin încheierea din 23.04.2015, susţinerile apelantei -reclamante potrivit cărora prima instanţă a apreciat eronat că nu se încadrează în dispoziţiile art. 442 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile în care a revendicat terenul şi o porţiune din casă şi că motivele cererii de îndreptare nu au legătură cu obiectul dosarului, nu sunt fondate.

Procedura îndreptării hotărârilor judecătoreşti presupune corijarea acelor erori materiale strecurate cu ocazia redactării în cuprinsul minutei, practicalei, considerentelor ori dispozitivului unei hotărâri.

Aceste erori nu trebuie să disimuleze remedierea unor eventuale erori de judecată care se pot îndrepta prin promovarea căilor de atac.

Cum prin cererea de îndreptare din 03.04.2015, reclamanta a menţionat că nu s-a precizat temeiul de drept al acţiunii în revendicare, respectiv art. 563 C. civ., prima instanţă stabilind că obiectul cauzei este doar obligaţia de a face, fără a încadra, din oficiu, corect din punct de vedere juridic, acţiunea, aprecierea primei instanţe că nu se încadrează în cerinţele impuse de textul de lege, este corectă.

Cererea de recuzare formulată de reclamantă şi respinsă prin încheierea din 04.12.2014, a vizat atitudinea exagerat de ostilă a judecătorului faţă de mandatarul reclamantei, susţinându-se că adversitatea judecătorului a condus la o serie de acţiuni vădit părtinitoare, aprecieri şi constatări potrivnice.

Prin apel, reclamanta susţine însă că judecătorul şi-a exprimat în şedinţă publică intenţia de a-i favoriza pe pârâţi, având un deosebit respect faţă de apărătorul lor, fostul magistrat neascunzându-şi interesul în prezenta cauză.

Ori, aceste susţineri reprezintă un motiv de recuzare a primei instanţe, pentru incompatibilitatea prevăzută de art. 42 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. şi nu critici ale încheierii din 04.12.2014, care să facă obiectul controlului judiciar.

Nici motivul de apel referitor la nelegalitatea încheierilor din 21.11.2013 şi 06.02.2014, în sensul că s-a amânat nelegal cauza în vederea comunicării cererii de chemare în garanţie şi depunerea întâmpinării, inadmisibilitatea cererii respective întrucât nu a fost promovată în termenul prevăzut de art. 73 alin. (3) C. proc. civ., forma nelegală a cererii, ce contravin art. 73 alin. (1) C. proc. civ., nu poate fi reţinut.

Potrivit art. 72 C. proc. civ., partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, cu o cerere separată în garanţie sau despăgubiri, iar dacă cererea a fost formulată de pârât, admiterea cererii principale va atrage admiterea cererii de chemare în garanţie.

Între reclamant şi chematul în garanţie (intervenientul forţat) nu există, din punct de vedere al dreptului substanţial, raporturi juridice ce ar putea să fie tranşate în litigiul dedus judecăţii.

În speţă, prin sentinţa civilă nr. 345/2015, prima instanţă a admis în parte acţiunea reclamantei împotriva pârâţilor, dar şi cererea de chemare în garanţie formulată de aceştia împotriva S.C. B. S.R.L., care a fost obligată la suportarea costului lucrărilor pe care pârâţii trebuie să le efectueze la imobilul din litigiu.

Ca atare, pârâţii şi chemata în garanţie ar justifica interes să critice dispoziţiile primei instanţe, consemnate în încheierile din 21.11.2013 şi 06.02.2014, nu reclamanta.

Nici criticile apelantei -reclamante ce vizează sentinţa civilă nr. 345/2015, nu sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

Motivarea sentinţei atacate corespunde exigenţelor art. 425 C. proc. civ., apreciind că nu se impune suplimentarea amplei argumentări de natură probatorie şi juridică a primei instanţe.

