Challenge to emergency oil stock obligations dismissed for loss of interest due to expired statutory compliance deadline

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României şi Ministerul Economiei - Departamentul pentru Energie, solicitând:

- suspendarea Hotărârii nr. 478 din 11 iunie 2014 privind stabilirea nivelului stocurilor minime şi aprobarea modului de transpunere a obligaţiilor de constituire şi menţinere a stocurilor de urgenţa pentru ţiţei şi/sau produse petroliere pe operatori economici în anul 2014, emisă de Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 431 din 12 iunie 2014 (denumită în cele ce urmează "Hotărârea de Guvern") până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anulare ce formează obiectul dosarului înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 22.09.2014;

- suspendarea adresei nr. x din 04 iulie 2014 emisă de Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie, comunicată către Societate prin poştă la data de 14.07.2014 (denumită în cele ce urmează "Adresa"), până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anulare, şi

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3111 din 14 noiembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei de interes în susţinerea excepţiei inadmisibilităţii invocate de pârâtul Ministerul Economiei-Departamentul Energie, a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Economiei-Departamentul pentru Energie, ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 3111 din 14 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs.

4. Soluţia instanţei de recurs

Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că recursul formulat este lipsit de interes, motiv pentru care îl va respinge ca atare.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acţiunii ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut şi actual.

Alături de afirmarea unui drept, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală, una dintre condiţiile cumulative de exerciţiu ale acţiunii civile este existenţa unui interes în promovarea cererii de chemare în judecată.

Deşi, C. proc. civ. nu defineşte această condiţie de exerciţiu a acţiunii, în doctrină s-a arătat că prin interes se înţelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă.

Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obţine prin promovarea acţiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului.

Înalta Curte apreciază că, de facto, cererea reclamantei este lipsită de interes, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, se solicită ca recursul să fie soluţionat până la data de 31.12.2014, dată până la care obligaţia trebuia îndeplinită.

Prin art. 6 alin. (5) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere s-a prevăzut că termenul de constituire a stocurilor de urgenţă este 31 decembrie şi obligaţia menţinerii acestora este de 365 de zile de la data constituirii.

Prin H.G. nr. 478/2014 de punere în aplicare a legii s-a stabilit nivelul stocurilor minime şi s-a aprobat modul de transpunere a obligaţiilor de constituire şi menţinere a stocurilor de urgenţă pentru ţiţei şi/sau produse petroliere pe operatori economici în anul 2014, deci până la 31 decembrie 2014.

De asemenea, potrivit art. 6 alin. (2) şi alin. (4) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, la propunerea autorităţii competente, respectiv Ministerul Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, se aprobă anual, în aplicarea prevederilor menţionate, prin hotărâre a Guvernului, modul de transpunere a obligaţiilor către operatorii economici, nivelul stocurilor de urgenţă, structura sortimentală, defalcarea şi nominalizarea operatorilor economici.

În conformitate cu art. 11 alin. (2) al Legii nr. 360/2013 stocurile minime trebuie menţinute cel puţin o treime sub formă de produse finite. Pentru calculul nivelului total al stocului de urgenţă au fost utilizate: comunicarea privind totalul "livrărilor brute interne observate" din anul calendaristic precedent, respectiv 2013. Datele privind importurile intra comunitare, puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică şi datele privind importurile extra comunitare, puse la dispoziţie de către A.N.A.F. - Direcţia Generală a Vămilor, au fost coroborate cu raportările operatorilor economici din domeniu, cuprinşi în anexa nr. 2 a H.G. nr. 478/2014.

În consecinţă, având în vedere toate aceste aspecte, coroborate cu obiectul cererii care priveşte suspendarea unei obligaţii cu termen de realizare 31.12.2014, Înalta Curte constată că recursul este lipsit de interes.

Prin urmare, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge recursul, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes invocată de Guvernul României.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 3111 din 14 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 noiembrie 2017.