Astfel, din probele administrate în cauză şi corect interpretate de judecătorul fondului (înscrisuri, depoziţii ale martorilor, expertize tehnice specialitatea topografică şi construcţii, planşe fotografice), se reţine că prin acţiunea precizată ulterior, reclamanta, în calitate de proprietar al imobilului casă şi teren, a chemat în judecată pe pârâţi, proprietari ai imobilului învecinat susţinând că au demolat parţial casa iniţială, edificând o construcţie nouă care i-a pus în pericol structura de rezistenţă a casei sale, producându-i pagube.

Cele două construcţii sunt lipite, provenind din acelaşi imobil ce a aparţinut familiei L., jumătate din acesta fiind dobândit de reclamantă prin contractul autentic de vânzare -cumpărare nr. 1534/1973 şi jumătate a fost dobândit d pârâţi prin contract de vânzare-cumpărare cu întreţinere în 1987.

Conform certificatului de urbanism nr. 94/2012 şi a autorizaţiei de construire nr. 4/2013 emise de Primăria Orşova în baza Legii nr. 50/1991, s-a avizat extinderea şi etajarea construcţiei existente cu condiţia de a se respecta limita proprietăţii şi prevederile C. civ. privind picătura de streaşină şi vederea în proprietatea vecinului, însă, cu ocazia controlului efectuat de Inspectoratul de Stat în Construcţii Mehedinţi la imobilul pârâţilor, s-a constatat că o parte din lucrările executate nu respectă documentaţia tehnică ce a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire, întocmită de S.C. K. S.R.L., dispunându-se sistarea lucrărilor şi un termen pentru intrarea în legalitate a acestora.

Prin sentinţa nr. 282/2015 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, definitivă prin decizia nr. 2529/2015 a Curţii de Apel Craiova, a fost anulată autorizaţia nr. 4/2013, reţinându-se, printre altele, că nu s-a respectat documentaţia tehnică în baza căreia s-a emis autorizaţia, în sensul că prin extinderea construcţiei nu se respectă distanţa minimă de 60cm faţă de linia de hotar prevăzută de art. 612 C. civ., astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.

La al doilea control efectuat de ISU la imobilul pârâţilor în data de 14.01.2014, s-a constatat că nu se efectuaseră demersuri pentru intrarea în legalitate, deşi li se acordase un termen rezonabil în acest sens, motiv pentru care s-a dispus amendarea contravenţională a pârâţilor, stabilindu-se în sarcina acestora obligaţia de a efectua, împreună cu constructorul S.C. B. S.R.L., a unei expertize MLPAT, cu privire la lucrările executate şi ajunse la stadiul fizic existent, inclusiv în zona de vecinătate a construcţiei reclamantei.

Ulterior, s-a întocmit de către S.C. M. S.R.L. Craiova, la solicitarea pârâţilor, referat de expertiză tehnică pentru verificarea stării de rezistenţă şi stabilitate a imobilului acestora reţinându-se că s-a efectuat o extindere suplimentară faţă de documentaţia tehnică care a stat la baza autorizaţiei de construire, pe latura de est şi vest, că pe latura de nord, calcanul casei este executat - spate la spate-cu calcanul casei, proprietatea reclamantei şi că din punct de vedere structural, nu e prejudiciată proprietatea acesteia.

Expertul topografic a menţionat în raportul de expertiză şi suplimentul la acesta, că peretele nordic al construcţiei pârâţilor iese de pe aliniamentul general al liniei de hotar, construcţia ocupând 3,34 mp din proprietatea reclamantei, notată pe schiţa anexa 2 prin punctele 9, 10, 11, prin depăşirea liniei de hotar iar din constatările expertului -specialitatea construcţii, rezultă că nu există o soluţie tehnică de retragere a clădirii pârâţilor, ambii experţi, aducând lămuriri, fiind convocaţi în acest sens, la cercetarea la faţa locului din 04.11.2015.

Din concluziile raportului de expertiză întocmit de expert J., coroborate cu relatările martorilor audiaţi în cauză, rezultă că pentru daunele produse la casa reclamantei, ca urmare a edificării de către pârâţi a noii construcţii, în modalitatea descrisă de ambii experţi, au fost efectuate lucrări de consolidare a imobilului, cu consimţământul acesteia, manopera şi materialele fiind achitate de pârâţi, a fost refăcut calcanul din partea de nord din BCA cu stâlp din beton armat pe faţada principală, lucrările efectuate compensând integral daunele solicitate.

Cu privire la cheltuielile de judecată, se constată că au fost solicitate de pârâţi prin concluziile scrise depuse la dosar, fiind respectată cerinţa impusă de art. 453 C. proc. civ., sub acest aspect, de prima instanţă.

Susţinerile apelanţilor-pârâţi referitoare la obligaţia de a reface acoperişul, nu pot fi primite, în condiţiile în care extinderea locuinţei s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 50/1991, motiv pentru care, au fost amendaţi contravenţional de mai multe ori de către organele abilitat, fiind sistate lucrările efectuate nelegal.

Măsura modificării acoperişului la forma prevăzută în proiectul iniţial, a fost dispusă de instanţă, ca urmare a edificării de către pârâţi, a unui etaj, fără a fi prevăzută în proiectul întocmit de S.C. K. S.R.L..

Cum proprietăţile părţilor erau delimitate de un zid de piatră pe care era amplasat un gard de sârmă situat în grădina aferentă casei reclamantei, pe latura de sud, fiind relevante în acest sens, depoziţiile martorilor, care au relatat că zidul a fost demolat în momentul edificării noii construcţii, nici criticile pârâţilor referitoare la inexistenţa gardului respectiv, nu sunt întemeiate.

Tribunalul a apreciat că nu pot fi primite criticile apelantei -chemată în garanţie, întrucât cu privire la recompartimentarea acoperişului, aceasta recunoaşte, prin însăşi cererea de apel, că, deşi nu a fost de acord, pentru că nu corespundea autorizaţiei de construire, a continuat lucrarea după ce i s-a prezentat o dispoziţie de şantier, ce urma să fie vizată de primărie, în vederea modificării autorizaţiei, deci, lucrarea de modificare a acoperişului imobilului s-a efectuat nelegal.

Ori, în baza contractului de prestări servicii nr. 27/2013 încheiat cu pârâţii, s-a obligat, să execute, în calitate de constructor, lucrările la imobilul acestora, cu respectarea documentaţiei tehnice ce a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire nr. 4/2013.

Împotriva deciziei nr. 930/A din 26.11.2015 a Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă, A. a formulat cerere de revizuire.

Cererea de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 şi art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii se arată că exista decizii definitive, respectiv Decizia nr. 2529 din 02 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2013* şi decizia nr. 930/A din 26.11.2015 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosar nr. x/2013, în care, în parte, chestiunile litigioase (respectarea limitei juridice a proprietăţii private) sunt similare, soluţiile adoptate de cele două instanţe nu pot fi puse în executare simultan, iar decizia 930/A/26.11.2015 a fost pronunţată omiţându-se pronunţarea cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la dreptul subiectiv referitor la respectarea limitei juridice a proprietăţii private câştigat anterior odată cu anularea autorizaţiei survenită pentru că nu exista acordul şi nu a fost respectată prin proiect şi execuţie distanţa legală impusă de art. 612 C. civ.

Revizuenta precizează că după rămânerea în pronunţare a apelului din dosar nr. x/2013 - 12.11.2015, la data de 16.11.2015 a intrat în posesia efectivă a proceselor-verbale întocmite de Primăria Orşova în care, înainte de pronunţarea deciziei s-a dispus demolarea tuturor lucrărilor ilegale.

Recurenta mai susţine următoarele:

- anterior pronunţării deciziei civile nr. 930/A/26.11.2015, prin decizia definitiva nr. 2529 din 02 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, odată cu anularea autorizaţiei, prin admiterea cereri de intervenţie în interes propriu, a câştigat dreptul subiectiv cu privire la respectarea limitei juridice a proprietăţii private;

- în dosar nr. x/2013 a cerut desfiinţarea lucrărilor ilegale ce îi afectează proprietatea şi o ocupă abuziv, 5.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru pagubele aduse prin extinderea făcută în gradină şi supraetajarea peste casă, edificarea unei rigole;

- prima instanţa, cu toate ca a depus la dosar sentinţa civilă nr. 1089 din 26 martie 2014 prin care s-a anulat autorizaţia de construire, ignoră un principiu fundamental al oricărui stat de drept, securitatea raporturilor juridice, nu supune dezbaterii şi nu suspendă cauza până la soluţionarea definitivă a dosar nr. x/2013, şi asta în pofida faptului că avea spre soluţionare un litigiu, al cărui temei de drept, îl reprezintă aceleaşi dispoziţii legale art. 612 C. civ. şi art. 2 din OMS nr. 536/1997, pentru care s-a cerut şi a şi fost anulata autorizaţia de construire;

- nu a existat o autorizaţie în care să fie prevăzută extinderea în proprietatea sa, ba mai mult, pârâţii, atât prin cererea de chemare în garanţie admisă cât şi într-un alt litigiu dosar nr. x/2015 îi cer despăgubiri constructorului pentru că a făcut abateri de la proiect intrând cu construcţia în proprietatea sa;

- întrucât din data de 02.07.2015 autorizaţia era definitiv anulată, atât în răspunsul la întâmpinările pârâţilor, în întâmpinările formulate la apelul chematului în garanţie cât şi la apelul incident al paraţilor, cât şi prin cereri distincte, în lumina noilor reglementari procesuale art. 430 alin. (1) şi (2), art. 431 alin. (2) a invocat autoritatea de lucru judecat cu privire la lucrul judecat anterior (art. 612 C. civ. şi art. 2 OMS 536/1997) şi a depus la dosar sentinţa civila nr. 282 din 11 martie 2015 şi decizia civila nr. 2529 din 02 iulie 2015 date în dosar nr. x/2013* evidenţiind considerentele reţinute de Curtea de Apel Craiova cu privire la dispoziţiile art. 612 ncc.

- în acest fel, aspectul litigios, dreptul subiectiv referitor la respectarea limitei juridice a proprietăţii private fiind consemnat şi rezolvat în actul jurisdicţional anterior nu mai putea constitui obiect al analizei ulterioare din partea celor două instanţe de apel, impunându-se noi judecăţi ca un dat ce nu poate fi ignorat;

- Tribunalul Mehedinţi omite să se pronunţe cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la lucrul judecat anterior (art. 612 C. civ. şi art. 2 OMS 536/1997, respectarea limitei juridice a proprietăţii private);

- la data de 13.11.2015 a intrat în posesia efectiva a proceselor-verbale 14230 din 03 noiembrie 2015 şi 14312 din 04 noiembrie 2015 ale Primăriei Orşova în care, înainte de soluţionarea dosar nr. x/2013 s-a dispus:

"Demolarea tuturor lucrărilor neautorizate (extinderea construcţiei şi etajul 1+M)".

Revizuenta consideră că s-a ajuns la următoarele situaţii contradictorii:

- prin respingerea apelului principal declarat în data de 03.04.2015 şi a încheierii din data de 23.04.2015 (cerere făcuta în temeiul art. 442 şi 443 ncpc) respinse pentru orice altceva în afara de constatarea autorităţii de lucru judecat referitor la dreptul subiectiv cu privire la respectarea limitei juridice a proprietăţii private s-ar menţine contradicţiile dintre dispozitivele sentinţei 345 din 12 februarie 2015 apelate.

- Decizia civilă nr. 930/A din 26.11.2015 definitivă, menţine dispozitivul sentinţei civile 345 din 12 februarie 2015, modificarea acoperişului la forma din proiect şi autorizată prin AC.4/2013.

- la momentul pronunţării acestei decizii, AC.4/2013 era definitiv anulata prin decizia civila 2529 din 02 iulie 2015 data de către Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2013*, motivul anularii constituindu-l lipsa acordului vecinilor şi nerespectarea prin proiect şi execuţie a limitei juridice a proprietăţii private pentru extinderi cât şi nerespectarea distantei impusă de art. 2 din Ordinul MS 536/1997 pentru etajare.

În opinia revizuentei, în ipoteza respingerii cererii de revizuire s-ar ajunge în situaţia în care două hotărârii definitive să nu poată fi executate simultan pentru că:

- Primăria Orşova, la data de 04.11.2015, înainte de soluţionarea definitivă a dosar nr. x/2013 survenită la data de 26.11.2015, respectând dispoziţiile ISC din pvc. 20529 din 19 septembrie 2013, respectiv măsurile nr. 1-2-3-4, constatând că, în dosar nr. x/2013*, s-a anulat autorizaţia pentru nerespectarea C. civ. cu privire la vecinătăţi, şi în acelaşi timp exista şi alte abateri grave, respectiv, nerespectarea documentaţiilor de urbanism cu privire la extinderile din partea de vest făcute peste zidul de sprijin de la baza versantului care pun în pericol stabilitatea amplasamentului, nerespectarea regimului maxim de înălţime al zonei, casa având peste 14 m înălţime, lucrări executate fără a fi autorizate iniţial, a dispus:" Demolarea tuturor lucrărilor neautorizate (extinderea construcţiei şi etajul I+M).".

- Conform deciziei civile nr. 930/A/26.11.2015 definitivă din dosar nr. x/2013, prin respingerea apelului principal din data de 03.04.2013, pentru orice altceva în afara de constatarea autorităţii de lucru judecat referitor la dreptul subiectiv cu privire la respectarea limitei juridice a proprietăţii private, ar însemna că nu ar trebui demolate lucrările care îi afectează proprietatea, ba chiar o ocupă abuziv cu peste 3,4 mp supraetajaţi peste casă şi extinşi în gradină, lucrări incluse de fapt în cele care trebuie demolate atâta timp cât s-a dispus "Demolarea tuturor lucrărilor neautorizate (extinderea construcţiei şi etajul 1+M)."

Revizuenta consideră că trebuie demolate toate lucrările ilegale care vatămă interesul public (unele autorizate ilegal pentru că nu respectă C. civ. cu privire la vecinătăţi, altele neautorizate iniţial şi nu respecta documentaţiile de urbanism), iar pe de altă parte să fie menţinute lucrările care îi vatămă interesul privat - unele autorizate fraudulos (extinderile pe linia de hotar şi etajarea pe zidul comun pe o lungime de 4 m liniari), altele neautorizate (extinderile din gradină şi supraetajarea peste casă pe o lungime de 5 m liniari) care de fapt sunt incluse în cele care trebuie demolate.

Revizuenta solicită anularea în tot a deciziei civile nr. 930/A din 26.11.2015, urmând:

• să fie respinsă cererea de chemare în garanţie a S.C. B. S.R.L.;

Contractul dintre paraţi şi constructor este parafat după ce paraţii în calitate de investitori au obţinut în mod fraudulos autorizaţia, anulata definitiv de instanţa ulterior realizării lucrărilor de construire, în schimb anulată înainte de pronunţarea deciziei 930/A din 26.11.2015.

• să fie respinse petitele cu privire la desfiinţarea părţilor din construcţie ce-i afectează proprietatea, ba chiar o ocupa abuziv pentru constatarea autorităţii de lucru judecat cu privire la dreptul subiectiv referitor la respectarea limitei juridice a proprietăţii private, câştigat de mine anterior în dosar nr. x/2013* în care a fost anulata autorizaţia şi admisa cererea mea de intervenţie în interes propriu:

Efectul pozitiv al lucrului judecat anterior a fost materializat prin punerea în executare de către Primăria Orşova, a hotărârii judecătoreşti definitive anterioare (pv-14312, din data de 04.11.2015) înainte de rămânerea în pronunţare a acestei decizii -12.11.2015.

• să fie admis petitul cu privire la despăgubiri - 5.000 RON;

Pagubele sunt cu mult peste valoarea de 5.000 de RON estimată iniţial, numai şi pentru simplul fapt că sunt deja 3 ani de când stă cu casa spartă iar pe terenul său plăteşte impozit şi nu se poate folosi efectiv de el deşi aceste lucrări s-au dovedit a fi ilegale şi s-a dispus demolarea lor înainte de pronunţarea deciziei 930/A din 26.11.2015.

• să fie admis petitul cu privire la cheltuielile de judecata în valoare de 9570 de RON făcute în prima instanţa la care se adaugă 345 RON în apel;

Examinând cauza şi cererea de revizuire formulată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, motiv pentru care o va respinge ca atare.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Deci, invocarea motivului de revizuire prevăzut de textul legal anterior enunţat presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

- să existe două hotărâri, definitive, cea de-a doua fiind dată cu încălcarea principiului forţei lucrului judecat, indiferent dacă prin ele s-a rezolvat sau nu fondul litigiului;

- cele două hotărâri definitive trebuie să se fi dat în aceeaşi "pricină", dar în dosare diferite.

Pentru existenţa acestui motiv de revizuire se cere să existe identitate de părţi, de cauză şi de obiect, adică "elementele caracteristice lucrului judecat", hotărârile să fi fost date în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Cererea de revizuire este admisibilă numai dacă partea nu a avut cunoştinţă de existenţa primei hotărâri ori dacă, în cel de-al doilea litigiu, invocându-se excepţia autorităţii lucrului judecat, instanţa a omis să soluţioneze această excepţie. În cazul în care excepţia a fost respinsă, împotriva hotărârii nu se poate face cerere de revizuire, întrucât, judecându-se o asemenea cerere, instanţa ar realiza un control judiciar asupra hotărârii prin care s-a respins excepţia autorităţii lucrului judecat.

Condiţiile indicate trebuie îndeplinite cumulativ, iar neîndeplinirea uneia dintre condiţii duce la respingerea cererii de revizuire.

Această condiţie presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, care sunt elementele lucrului judecat, condiţii care trebuie îndeplinite cumulativ, iar în cauză aceste condiţie nu este îndeplinită.

Printr-o definiţie cu caracter general, obiectul litigiului reprezintă pretenţia pe care o formulează şi o susţine reclamantul prin acţiunea sa.

În cauză, revizuenta arată că la pronunţarea deciziei civile nr. 930/A din 26.11.2015 a fost încălcată autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 2529 din 2 iulie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Obiectul dosar nr. x/2013 al Judecătoriei Orşova, în care s-a pronunţat de către instanţa de fond, Tribunalul Mehedinţi, decizia nr. 930/2015 l-a constituit cererea reclamantei A. împotriva pârâţilor C. şi D. prin care se solicita desfiinţarea construcţiilor ilegale, edificate la adresa de domiciliu şi prin care îi este pusă în pericol structura de rezistenţă a casei, respectiv a construcţiei înălţată peste zidul comun, a zidului de la construcţia nouă edificată şi care, parţial, prin extindere, este construit pe terenul proprietatea sa, nerespectându-se hotarul, a balconului aflat deasupra ferestrei de vedere şi care nu este edificat conform distantei legale, urmând a se reveni la starea iniţiala, de dinaintea ridicării noii construcţii, precum şi la plata de daune, în sumă de 5 000 RON, pentru distrugerile deja cauzate la imobilul - casa, prin lucrările de demolare şi de construcţie efectuate.

Obiectul dosar nr. x/2013* al Tribunalului Mehedinţi, în care s-a pronunţat decizia nr. 2529 din 02 iulie 2015 de către Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în raport de care se solicită a se constata contrarietatea, l-a constituit cererea reclamantei UAT Orşova, în contradictoriu cu pârâţii C., A. şi intervenienta E., de anulare a autorizaţiei de construire nr. 4 din 16 ianuarie 2013 emisă de Primăria oraşului Orşova, constând în extinderea şi etajarea construcţiei.

Prin decizia nr. 2529 din 2 iulie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de pârâtul C. împotriva sentinţei nr. 282 de la 11 Martie 2015, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia A II-A civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosar nr. x/2013*, în contradictoriu cu intimata reclamantă Unitatea Administrativ - Teritorială Orşova şi intervenienta A. şi N. având ca obiect anulare act administrativ şi a respins cererea intimatei interveniente A. de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate în primă instanţă.

Din aceste considerente rezultă că nu este îndeplinită condiţia identităţii cauzei şi obiectului cererilor de chemare în judecată, întrucât trebuie avut în vedere fundamentul raportului juridic dedus judecăţii, care este diferit în cele două litigii.

C. proc. civ., în cadrul condiţiilor cerute pentru admisibilitatea cererii de revizuire mai impune, pe lângă îndeplinirea elementelor autorităţii de lucru judecat şi condiţia potrivit căreia, în al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa a omis să se pronunţe asupra ei.

În privinţa acestei condiţii se constată că în motivele de apel depuse de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 345 din 12 februarie 2015 a Judecătoriei Orşova nu a fost invocată expres autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 282/2015 a Tribunalului Mehedinţi, definitivă prin Decizia nr. 2529/2015 a Curţii de Apel Craiova.

Dar, la data de 9.10.2015 în răspunsul la întâmpinare depus la Tribunalul Mehedinţi a invocat, ca o chestiune prealabilă, că în ceea ce priveşte ilegalitatea lucrărilor executate, există autoritate de lucru judecat dată de sentinţa civilă nr. 282 din 11 martie 2015 a Tribunalului Mehedinţi, rămasă definitivă prin Decizia nr. 2529 din 02 iulie 2015 a Curţii de Apel Craiova în dosar nr. x/2013*.

Referitor la această soluţie, chiar dacă instanţa de fond nu s-a pronunţat expres asupra acestei excepţii, s-au analizat considerentele sentinţei civile nr. 282 din 11 martie 2015 a Tribunalului Mehedinţi şi s-a concluzionat în raport de toate probele că "pentru daunele produse la casa reclamantei, ca urmare a edificării de către pârâţi a noii construcţii, în modalitatea descrisă de ambii experţi, au fost efectuate lucrări de consolidare a imobilului, cu consimţământul acesteia, manopera şi materialele fiind achitate de pârâţi, a fost refăcut calcanul din partea de nord din BCA cu stâlp din beton armat pe faţada principală, lucrările efectuate compensând integral daunele solicitate".

Textul art. 509 pct. 8 C. proc. civ. nu dă posibilitatea ca în cadrul cererii de revizuire să se poată analiza dacă soluţionarea excepţiei autorităţii de lucru judecat a fost corectă, ci numai dacă a fost invocată sau nu şi, dacă a fost invocată, numai în cazul în care instanţa a omis să se pronunţe, poate să fie admisă cererea de revizuire.

Condiţia impusă de art. 509 pct. 8 C. proc. civ. are în vedere tocmai caracterul forţei obligatorii a unei hotărâri judecătoreşti, iar pe calea extraordinară a revizuirii poate fi schimbată o hotărâre judecătorească irevocabilă numai în condiţiile şi cazurile expres prevăzute de lege, pentru că altfel s-ar aduce atingere principiului securităţii raporturilor juridice, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce priveşte motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 teza întâi din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prin încheierea de şedinţă din data de 22.04.2016 s-a dispus disjungerea cererii de revizuire formulată de A. şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, astfel că acest motiv nu va mai fi analizat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 930/A din 26 noiembrie 2015 a Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă, ca nefondată.

Cu recurs, conform art. 513 alin. (6) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 decembrie 2016.